Satele clădite din ruinele unui mare oraș antic înființat în Dacia. Moștenirea romană, vizibilă la tot pasul VIDEO
0Numeroase gospodării din Țara Hațegului din Hunedoara au păstrat monumente provenite din Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video), marele oraș antic înființat de împăratul Traian.
Aflată la poalele munților Retezat și Poiana Ruscă, în județul Hunedoara, Țara Hațegului este locul din România unde Imperiul Roman și-a înfipt cel mai adânc rădăcinile.
Aici călătorii găsesc cele mai prețioase vestigii ale așezărilor, industriei, turismului și infrastructurii din epoca romană: zeci de villa rustica (moșii), rămășițe ale unor exploatări miniere antice, băi termale și drumuri romane.
Nucleul acestui ținut istoric îl reprezintă Ulpia Traiana Sarmizegetusa, marele oraș antic înființat de împăratul Traian, în Dacia, după războaiele de la începutul secolului al doilea. Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost locul unde s-au stabilit numeroşi veterani din trupele romane care au luptat pentru cucerirea Daciei.
În ultimii ani de domnie ai împăratului Traian (decedat în anul 117) era o metropolă care, potrivit unor istorici, își avea limitele între anticele Dierna (Orșova) și Apulum (Alba Iulia). Dar centrul urban al fostei capitale a provinciei Dacia, locul care a păstrat cele mai prețioase vestigii din epoca romană, se afla în actuala localitate Sarmizegetusa, la circa 15 kilometri de Hațeg.
Din secolul al XIX-lea, la Ulpia Traiana au avut loc primele cercetări arheologice, care au dus la descoperirea numeroaselor sale monumente: Amfiteatrul, Forul lui Traian (piața centrală), templele și sanctuarele mai multor zeități, clădirile administrative, Capitoliul, necropola estică și zonele de locuințe.
În primii ani de la dezvelirea ruinelor sale, Sarmizegetusa romană arăta cu totul diferit de situl arheologic care să înfățișează în prezent turiștilor. Era împodobită cu monumente valoroase, iar multe dintre ele au fost împrăștiate, cu timpul, în întreg ținutul Hațegului, dar și dincolo de granițele actuale ale României.
Țara Hațegului, împodobită cu monumente din Sarmizegetusa
Oamenii de știință implicați în proiectul de restaurare a amfiteatrului antic din Sarmizegetusa au făcut o inventariere a vestigiilor care se aflau în Amfiteatrul din Sarmizegetusa și au constatat că multe dintre piesele cercetate în trecut de arheologi și-au pierdut urma.
„Unele dintre ele au dispărut de-a lungul timpului, unele sunt și prin foste curți nobiliare, altele au ajuns întâmplător pe nu știu unde. Eu acum vreo 15 ani am făcut o perigheză în această zonă a Hațegului și am constatat că în multe gospodării există piese de arhitectură romană, unele fiind folosite ca troace la animale, altele ca elemente de mândrie în fața porții. Unele din piesele care au fost menționate de către Constantin Daicoviciu și de alți cercetători și care au fost documentate, nu știm unde se mai află”, arăta arhitectul Virgil Apostol, șef de proiect la lucrările de restaurare derulate în Amfiteatrul din Sarmizegetusa.
Aproape fiecare sat din Țara Hațegului a păstrat propria „moștenire romană” provenită de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Unele piese de arhitectură au ajuns în fundațiile și zidurile gospodăriilor localnicilor, unele, cum sunt leii funerari din orașul antic, au fost încastrate în biserica medievală din Densuș (video).
Și alte biserici medievale de piatră din Țara Hațegului au fost clădite din structuri de piatră provenite din fosta capitală romană. Alte vestigii au ajuns în colecțiile particulare ale unor localnici, iar unele dintre ele au fost recuperate de polițiștii de la Patrimoniu și redate unor muzee.
În acest ținut al Hunedoarei au fost identificate cel puțin 20 de villa rustica, foste moșii ale romanilor, care au furnizat și ele, mai târziu, materiale de construcții pentru satele din zonă, dar de o calitate mai redusă, care le distinge de monumentele lucrate cu măiestrie pentru Ulpia Traiana.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, „jefuită” de peste două secole
De peste două secole, localnicii din satele învecinate fostului oraș antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa și-au clădit casele folosind ruine luate din așezare, ori piatră de var provenită de la măcinarea marmurei cu care era împodobit situl.
„Gazda noastră, care deţine această parte a satului Grădiște (n.r. Sarmizegetusa), părea mândră în a ne spune bunele speculaţii pe care le-a făcut în vânzarea pietrelor mari, care au acoperit părţile şi suprafaţa locului,vecinilor săi care construiau case”, informa publicistul John Paget, care a vizitat rămăşiţele fostului oraş antic în jurul anului 1830.
Monumentele cu inscripții romane, considerate mai valoroase, au împodobit conacele și castelele familiilor nobiliare din Țara Hațegului ori au ajuns peste hotare.
„În odăile castelului Kendeffy se află mai multe pietri romane, cu inscripții aduse de la Sarmizegetusa, partea cea mai mare însă le-a fost dăruit Nicolae Kendeffy în anul 1733 colonelului Arisosti ca să le transporte la Viena. Dar pluta pe care au fost încărcate la Deva s-a scufundat lângă Seghedin, în Mureș, și s-au pierdut toate”, scria preotul Jacob Radu în 1913, după ce a vizitat Castelul Kendeffy din Sântamaria Orlea.
Alte vestigii antice valoroase au putut fi salvate de arheologi și localnici și pot fi admirate la muzeele din Deva și Sarmizegetusa.
Se încarcă comentariile...
