Interviu „Nu toți copiii trebuie împinși spre facultate”. Critici dure la adresa sistemului de Educație: „România este arogantă”

Vara aceasta reprezintă un punct de cotitură pentru învățământul tehnologic. Școala profesională este absorbită de liceu, învățământul dual este disponibil până în clasa a XII-a, bursa tehnologică se acordă tuturor elevilor admiși la profilul tehnic. Nici criticile, însă, nu lipsesc.

Mai multă teorie și mai puțină practică la liceu, comparativ profesională FOTO: Shutterstock

Școala profesională așa cum o știm dispare. Din vara aceasta, absolvenții de clasa a VIII-a urmează să fie admiși doar la liceu, potrivit Legii Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023. Este o modificare pe care părinții dornici să-și vadă copiii „cu o meserie“ o înțeleg greu, oricât profesorii ar încerca să scoată în față avantajul că de acum e vorba de învățământ „3+1“ pentru cei care vor meserie și diplomă de liceu și nu „3+2“ ca în trecut.

Liceul tehnologic devine singura rută pentru învățământul tehnologic, dispărând oficial școala profesională. Admiterea se face pe baza mediei de la Evaluarea Națională (este posibilă și admiterea fără susținerea Evaluării Naționale, însă în a doua etapă de repartizare și pe locurile rămase după repartizarea celor care au susținut examenul). Toți elevii sunt admiși la liceu pentru un parcurs de patru ani (clasele IX-XII), chiar dacă se permite calificarea în două trepte. La finalul clasei a XI-a, elevii pot susține examen de certificare pentru nivel 3, echivalentul vechii școli profesionale, iar dacă vor să intre pe piața muncii sunt liberi să o facă. Învățământul obligatoriu este însă, conform legii, până la clasa a XII-a. Iar aici intervin discuțiile.

Devine mai ușor să continui la liceu

Certificarea va avea loc în două trepte. La finalul clasei a XI-a, elevii susțin examen pentru nivelul 3 de calificare și, odată dobândită meseria, se pot angaja. În schimb, au și opțiunea de a continua liceul cu clasa a XII-a, iar la final susțin examen pentru calificare nivel 4, obțin diploma de absolvire a liceului și se pot înscrie pentru susținerea Bacalaureatului.

Conform susținătorilor noului sistem, ruta este în avantajul elevului care are astfel un parcurs mai simplu către Bacalaureat și facultate. În vechiul sistem, dacă alegeai școala profesională, drumul către facultate era blocat de bariere birocratice. După finalizarea celor trei ani, pentru a continua liceul erai condiționat de o nouă admitere, iar în funcție de specializare se putea pune problema inclusiv de susținerea unor diferențe. În plus, până la absolvirea liceului, parcursul era de alți doi ani, la învățământ de zi. Acum, drumul este unitar. Elevul nu mai trebuie să dea un nou examen de admitere ca să treacă de la meserie la Bacalaureat, ci pur și simplu merge mai departe în clasa a XII-a.

Ce mai încearcă să rezolve reforma învățământului tehnologic este stigmatul de „elev la profesională“. De acum, indiferent că parcurge ciclul de patru ani sau se oprește după clasa a XI-a, statutul este de elev de liceu.

La absolvire, un elev de la învățământul tehnologic cu diplomă de liceu va avea două certificate de calificare, dar și bursă profesională în toți anii de studiu (care se transferă de la școala profesională unde se acordă astăzi). Dacă optează pentru învățământul dual, bursa va avea valoare cel puțin dublă, angajatorul care susține pregătirea practică a elevilor putând să ofere (dar nu mai este obligat) la rândul său o bursă de cel puțin aceeași valoare cu cea oferită de Guvern – în acest an școlar, statul oferă elevilor de la școala profesională o bursă de 300 de lei, iar angajatorul alți cel puțin 300 de lei, lunar.

În cazul învățământului dual, lucrurile pot sta diferit la admitere, liceele având posibilitatea să organizeze sesiuni speciale cu probe de admitere, programate după prima etapă de repartizare computerizată, astfel încât doritorii să aibă posibilitatea să-și asigure o plasă de siguranță optând și pentru alte licee. Și pe locurile de la învățământul dual se pot înscrie absolvenți de gimnaziu care nu au susținut examenul de Evaluare Națională.

