Video Slalom printre locurile istoriei antice. Drumul Porților de Fier ale Transilvaniei VIDEO
0Cel mai spectaculos drum istoric din România a fost folosit de armatele romane pentru a intra în Dacia. Fostul drum imperial care începe de la Dunăre, traversează Banatul montan și coboară în Țara Hațegului a devenit o șosea modernă care parcurge o mulțime de așezări istorice valoroase.
Primele așezări importante înființate de romani în Dacia, aflate în Banat, Oltenia și Transilvania, datează de la începutul secolului al II-lea, când armatele aflate sub comanda împăratului Traian i-au învins, la capătul unor lupte sângeroase, pe dacii conduși de regele Decebal.
În anii războaielor daco-romane au fost amenajate și primele drumuri imperiale (de piatră) în provincia care avea să fie numită. în ultimele decenii ale stăpânirii romane, Dacia Felix (video).
Pe actualul teritoriu al României, rutele folosite de armatele romane pentru a avansa în Dacia începeau de la Dunăre, una din dreptul localității Baziaș (Caraș-Severin), unde fusese înființat castrul Lederata, iar cealaltă din Orșova (Mehedinți), anticul oraș Dierna. Pe aici, armatele romane au trecut Dunărea în Dacia pe poduri construite din vase, potrivit istoricilor.
Cele două căi de comunicații ocoleau Munții Banatului, una prin est și cealaltă prin vest, și se uneau la Tibiscum (Caransebeș). De acolo, drumul imperial continua spre colonia Sarmizegetusa – capitala Daciei Felix, trecând prin Porțile de Fier ale Transilvaniei, locul legendarei Tapae, unde s-au dat lupte crâncene între daci și romani.
Din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în anii care au urmat războaielor daco-romane, traseul drumului imperial a fost prelungit în interiorul Daciei pe văile Streiului și Mureșului, apoi prin Munții Apuseni, spre nordul provinciei, pentru a putea fi exploatate resursele importante de aur și sare ale Daciei.
Drumul de piatră din vremea împăratului Traian traversa orașele antice Apulum (Alba Iulia), Potaissa (Turda), Napoca (Cluj-Napoca) și se oprea la Porolissum (Moigrad), numărând în întinderea sa peste 550 de kilometri.
„Ca pretutindeni în imperiu, romanii au construit drumuri militare şi comerciale solide, netede şi largi, iar de-a lungul lor, la anumite distanţe se ridicau pentru călători lăcaşuri de repaus, unde se schimbau trăgătorii. Unde poziţia topografică îngăduia se construiau turnuri de strajă (speculae), care aveau menirea să supravegheze nu numai drumurile, dar şi să observe orice încălcare străină“, arăta istoricul Traian Simu.
Orșova, început de drum
Cel mai spectaculos fost drum antic pavat se suprapune în mare parte șoselei Orșova - Sarmizegetusa. Pe traseul său de peste 140 de kilometri, prin județele Mehedinți, Caraș-Severin și Hunedoara, călătorii găsesc ruinele unor așezări importante din vremea Daciei romane, dar și numeroase monumente medievale clădite din acestea.
Călătoria pe urmele fostului drum roman poate începe din Orșova (video), situată la vărsarea râului Cerna în Dunăre, locul prin care primele legiuni romane conduse de Traian au înaintat în jurul anului 101 spre centrul Daciei, trecând fluviul pe un pod de vase.
Pe malul sârbesc al Dunării mai poate fi observată Tabula Traiana, unul dintre monumentele cioplite în stâncă în cinstea împăratului Traian, cu ocazia construirii drumului până la granițele Daciei.
Deasupra Cazanelor Dunării, pe un sector de vreo cinci kilometri, lățimea fluviului se îngusta la mai puțin de 60 de metri, iar în stâncile uriașe care îl mărgineau drumul a trebuit dăltuit în munte ori suspendat cu podele din lemn aşezate pe grinzi de stejar, înfipte în peretele de stâncă.
Drumul antic ingenios de pe malul drept al Dunării a ajuns sub ape în anii ’60, odată cu amenajarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier (video).
Tabula Traiana rezistă de peste 19 secole, însă monumentul a trebuit mutat cu 30 de metri mai sus pentru a nu ajunge și el sub apele Dunării.
Pe sub ochii lui Decebal
Pe malul opus, Chipul lui Decebal, cioplit în stâncă, a eclipsat sculptura închinată împăratului Traian, devenind cel mai faimos dintre monumentele dedicate dacilor în România.
Basorelieful care îl reprezintă pe regele dac a fost dăltuit în stâncile versantului care străjuiește Cazanele Dunării și a căpătat dimensiuni uriașe: înălțimea de peste 40 de metri, lățimea de 25 de metri, lungimea ochilor de patru metri, lungimea nasului de șapte metri, lățimea nasului de patru metri.
Monumentul din Cazanele Dunării a fost realizat de sculptorul Florin Cotarcea, din Orșova, ajutat de mai mulți alpiniști, în perioada 1994-2004, iar lucrările derulate cu eforturi considerabile au fost finanțate de omul de afaceri Iosif Constantin Drăgan.
Florin Cotarcea declara că sculptura de mari proporții la care a muncit timp de un deceniu a rămas nefinalizată. „Ar mai fi de lucru vreo zece ani la această lucrare“, relata sculptorul, recent. Și nasul regelui Decebal a trebuit ajustat, din cauza riscurilor pe care le prezenta stânca în care a fost dăltuit.
Băile Herculane, cea mai veche stațiune romană
Aflată la circa 20 de kilometri de Orșova, Băile Herculane (județul Caraș-Severin) este considerată cea mai veche staţiune balneară de pe teritoriul României. A fost fondată la începutul secolului al II-lea, în vremea împăratului Traian. Din aceeași perioadă datează și stațiunile Ad Aquae (Călan) și Germisara (Geoagiu Băi), și ele aflate pe rutele imperiale.
Romanii au dat băilor din vecinătatea Mehadiei numele Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras) şi au ridicat aici, în valea adâncă a Cernei, temple, băi, monumente şi statui închinate zeilor Hercules, Esculap şi Higeea.
„La izvoarele lui Hercule se adunau romanii, începând de la pătura cea mai de jos până la cei mai înalţi demnitari, nu numai din Dacia şi vecina Moesia, ci chiar şi din alte provincii mai îndepărtate“, arăta istoricul Traian Simu.
Băile Herculane (video) s-au dezvoltat ca staţiune în secolul al XIX-lea. Erau vizitate de călători din întreaga Europă, atraşi de numeroasele izvoare termale sulfuroase, iodate, bromurate şi termominerale calde.
Unii autori le-au numit Baden-Badenul (staţiunea balneară de renume mondial de la poalele Munţilor Pădurea Neagră) din sud-estul Europei.
Băile termale antice au intrat într-o nouă etapă de dezvoltare la începutul anilor ’70, când aici au fost construite marile complexuri hoteliere Afrodita, Diana, Hercules, Roman, Minerva şi Grota Haiducilor, unele cu până la zece etaje, destinate turismului de masă.
„Hotelurile supraetajate din timpul regimului comunist pălesc în faţa farmecului vechilor construcţii din staţiune, chiar dacă unele dintre acestea din urmă au fost lăsate în paragină“, povestește un localnic.
Cel mai atractiv loc pentru amatorii de fotografii rămâne Piaţa Hercules, simbolul oraşului-staţiune. În centrul ei, statuia legendarului Hercules, înconjurată de clădirile istorice ale Băilor Herculane, atrage toate privirile.
Și gara din Băile Herculane (video) și-a păstrat farmecul, deși în ultimele decenii a fost tot mai degradată. Cu arhitectură barocă și împodobită cu picturi inspirate din mitologia romană, clădirea a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și ar fi fost folosită uneori ca reședință de vânătoare a împăratului Franz Joseph al Austriei.
Porțile de Fier ale Transilvanei
Din Valea Cernei, șoselele (DN 6 și DN 68) care acoperă rămășițele fostului drum imperial continuă pe Valea Timișului și a Bistrei, traversând mai multe localități bogate în vestigii romane, cea mai importantă dintre ele fiind municipiul Caransebeș.
Drumul național se strecoară apoi pe la poalele Munților Poiana Ruscă, unde zăcămintele de fier și marmură au fost exploatate din vremea romanilor, și intră în Porțile de Fier ale Transilvaniei, trecătoarea dintre Banat și Ardeal, aflată la limita județelor Caraș-Severin și Hunedoara.
Porţile de Fier ale Transilvaniei au fost locul unora dintre cele mai faimoase bătălii amintite din Antichitate şi din perioada medievală. „Antica Tapae, locul unde au avut loc luptele dintre Decebal şi Tittus Iulianus, general al împăratului Domiţian, şi dintre Decebal şi Traian, ambele câştigate de romani, a fost localizată ipotetic de către specialişti în Porţile de Fier ale Transilvaniei“, amintea arheologul Hristache Tatu, care a cercetat așezarea.
