Povestea bisericii Huniazilor demolată de comunişti. Aici ar fi fost locul de veci al mamei lui Ioan de Hunedoara

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Autorităţile comuniste au intrat cu tăvălugul peste biserica medievală a Huniazilor, pentru a putea amenaja Lacul Cinciş. Aici ar fi fost locul de veci al mamei lui Ioan de Hunedoara.

La începutul anilor ’60, cinci sate de pe Valea Cernei au fost inundate de apele Lacului Cinciş, al cărui baraj a fost construit pentru aprovizonarea cu apă a Hunedoarei şi a combinatului siderurgic aflat la acea vreme în plină expansiune.  Valea în care se aflau vechile aşezări Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni a fost inundată pentru a fi creat lacul, care a ajuns la o capacitate de aproape 30 de milioane de metri cubi de apă.

Sute de oameni din cătunele aflate în Ţinutul Pădurenilor au fost nevoiţi să se mute din calea apelor. Casele le-au fost demolate, iar bisericile distruse. Cea mai dureroasă pierdere pentru comunitate a fost distrugerea unei biserici ortodoxe clădite la mijlocul secolului al XV-lea, un monument istoric a cărei poveste a fost strâns legată de cea a familiei Huniazilor. Se spune că aici ar fi fost înmormântată mama lui Ioan de Hunedoara, Elisbeta Morsinai (Morzsina / Margina / Murşina).

Biserica demolată pe ascuns
Biserica veche de şase secole din Cinciş a fost demolată, înainte ca locul să fie înghiţit de ape. Iniţial, relata preoteasa Anişoara Crăciun (1930 - 2017), autorităţile comuniste şi sătenii s-au înţeles ca biserica monument istoric să fie mutată din locul în care se afla pe un deal. Iar dacă acest lucru nu ar fi fost posibil, exista varianta construirii unui zid în jurul lăcaşului, care să o protejeze de apă.

Reprezenanţii regimului comunist nu s-au mai ţinut însă de cuvânt. Într-o noapte, un tânăr a legat turla bisericii de un utilaj şi a prăbuşit-o, relata preoteasa în 2013. Apoi, până dimineaţa, monumentul a fost pus la pământ, povestea femeia. Despre biserica Huniazilor, care păstra deasupra stranei inscripţia „Iohannes XX”, cercetătorii susţin că a fost clădită pe panta dealului aplecat spre pârâul Valea Limpede şi ar fi fost ridicată de Moga, o rudă a Huniazilor. Folosită mai întâi drept capelă, biserica a trecut prin trei etape de construcţie, ultima fiind cea a turnului, ridicat în 1867. Unii cercetători au susţinut că aici ar fi fost înmormântată Elisabeta Morsinai, mama lui Ioan de Hunedoara, care ar fi fost originară din Cinciş, în timp ce alţii au afirmat că ea ar fi avut locul de veci la vechea biserică din Teliuc, într-un mormânt săpat în piatră, în care a fost găsit un inel de aur cu dimensiuni mari, cu inscripţia Ave Maria.

Imagine indisponibilă

Legenda Corvinilor
În lipsa unor documente care să ateste originea mamei lui Ioan de Hunedoara, ipotezele cu privire la ea sunt bazate doar pe tradiţia locală. Cărturarul Gaşpar Heltai (1490 - 1574) a fost autorul unei biografii romanţate a voievodului transilvan, în care menţiona că Ioan de Hunedoara ar fi fost copilul din flori al regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, îndrăgostit de o româncă din zona Hunedoarei, pe care o cunoscuse într-una din călătoriile sale. „Pentru a o feri de necinste, regele îi dă de soţ pe unul din vitejii săi, Voicu, dăruindu-i totodată şi un inel, ca şi dar pentru copilul nenăscut, cu scopul de a fi recunoscut atunci când va creşte şi va merge la curtea regală. În timpul unei călătorii făcută de familia lui Voicu, poposind pentru a prânzi, inelul este uitat pe o margine a ştergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de strălucirea inelului îl fură. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc şi sageteazã corbul, recuperând astfel inelul. Atunci când creşte şi ajunge la curtea regală, povesteşte această păţanie, iar regele, impresionat de această istorie, decide că simbolul familiei hunedorenilor să fie corbul cu inel de aur în cioc. De altfel, şi numele familiei provine din latinescul “Corvus”, care înseamnă “Corb”, o pasăre care simboliza cu totul altceva în Evul mediu, şi anume înţelepciunea şi longevitatea”, informau muzeografii de la Castelul Corvinilor.

Alţi scriitori care au reprodus legenda amoroasă adăugau că regele Sigismund ar fi zărit-o pe mama lui Ioan de Hunedoara spălând rufe, în valea Cincişului. „Kovary Laszlo reproduce fără niciun alt comentariu legenda după Heltai însă cu mici abateri. Aşa spune el, că Sigismund după reîntoarcerea din expediţia în Muntenia la 1392 a făcut o călătorie prin Ardeal ajungând în satul Cinciş. Aici a făcut cunoştinţă cu Elisabeta de Margina, fiica unui valah devenit nobil. Urmează apoi cunoscuta poveste cu inelul şi răpirea lui. Regele Sigismund, care recunoaşte inelul, dă o diplomă de donaţiune fiului său asupra cetăţii Hunedoara, cu 60 de comune aparţinătoare, iar ca emblemă pentru familia pe care o va întemeia îi dă corbul cu inelul în plisc. Satul Cinciş este scutit de orice dări ca amintire a aventurii sale”, scria Teodor Popa, autorul unei biografii a lui Ioan de Hunedoara, publicată în 1928, cu titlul Iancu Corvin de Hunedoara.

corvinilor

Chipul mamei lui Ioan de Hunedoara, zugrăvit în castel
Legenda Corvinilor a fost redată în culori vii pe frescele vechi din secolul al XV-lea, care împodobesc arcada Loggiei Matia din Castelul Corvinilor. Picturile murale s-au şters în cea mai mare parte de-a lungul ultimelor decenii. „În jurul deschiderii logiei erau zugrăvite grupuri de figuri dintre care se mai păstrează trei: primul grup reprezenta o femeie cu mărul regatului în mână, iar în faţă o figură bărbătească, ţinând un obiect rotund, nedefinit. Grupul al doilea era format dintr-un bărbat care oferea femeii un inel cu sigil, asemănător inelului cu blazonul Huniazilor, în timp ce femeia făcea un gest de refuz. Al treilea grup înfăţişa o femeie, înfăţişată de această dată cu capul îmbrobodit, semn că era mamă, reprezentată de altfel şi cu pântecul proeminent, şi ţinând în mână un cerc cu două verighete, iar în faţa ei bărbatul, făcând de data asta un gest de refuz. Pe un stâlp alăturat se mai vede un copil, cu mărul regatului în mână, iar o filacteră se desfăşura deasupra capului, purtând o inscripţie ştearsă, pe care Ştefan Moller credea că ar putea să citească numele Iohannes”, informa istoricul de artă Virgil Vătăşianu, într-o lucrare despre castel. Imaginile au fost interpretate de istoric ca reprezentarea legendei originii lui Ioan de Hunedoara, conform căreia el ar fi fost fiul neligitim al regelui Sigismund de Luxembourg.


Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Cele mai frumoase lacuri glaciare din Retezat. Cum arată sanctuarul naturii înainte de venirea iernii

Villa rustica şi necropola antică de pe malul Lacului Cinciş. Secretele marilor descoperiri din ţinutul minelor dacice 

Top 5 cele mai misterioase lacuri din România. Cum s-a format Lacul Dracului şi de ce veneau femeile la Sfânta Ana

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite