Teama de război apare din nou. Cum ne gestionăm anxietatea în vremuri tulburi

Atacurile din Orientul Mijlociu și discursurile tot mai apăsate ale liderilor internaționali au readus în spațiul public o teamă profundă: posibilitatea unui conflict de amploare globală. Într-un climat în care imaginile cu bombardamente, distrugere și oameni speriați circulă constant, anxietatea și teama devin consecințe firești. Psihoterapeuta Dorina Stamate a explicat pentru „Adevărul” cum se declanșează acestea și ce putem face pentru a reduce stările și sentimentele negative. 

FOTO Atta Kenare / AFP via Getty Images

„Este absolut normal să simțim anxietate, neputință și o stare de veghe continuă. Creierul încearcă să ne protejeze scanând mediul după pericole. Când liderii lumii vorbesc despre conflicte, când cad bombe — chiar dacă nu lângă tine — sistemul de alertă (amigdala) se aprinde”, explică Dorina Stamate, psihoterapeut. 

Frica nu este un semn de slăbiciune, ci un mecanism de supraviețuire, spune aceasta. Chiar și atunci când fizic suntem în siguranță. Ce e de făcut însă când frica de ne acaparează?

,,Ancorează-te în prezent. Întreabă-te: <<Chiar în această secundă viața mea este în pericol?>>.  Dacă răspunsul este nu, respiră adânc și revino la sarcina pe care o aveai de făcut. Limitează verificarea obsesivă a știrilor negative, pentru că aceasta doar hrănește panica fără să îți ofere soluții", recomandă specialista. 

Capcana catastrofizării

Atunci când izbucnește un conflict armat, mintea noastră tinde să sară direct la cel mai sumbru scenariu: un război mondial. „Aceasta este o eroare cognitivă numită catastrofizare”, explică Dorina Stamate. 

,,Încearcă să separi analiza politică de siguranța ta personală. Creierul tău are nevoie să audă că, deși situația e gravă la nivel diplomatic, viața ta de zi cu zi are încă baze solide", ne sfătuiește aceasta. În plus, atrage atenția și asupra impactului pe care îl pot avea rețetele sociale și cum cantitatea uriașă de informații de acolo poate inflama starea de spirit:

,,În perioade ca aceasta, toți devenim experți în strategii militare pe rețelele sociale. Citim sute de păreri și scenarii, iar asta ne epuizează resursele mentale. Acceptă limitele înțelegerii tale. Nu ești responsabil să găsești soluții pentru Orientul Mijlociu. Dacă simți că „îți explodează capul” de la atâtea informații despre rachete și drone, închide ecranul. Lumea va continua să existe și fără monitorizarea ta permanentă". 

Avem voie să ne mai permitem să ne bucurăm?

În mediul online au apărut voci care susțin că postările despre vacanțe, ieșiri sau momente de relaxare ar fi nepotrivite într-un context tensionat. Însă terapeuta subliniază că a continua să trăim frumos nu înseamnă lipsă de empatie.

„A te bucura de un weekend frumos nu înseamnă că nu îți pasă de cei care suferă. Dacă ne interzicem orice formă de bucurie, ne prăbușim emoțional și nu mai putem fi de folos nimănui.”

Din perspectivă psihologică, momentele de respiro sunt chiar esențiale pentru sănătatea mintală.

,,Perspectiva mea este să continui să trăiești frumos pentru că viața nu se oprește în loc, iar sănătatea noastră mintală depinde de aceste momente de respiro. Dacă cineva se simte ofensat de fericirea altuia, este de cele mai multe ori o proiecție a propriei suferințe. Recomandarea mea este să rămâi autentic. Poți să fii empatic cu victimele unui conflict și, în aceeași zi, să te bucuri de un apus de soare. Avem nevoie de frumos ca să nu ne pierdem speranța", ne recomandă Dorina Stamate. 

Când locurile sigure devin simboluri ale incertitudinii

Transformarea Dubaiului, dintr-un un oraș al viitorului, privit de mulți ca o destinație de vacanță ideală, într-un loc în care cad bucăți de rachetă și drone, iar oamenii se tem pentru siguranța lor este o altă provocare emoțională.

,,Această instabilitate ne face să simțim că nicăieri nu mai este sigur. Trebuie să facem distincția între frica imaginară (ce s-ar putea întâmpla) și realitatea imediată. Anxietatea se hrănește cu scenarii de tipul <<ce-ar fi dacă>>", explică psihoterapeuta. Și vine și cu sfaturi ușor de pus în practică:

,,Când simți că te ia valul, revino la rutina ta zilnică. Rutina este cel mai bun antidot pentru haos. Fă-ți patul, gătește ceva, mergi la sport. Aceste acțiuni mici îi transmit creierului tău că, în universul tău apropiat, lucrurile sunt încă sub control". 

Recomandări pentru românii afectați direct

Situația se schimbă atunci când vorbim despre românii afectați direct de conflictul din Orientul Mijlociu: cei blocați în Dubai și familiile acestora, care se confruntă cu frica.

,,Sfatul meu este să se concentreze doar pe următoarea oră. Planurile pe termen lung cresc panica. Păstrarea unei minime igiene sau a unui ritual (o rugăciune, un cântec, un joc cu copiii) ajută mintea să nu se fragmenteze complet", spune Dorina Stamate. 

Psihologul are un mesaj și pentru cei care îi așteaptă acasă pe cei dragi:

,,Voi sunteți „ancora” lor de la distanță. Când vorbiți cu ei, încercați să fiți calmi. Chiar dacă vă tremură vocea, transmiteți mesaje scurte, de susținere, fără să îi încărcați cu propria voastră disperare. Ei au nevoie să știe că există o lume normală la care se vor întoarce.".

Dorina Stamate, psiholog și psihoterapeut