Cealaltă față a monedei

Avantajul principal, acela că noul sistem nu mai obligă un copil de 14 ani să ia o decizie ireversibilă, lăsându-i ușa mai larg deschisă spre studii superioare, nu este perceput însă de toată lumea fix așa. Mixul între școala profesională și liceu vine cu un risc al scăderii calității pregătirii practice. În timp ce, din anul școlar 2026-2027, elevii din liceul tehnologic vor avea mai multe ore de pregătire practică decât colegii lor mai mari (noul sistem va merge în paralel cu vechiul sistem până când elevii admiși în anii trecuți vor finaliza cursurile în sistemul în care au fost admiși), în fapt vor fi mai puține ore dedicate practicii comparativ cu fosta școală profesională. Motivul? Planurile-cadru de liceu presupun mai multe ore pentru disciplinele de cultură generală, în plus școala putând să decidă ca din orele alocate instruirii practice o parte să o orienteze către cursuri remediale, de dorit pentru disciplinele care vor fi materii de examen la Bacalaureatul din 2030. Se pleacă de la ideea că în majoritatea liceelor tehnologice sunt admiși elevi cu rezultate la învățătură sub ale colegilor lor de la liceele teoretice, or, pentru promovarea probelor examenului de Bacalaureat va fi nevoie de efort suplimentar. În schimb, pentru elevii al căror scop este să învețe o meserie și să performeze pe piața muncii, „Bacalaureatul pentru toți“ este privit ca o capcană care îi poate îndrepta și mai devreme către abandon școlar.

Lucrurile ar putea fi chiar și mai complicate de atât în cazul liceelor tehnologice foarte solicitate, care din acest an școlar pot să organizeze (ca toate liceele), pentru 50% din locurile vacante, propriul examen de admitere, în afara Evaluării Naționale. Ar fi nimic altceva decât încă un motiv care să crească prăpastia între elevii ai căror părinți își permit meditații și cei care ar fi ales în mod normal pentru copil un parcurs de trei ani tocmai pentru că presupunea un cost mai mic.

Admiterea pentru anul școlar 2026-2027 este o provocare pentru foarte multe licee tehnologice. Tot sistemul de învățământ este obligat să se adapteze scăderii populației școlare, numărul de elevi pentru clasele de început de ciclu fiind sub cel din 2025. În acele licee pentru care lupta pentru realizarea planului de școlarizare era grea an de an va fi și mai greu acum, pentru că părinții înțeleg greu schimbările și nu se lasă ușor convinși că parcursul elevului se poate încheia fără probleme după trei ani.

Lupta începe chiar din școala gimnazială, acolo unde, în anii trecuți, exista o practică nerecunoscută oficial ca elevii cu rezultate slabe să fie convinși nu se prezinte la examenul de Evaluare Națională, pentru a nu „strica statistica“ școlii. Elevii absentau, dar nu erau lăsați corigenți și se puteau înscrie direct la școala profesională. Odată cu schimbarea metodologiei, admiterea în liceul tehnologic se va face în urma examenului de Evaluare Națională, media de admitere fiind stabilită ca medie aritmetică între notele obținute la probele de examen. „Mi-e teamă că-i vor lăsa corigenți“, își exprimă opinia directorul unui liceu tehnologic din mediul urban, cu privire la ce s-ar putea întâmpla. Iar o corigență plus perspectiva de a alege, după susținerea corigenței (în cazul promovării), din ce a rămas neocupat la nivel de județ înseamnă un risc mare de abandon școlar.

„România este arogantă obligând toate familiile, indiferent de posibilități, să susțină parcursuri educaționale lungi“

Pentru a înțelege mai bine miza schimbărilor din învățământul tehnologic și impactul lor asupra elevilor și școlilor, „Weekend Adevărul“ a discutat cu Daniela Vișoianu, expert în educație, care explică mai întâi modificarea de structură a admiterii și a parcursului educațional. Ea arată că schimbarea esențială ține de faptul că părinții, elevii și liceul vor semna un contract educațional pe o durată de patru ani, ceea ce elimină practic posibilitatea unui parcurs profesional separat de trei ani, inclusiv în varianta duală, și modifică profund logica de selecție specifică învățământului profesional.