În vara anului 1442, în acelaşi loc de la Porţile de Fier ale Transilvaniei, armata trimisă de sultan în Transilvania pentru a răzbuna moartea beiului Vidinului a fost înfrântă de oştile conduse de voievodul transilvănean Ioan de Hunedoara.
Timp de șapte decenii, până în 1972, Porțile de Fier ale Transilvaniei au fost străbătute și de calea ferată Hațeg-Caransebeș. Datorită declivităţii mari a traseului, pe o porţiune de aproape şase kilometri, între Zeicani şi Bouţari (Caraş-Severin), calea ferată a fost dotată cu cremalieră, o instalaţie complexă care ajuta locomotivele să urce pantele.
Orașul antic înfloritor: Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Din Porțile de Fier ale Transilvaniei, vechea rută a romanilor coboară în Țara Hațegului, iar la zece kilometri de trecătoare se înfățișează ruinele coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa din Hunedoara, orașul întemeiat de Traian unde s-au aşezat numeroşi veterani din trupele romane care au luptat pentru cucerirea Daciei.
Fostul oraș antic a fost numit de unii istorici „Mica Romă“, în timp ce alți oameni de știință l-au comparat în trecut cu orașul antic Pompeii, datorită numeroaselor monumente valoroase pe care le cuprinde. Așezarea civilă antică din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se află pe lista indicativă a monumentelor din Patrimoniul mondial cultural UNESCO, care cuprinde așezările romane de la frontierele (Limesul) provinciei Dacia.
Cei care vizitează Sarmizegetusa romană (video) găsesc aici o mulțime de vestigii care, intercalate cu terenurile agricole, livezile și drumurile de pământ oferă senzația unei întoarceri în timp. În centrul așezării se află Forul lui Traian, sau „forum vetus“, piața bogat ornamentată cu marmură a capitalei provinciei romane.
„Construit iniţial din lemn, el a fost refăcut în piatră încă în timpul domniei lui Traian, dobândind un caracter monumental. Decoraţia sa exalta victoria recentă asupra dacilor. În faţa intrării se găsea altarul (groma), ridicat cu ocazia fondării coloniei şi întemeierii provinciei, întregul spaţiu căpătând astfel un statut sacru, încărcat cu o mare valoare simbolică“, informează Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
Alături de For, amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unde încăpeau până la 5.000 de spectatori, se numără printre atracțiile așezării.
Biserica medievală Densuș, ridicată din ruinele coloniei
Aflată în apropiere de vechiul drum imperial și la 10 kilometri de Sarmizegetusa, biserica medievală Densuș (video) din Țara Hațegului a stârnit de-a lungul timpului fascinația oamenilor, prin înfățișarea și legendele sale.
Unii istorici au susținut că biserica de piatră fusese clădită pe ruinele unui templu antic sau ale unui mausoleu, ridicat de generalul Longinus, eroul roman din timpul războaielor cu dacii, care s-a sinucis, după ce fusese capturat de regele Decebal.
„Și, pe când Sarmizegetusa lui Traian și Decebal s-a prefăcut în pulbere, prădată de cine a voit, acest lăcaș al rămășițelor lui Longin trebuie să fi rămas aproape neatins, păstrat până astăzi în această formă ocrotitoare a religiei creștine, îmbălsămat în farmecul neînvins al legii nouă“, scria istoricul Nicolae Iorga la începutul secolului trecut.
Cel mai probabil, susțin unii oameni de știință, lăcașul înființat pe un deal al satului Densuș datează de la sfârșitul secolului al XIII-lea și ar fi fost ridicat de familiile cneziale din ținutul Hațegului, fără a avea vreo legătură cu vreun templu roman.
În zidurile de la Densuş au ajuns numeroase blocuri de calcar, lei de marmură şi monumentele funerare din fostul oraş antic şi de la ruinele altor aşezări dacice şi romane din zonă.
„Este o biserică bizară, făcută din mărmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stelă romană purtând numele lui Longinus. E o marmură cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne“, o descria academicianul George Călinescu.
La 15 kilometri de Sarmizegetusa se află și orașul Hațeg, vechiul târg din Țara Hațegului, capăt al DN 68 Hațeg-Caransebeș, și loc de pornire al excursioniștilor spre Parcul Național Retezat, Munții Șureanu și spre bisericile și castelele vechi de pe Valea Streiului și de la poalele Retezatului.
Se încarcă comentariile...
