Viaţa în mijlocul sălbăticiei. Cum trăiesc singurii locuitori ai satelor fantomă din pădurile Lacului Cinciş VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Maria din Valea Tâlharilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Maria din Valea Tâlharilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Pădurile din jurul lacului Cinciş păstrează rămăşiţele mai multor sate, în care localnicii pot fi număraţi pe degete.

Barajul Lacului Cinciş de pe râul Cerna a fost construit la începutul anilor ´60, la 10 kilometri de municipiul Hunedoara.

GALERIE FOTO DIN VALEA TÂLHARULUI

VIDEO CU CĂTUNUL DIN PĂDURE

Atunci, câteva sute de localnici din Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia Craiului, Moara Ungurului şi Ciuleni, aflate în amonte de baraj, au fost nevoiţi să îşi părăsească gospodăriile şi să se munte pe deal, în satul nou înfiinţat Cinciş. Casele, livezile, cimitirele şi bisericile lor au fost inundate de apele lacului de acumulare întins pe aproape 900 de hectare.

Seceta a transformat radical lacul Cinciş din Hunedoara. Priveliştea uimitoare a bisericii inundate unde altădată ajungeau vaporaşele VIDEO

Blestemul bisericii scufundate în Lacul Cinciş. „Vara, din cauza secetei, turla ei rămânea deasupra apei”

Misterul neelucidat de pe fundul Lacului Cinciş. Aici s-ar fi aflat mormântul mamei lui Ioan de Hunedoara

Nu doar oamenii din localităţile strămutate din valea Cernei au fost afectaţi de noua amenajare hidrografică. Pe crestele dealurilor care înconjoară lacul, mai multe sate au rămas aproape pustii, una dintre cauze fiind lipsa drumurilor de acces – unele ajunse sub apă.


Valea Tâlharului. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În şase decenii de la înfiinţarea lacului de acumulare, înfăţişarea locurilor din împrejurimile sale a trecut prin transformări radicale. Pădurea a înghiţit aproape complet satele Mosoru, Ţaţa, Mladin, Tătăuş, Curpenii Silvaşului şi Valea Tâlharilor. Deşi se află la mai puţin de 20 de kilometri de Hunedoara, unele cătune mai sunt locuite de câte-o familie, în timp ce altele au fost complet abandonate.

Bătrâna din Valea Tâlharilor

În singura casă locuită din Valea Tâlharilor un cătun şters de pe harta României, aflat în apropiere de lacul Cinciş şi de  Ghelari mai trăiesc Maria (78 de ani) şi fiul său.


Casă părăsitî în mijlocul pădurii. Valea Tâlharilor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

catunul valea talharului foto daniel guta adevarul

„Erau peste 20 de gospodării aici, în Valea Tâlharilor, înainte de construirea barajului.Un drum trecea prin sat, cobora prin cătunul învecinat Tătăuş, până la satele de pe Cerna. De acolo, ne era uşor să ajungem la Hunedoara. Apele au inundat satele din vale şi vechiul drum, iar locurile acestea au rămas izolate. În trecut erau pline de viaţă. Oameni oricum au tot plecat de aici, nu au putut sta fără apă, fără drum, fără să aibă unde lucra aproape. Soţul meu a murit acum 21 de ani, iar eu am rămas aici cu unul dintre fiii mei, în mijlocul pădurii”, povesteşte bătrâna. Maria spune că s-a obişnuit cu viaţa în sălbăticie, chiar dacă noaptea câinii săi o trezesc adesea, anunţând trecerea mistreţilor, a căprioarelor şi a lupilor.


Biserica de la coada lacului Cinciş. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

dealu mic foto daniel guta adevarul

Trei oameni în Tătăuş

Drumul spre casa Mariei trece prin satele Ghelari şi Grâne şi se afundă în pădure, transformându-se într-o potecă din ce în ce mai ascunsă de litieră cu cât oaspeţii locului se apropie de lacul Cinciş, aflat în vale. Alte drumuri de pământ taie versanţii în mai multe direcţii însă nu duc decât spre zonele unde au fost exploatări forestiere. În vale, mai aproape de lac, printre alte case pustii, se află singura gospodărie locuită din Tătăuş.


Casa familiei Goia din Tătăuş. Foto: Lucian Ignat.

tataus foto lucian ignat

Aici trăiesc, într-o casă ridicată la începutul secolului trecut fraţii Goia - doi bărbaţi şi o femeie, ultimii localnici ai aşezării de pe malul sălbatic al Cincişului. La fel ca în Valea Tâlharului, un izvor aflat la rădăcina unui copac este folosit ca sursă de apă. Zona a fost electrificată din anii ´50, când în Tătăuş şi satele din împrejurimi locuiau zeci de familii. 

Dealu Mic şi Goleş, salvate de noile şosele

Mai mult noroc au avut localnicii din Dealu Mic,, ascuns şi el în pădure, pe coama unui deal, la coada lacului de acumulare. Un drum forestier care urcă spre Dealu Mic, de la intersecţia cu Drumul Judeţean Hunedoara – Lacul Cinciş – Topliţa, a fost asfaltat în ultimii ani, iar cele câteva familii rămase în sat se pot bucura că au fost scoase parţial din izolare.


Dealu Mic. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

„Au rămas o mulţime de case pustii, pe crestele dealurilor, la care se ajunge cu greu prin pădure. În alte cătune au mai sunt doar bătrâni, oameni necăjiţi, care nu şi-au mai părăsit casele. În trecut munceau la minele de fier din Ghelari şi Teliuc, ori aveau grijă de animale şi de gospodării”, relata Maria din satul Dealu Mic.


Gospodărie din Dealu Mic. ADEVĂRUL.

dealu mic foto daniel guta adevarul

Un alt drum intră în pădure de la marginea satului şi urcă spre Ghelari, trecând prin împrejurimile cătunelor Tătăuş şi Valea Tâlharilor şi prin Grâne, însă a rămas inaccesibil autoturismelor. Pe jos, oamenii îl pot parcurge într-o oră, dar riscă să se rătăcească, dacă nu cunosc traseul


Asfaltul a ajuns în Dealu Mic. Foto: Daniel Guţă

dealu mic foto daniel guta adevarul

Câteva familii mai locuiesc permanent în satele Goleş şi Mladin (comuna Topliţa) din Ţinutul Pădurenilor, înfiinţate pe creste, deasupra Cernei. O şosea a fost construită recent şi până la Goleş, însă localnicii spun că lipsa reţelei de apă rămâne cauza principală pentru depopularea aşezării.


Goleş

Satele pustii din împrejurimile lacului

În cătunul Mosoru, aflat pe o altă creastă, nu a mai rămas niciun locuitor din cei peste 50 câţi număra la mijlocul secolului trecut. Câteva case de cărămidă, părăsite, şi ruinele unei şcoli mai pot fi văzute pe munte, la capătul unui drum forestier care porneşte de la coada lacului de acumulare.


Mosoru. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

De aproape jumătate de secol, satul Curpenii Silvaşului din Munţii Poiana Ruscăi a rămas nelocuit. Mai are câteva case goale şi o biserică ruinată, pe care ctitorii au scris: „Cu ajutorul lui Dumnezeu m-am îmbrăcat pe veci în 1942”. Drumul lui s-a acoperit cu uscături prăbuşite din pădure şi de vegetaţie şi a devenit cu timpul de nerecunoscut, iar puţini străini se mai încumetă să-l străbată.

La coada lacului Cinciş, unde râul Cerna coteşte printre versanţi şi se revarsă în lacul de acumulare, se află ruinele satului dispărut Baia Craiului şi ale celor două biserici ale sale. Vechile construcţii din pădure sunt izolate de apă pe de-o parte şi de dealul abrupt de cealaltă, iar călătorii pot ajunge la ele, cu barca sau pe jos, după un drum de circa 30 de minute prin pădurea de pe malul Cernei. Fostul sat Baia Craiului păstrează ruinele unei biserici ctitorite de împărăteasa Maria Tereza în secolul al XVIII-lea şi a unei biserici ortodoxe veche de peste un secol.


Baia Craiului.


Natura a înghiţit gospodăriile abandonate din cătunul Ţaţa, ascuns în pădurile care înconjoară Lacul Cinciş. Doar una dintre ele mai este locuită, în timp ce alte cel puţin zece case au fost părăsite de oameni, unele fiind lăsate în voia sorţii de mai multe decenii.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Locuri bântuite din România: poveştile sumbre despre Castelul Corvinilor din Hunedoara şi blestemul Lacului Cinciş

VIDEO Scufundări până la 25 de metri adâncime în Lacul Cinciş, în căutarea tânărului luat de ape

Povestea bisericii Huniazilor demolată de comunişti. Aici ar fi fost locul de veci al mamei lui Ioan de Hunedoara

FOTO Cele mai frumoase lacuri glaciare din Retezat. Cum arată sanctuarul naturii înainte de venirea iernii

Villa rustica şi necropola antică de pe malul Lacului Cinciş. Secretele marilor descoperiri din ţinutul minelor dacice 

Top 5 cele mai misterioase lacuri din România. Cum s-a format Lacul Dracului şi de ce veneau femeile la Sfânta Ana

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite