Satul cu muzeu etnografic cu peste 5.000 de exponate și castel medieval, aproape neștiute FOTO
0Un sat din Vâlcea ascunde de o jumătate de secol comori mai puțin știute, într-o veche școală – o clădire de patrimoniu din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, precum și un castel medieval.
Zătreni este o comună din sud-vestul județului Vâlcea, aflată la mai bine de 85 de kilometri depărtare de municipiul reședință de județ, Râmnicu Vâlcea și 55 de kilometri de municipiul Drăgășani.
Este o așezare încărcată de istorie care a păstrat până în zilele noastre o serie de obiective de patrimoniu prea puțin apreciate. Într-unul dintre acestea apărea în 1973 un muzeu al țăranului realizat chiar de comunitate. Celălalt a fost retrocedat urmașilor și așteaptă și astăzi gloria de odinioară.
Muzeul pentru care localnicii și-au donat odoarele
Despre Muzeul Etnografic de la Zătreni se spune că deține cea mai impresionantă colecție de la sat de obiecte vechi, dacă nu din Oltenia, cel puțin din județ. Tezaurul cuprinde peste 5.300 de exponate în colecțiile sale, dintre care unele au sute de ani, și a fost adunat grație localnicilor care au donat piesele fericiți să știe că în acest fel vor fi mult mai prețuite și vor avea o viață mai lungă, pentru a duce mai departe povestea locului, a oamenilor și a timpurilor demult apuse, prin Muzeul etnografic Zătreni Vâlcea.
De la pistoale la vase de lut, de la costume populare la războaie de țesut, de la vârtelnițe, vase de metal sau lemn, la unelte agricole ori gospodărești (galeria foto), în imobilul muzeal se regăsesc expuse pe două paliere comori de neprețuit ale zonei.
Prima școală gimnazială din mediul rural vâlcean
Clădirea în care funcționează muzeul a aparținut primei școli gimnaziale din mediul rural din Vâlcea, în urma reabilitării căreia s-a obținut premiul al II-lea la nivel național. A fost readusă la strălucirea de altădată în 2017 când aici s-a inaugurat Centrul Cultural Zătreni, printr-o investiție realizată în cadrul Programului de Dezvoltare a Satului Românesc, prin Compania Națională de Investiții (CNI).
Centrul adăpostește pe lângă muzeu și biblioteca publică locală. Tot aici s-a introdus în 2009 rețeaua Biblionet.
Ideea muzeului a aparținut unui învățător - Sergiu Popescu Nil, iar astăzi este dusă mai departe de către cuplul Constantin și Mirela Lițoiu, el primar, ea bibliotecară.
Centrul Cultural de la Zătreni a și fost, de altfel, botezat cu numele dascălului colecționar, care a făcut posibilă existența muzeului de la sat.
Colecții adunate de mai bine de jumătate de secol
Prezent la inaugurarea centrului, în urmă cu șase ani, fostul învățător menționa printre altele: „Sunt aici ca reprezentant al norodului care m-a obligat, prin munca lui, să-i păstrez averea materială și spirituală și să o transmit mai departe generațiilor viitoare. O avere care vorbește despre cultura și civilizația poporului român care a pătimit pe acest pământ”.
Sergiu Popescu Nil a venit ca învățător la Zătreni în 1959. Curios să afle mai multe despre zonă, a descoperit nenumărate piese de ceramică și lemn, tehnică țărănească, piese de fierărie, de port tradițional, toate cu o valoare artistică și documentară inestimabilă.
Astfel, au luat naștere primele expoziții de etnografie chiar în cadrul școlii în care preda. Cu ajutorul meseriașilor mai în vârstă din comunitate, dascălul a salvat tot ce se putea.
Muzeul a fost împărțit în trei secțiuni: ceramică și port, tehnica țărănească și feronerie, dar și o colecție de sticlă, porțelan și medalii.
„Sunt piese pentru conservarea cărora trebuie să ne ocupăm permanent. Copiii și nepoții noștri, și cei care vor veni după ei vor putea astfel admira și înțelege ce haine purtau și ce îndeletniciri aveau locuitorii acestor zone în urmă cu un secol, două...”, a explicat și primarul Constatin Lițoiu.
Așezarea cu fabrică de teracotă, judecătorie, muzeu, școală de meserii și bancă
La începutul secolului trecut, Zătreni era una dintre cele mai dezvoltate zone de pe Valea Oltețului, fiind prima localitate rurală din Vâlcea cu o școală de meserii. De altfel, așezarea a fost organizată până după Al Doilea Război Mondial ca un mic orășel: cu judecătorie, bancă populară, fabrică de teracotă etc..
Ceaușescu plănuise să o radă de pe suprafața pământului, din cauza suprafeței mari de care dispunea - peste 10.000 de hectare - raportată la o populație redusă. Din cei peste 5.000 de locuitori câți număra așezarea înainte de Revoluție, astăzi însă abia mai numără 3.000 de suflete. N-a mai apucat să-și ducă planul la îndeplinire.
Astăzi este singura așezare din Vâlcea care mai păstrează un castel medieval, apărut prin îmbinarea unei cule și a unui conac. Edificiul, deși unitar, apare în lista monumentelor istorice din judeţ cu două numere de cod, unul identificând Cula Zătreanu şi celălalt Conacul Boicescu, pentru a se distinge cele două etape de construire.
Ineditul castel medieval conceput dintr-o culă și un conac
Cula Zătreanu datează din 1754 când a fost construită de către Radu Zătreanu. Acaparată mai apoi de un arendaș bulgar, Boicescu, impresionanta moșie de peste 450.000 mp a rămas în familie. În perioada interbelică, cula a fost completată cu un corp secund - opera unui arhitect italian. Întregul imobil are 30 de camere și o curte aferentă de două hectare, restul terenului arabil având în vecinătate râul Olteț.
Retrocedată după Revoluție, este lăsată de ani de zile de izbeliște. Chiar și așa clădirea reprezintă astăzi unul dintre cele mai impunătoare monumente istorice din județul Vâlcea, care.
Actualii proprietari intenționează să o includă în circuitul turistic - dar pentru acest lucru este nevoie de o reabilitare masivă - având în vedere că a păstrat mare parte din mobilierul original, chiar și sobele care se făceau odinioară în Zătreni, la fabrica de sobe, vestită în secolul trecut în întreaga țară. Teracota fabricată aici a împodobit sute de conace boierești și chiar castelele de la Peleș și Săvârșin.
Se încarcă comentariile...
