Cât salvează Bucureștiul dacă taie ajutoarele pentru gravide și persoanele cu dizabilități. Specialist: „Sumele sunt marginale”

Primăria Capitalei vrea să reducă, să suspende sau să elimine o serie de stimulente și ajutoare acordate bucureștenilor, printre care cele pentru gravide, nou-născuți și persoane cu dizabilități. Măsurile sunt justificate prin situația financiară dificilă a municipalității, însă au deschis o discuție mai largă: cât economisește, de fapt, administrația prin astfel de măsuri și unde ar trebui să înceapă reducerea cheltuielilor?

Primarul Capitalei vrea sǎ taie ajutoarele pentru gravide și persoanele cu dizabilități Foto: Arhiva

Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA, spune pentru „Adevărul” că problema de fond este felul în care sunt împărțiți banii produși de București, iar economiile obținute prin reducerea ajutoarelor sunt prea mici pentru a rezolva dezechilibrul bugetar.

Primăria condusă de Ciprian Ciucu propune, între altele, reducerea stimulentului financiar pentru nou-născuți de la 2.500 la 2.000 de lei și restrângerea numărului beneficiarilor. Voucherul Materna, în valoare de 2.000 de lei pentru femeile însărcinate, ar urma să fie eliminat, iar stimulentul de 500 de lei pe lună pentru adulții cu dizabilități, suspendat temporar.

În cazul acestui ultim program, restanțele depășeau, la 31 iulie 2026, 650 de milioane de lei și reprezentau aproximativ 25 de luni de plăți pentru circa 52.000 de beneficiari, transmite Spotmedia.

„Randamentul bugetar este aproape nul, costul social este cert”

Cristian Pîrvulescu mută însă discuția de la valoarea fiecărui ajutor în parte la raportul dintre economia Bucureștiului și resursele de care dispune administrația locală.

„Municipiul București produce un PIB mai mare decât întreaga Bulgarie și funcționează cu un buget al primăriei de 8,5 miliarde de lei, adică sub două procente din ceea ce generează. Restul se duce la bugetul central. Aceasta este problema de fond, nu ajutorul pentru gravide, pentru nou-născuți sau pentru persoanele cu dizabilități. Sumele tăiate sunt marginale în raport cu dezechilibrul bugetar și nu închid niciun deficit, în schimb lovesc imediat oameni care nu au alternativă și care oricum cheltuiesc integral și local banii primiți. Randamentul bugetar este aproape nul, costul social este cert”, declară el.

Acesta face însă o distincție între reducerea cheltuielilor administrației și tăierea sumelor care ajung direct la populație: „Aici se poate observa limita dintre consolidare fiscală și austeritate. Consolidarea taie din costul administrării orașului, austeritatea taie din veniturile celor administrați.”

„Când sunt bani, le dai. Când nu sunt bani, ce faci?”

Propunerile au provocat o dezbatere aprinsă și pe Reddit, unde opiniile merg în direcții opuse. O parte dintre participanți consideră că astfel de stimulente locale nu pot fi menținute indiferent de situația financiară a municipalității.

„Sunt gratuități locale, nu naționale. Când sunt bani, le dai. Când nu sunt bani, ce faci? Din ce le dai? Gratuitățile sunt ok atât timp cât ai buget pentru ele și nu afectează alte servicii”, susține o persoană.

Un alt participant ridică problema diferențelor dintre București și restul țării: „De ce ar primi gravidele din București și persoanele cu handicap din București ceva în plus față de cei și cele din restul țării? Cum e asta corect?”.

De altfel, un utilizator atrage atenția că valoarea unui ajutor poate părea redusă pentru beneficiar, în timp ce costul cumulat devine important pentru administrație: „Ca plătitor, da, e enorm. Suma totală este fantastică pentru o primărie falimentară.”

Alții contestă însă alegerea categoriilor de la care încep reducerile și cer ca economiile să fie căutate în alte zone ale bugetului municipal. Într-un schimb de replici sunt indicate, de exemplu, cheltuielile pentru CSM București și alte proiecte ale administrației.

De la București la austeritatea de la nivel național

Propunerile vin într-un moment în care măsurile de reducere a cheltuielilor publice și de echilibrare a bugetelor au devenit o temă centrală și la nivel național, odată cu politicile Guvernului Bolojan. Tocmai această suprapunere a alimentat comparațiile dintre măsurile luate de Executiv și cele propuse acum în Capitală.

Cristian Pîrvulescu consideră că administrația Bucureștiului ar trebui să ducă mai întâi o dispută pentru resursele orașului: „Diferența se vede cel mai bine prin comparație. Nicușor Dan a condus Capitala fără partid propriu și cu guverne ostile, și tot a încercat să smulgă orașului o parte mai mare din ce produce. Astăzi, când condițiile politice sunt mai favorabile decât atunci, cererea nici măcar nu se formulează. Bătălia pentru banii orașului are șanse mici, dar trebuie purtată public, fiindcă arată de partea cui stă primăria.”

Pe Reddit, discuția despre stimulentele pentru gravide a ajuns și la efectul pe care-l au asupra natalității. Unii participanți susțin că, în contextul declinului demografic, reducerea sprijinului acordat familiilor transmite un semnal greșit. Alții argumentează că asemenea stimulente punctuale nu rezolvă problema natalității și că o eventuală politică în acest domeniu ar trebui construită la nivel național, nu separat de fiecare administrație locală.

Voucherele Materna sunt și ele invocate în dezbatere. Acestea au o destinație precisă, fiind acordate femeilor însărcinate pentru achitarea de medicamente și servicii medicale.

Dincolo de calculele financiare, Cristian Pîrvulescu vede și un risc politic în alegerea acestor categorii pentru reducerea cheltuielilor.

„A sacrifica grupurile vulnerabile pentru economii care nu schimbă echilibrul bugetar este un cadou făcut AUR, care trăiește exact din demonstrația că statul și primăria abandonează pe cine ar trebui să protejeze”, conchide acesta.