„Schimbarea esențială este că părinții, elevii și liceul vor semna un contract educațional pentru o perioadă de 4 ani, nu mai există posibilitatea contractării învățământului profesional, fie el și dual, de 3 ani. Fiind vorba despre o admitere la liceu, nu la profesională, procesul de selecție, testare, caracteristic învățământului profesional-dual derulat de regulă în luna mai nu mai poate fi realizat. Problema rămasă este numărul redus de ore de practică. Fără o flexibilizare a planurilor cadru, liceele nu vor putea avea un număr de ore de practică adaptat profilului. Pentru asta, cei de la Școala Profesională Germană Kronstadt au solicitat în nenumărate rânduri, încă din faza de consultare publică, să se diferențieze între profiluri, respectiv servicii, economic și tehnologic. Este evident că pentru un tehnician-frezor, să spunem, este nevoie de mai multe ore de practică decât este nevoie de formarea unui viitor angajat în servicii. Iar practica înseamnă și plus de atractivitate pentru elevi“, a arătat Vișoianu.

În ceea ce privește efectul acestor schimbări asupra atractivității învățământului tehnologic, Vișoianu este tranșantă și pune accent pe presiunea socială și lipsa de sprijin real pentru familii: „Cred că România este arogantă obligând toate familiile, indiferent de posibilități, să susțină parcursuri educaționale lungi, fără perspective reale de angajabilitate. În plus, elevii și familiile nu beneficiază de consiliere adecvată și majoritatea nu au o ofertă educațională variată și potrivită în proximitatea locului în care trăiesc și locuiesc“.

Riscul de abandon școlar, la fel de ridicat

Întrebată asupra riscurilor pe care le vede în implementarea noului sistem, expertul estimează că problema abandonului școlar rămâne una structurală, în special în zonele vulnerabile și în tranziția dintre cicluri. „Personal cred că riscul de abandon școlar la trecerea din clasa a IX-a sau după împlinirea vârstei de 16 ani se va menține ridicat“.

Daniela Vișoianu FOTO: arhiva Adevărul/Florin Suler

În ceea ce privește rolul școlilor gimnaziale în orientarea elevilor către trasee tehnologice, Vișoianu subliniază limitele reale ale acestora, mai ales în mediile defavorizate, unde deciziile educaționale sunt constrânse de factori sociali și economici. „Școlile gimnaziale sunt universul cel mai apropiat acum de familii și elevi. Din păcate, acestea nu au cum să facă minuni mai ales în mediile vulnerabile, pentru copiii aflați în risc de abandon școlar. Chiar dacă observă un talent sau o înclinație, de multe ori nu pot formula o propunere de orientare care să fie luată în considerare dacă aceasta implică navetă, relocare, cazare pentru elevii lor care pur și simplu nu își permit să facă asta“.

Referitor la reacțiile din teren, inclusiv la dificultățile întâmpinate de liceele tehnologice și la lipsa de înțelegere a schimbărilor de către părinți, Vișoianu consideră că timpul pentru ajustări majore este deja foarte limitat, însă unele corecții punctuale ar mai fi posibile.

„Din păcate, cel puțin pentru anul școlar 2026-2027 nu mai este timp de modificări. Nu sunt posibile nici modificări mari, de tipul răspunsului la întrebarea: «își poate permite România 15 ani de școlarizare obligatorie?», dar se pot ajusta măcar puțin câteva procese, la nivel de ordin de ministru. În opinia mea, gândirea pe tranziția de la trei la patru ani ar fi trebuit să însemne, în primul rând, un contract de școlarizare publicat și explicat familiilor, care să prevadă explicit opțiunea de ieșire din liceu după trei ani. Această modificare a contractului trebuie asumată și comunicată public, onest, de către oficialii ministerului. Apoi ar fi nevoie ca liceele din localitățile mici să aibă mai multă libertate și mai mult sprijin pentru o ofertă educațională variată, atât pe ruta teoretică, cât și pe ruta tehnică. E nevoie ca ruta profesională să testeze elevii pentru a se potrivi cu profilul și specializarea la care aceștia se vor înscrie. Și e nevoie, fără îndoială, de mai mult spațiu în orare pentru practică. Suntem ipocriți când credem că mai multă teorie, mai multe catedre pentru disciplinele clasice îi vor aduce pe copii mai aproape de școală și vor fi mai mulți absolvenți de liceu cu diplomă de Bacalaureat“, subliniază expertul în educație Daniela Vişoianu.