Cât câștigă un român cu studii superioare și de ce nu-i mai ajung banii până la sfârșitul lunii

Pentru un român cu studii superioare, diploma nu înseamnă automat un salariu care să îi permită un trai fără griji. Veniturile diferă considerabil de la un domeniu la altul, iar pentru mulți angajați costurile locuinței, facturile și cheltuielile de zi cu zi ajung să consume cea mai mare parte din banii încasați.

Românilor nu le mai ajung banii de la o lună la alta Foto: 123 RF

Pentru un român cu studii superioare, diploma nu înseamnă automat un salariu care să îi permită un trai fără griji. Veniturile diferă considerabil de la un domeniu la altul, iar pentru mulți angajați costurile locuinței, facturile și cheltuielile de zi cu zi ajung să consume o mare parte din banii încasați.

O dezbatere despre salarii și costul vieții, pornită de la experiența unui angajat, a adunat numeroase reacții în mediul online. Participanții au povestit cât câștigau la începutul carierei, ce cheltuieli aveau și ce soluții au găsit pentru a-și crește veniturile, de la schimbarea locului de muncă și reprofilare până la reducerea cheltuielilor.

În realitate, diferențele de venit dintre absolvenții de facultate sunt mari. Unii ajung, după câțiva ani de experiență, la salarii de mii de lei peste media națională, în timp ce alții rămân la începutul carierei cu venituri care abia acoperă cheltuielile de bază. Domeniul ales, experiența, orașul și poziția ocupată cântăresc, în multe cazuri, mai mult decât simplul fapt că o persoană are o diplomă de studii superioare.

Cât câștigă, de fapt, un român cu studii superioare

În România nu există, în prezent, un salariu minim distinct pentru persoanele cu studii superioare. Din 1 iulie 2026, salariul minim general este de 4.325 de lei brut, indiferent dacă angajatul are sau nu studii universitare.

În practică, salariile absolvenților de facultate pot varia însă considerabil. Un tânăr aflat la început de carieră poate porni de la un venit apropiat de nivelul minim, în timp ce în domenii precum IT, inginerie, finanțe, medicină sau anumite specializări tehnice, veniturile pot ajunge la câteva mii sau chiar peste 10.000 de lei net, în funcție de experiență și responsabilități.

Prin urmare, atunci când vorbim despre „salariul unui român cu studii superioare”, nu putem indica o singură sumă reprezentativă. Diferențele dintre domenii sunt foarte mari, iar facultatea este doar unul dintre factorii care influențează venitul.

Cât rămâne din salariu după taxe

Pentru un salariu brut obișnuit, angajatului i se rețin contribuția la pensie, de 25%, și contribuția la sănătate, de 10%. Impozitul pe venit este de 10% și se aplică după scăderea contribuțiilor și a eventualelor deduceri.

De exemplu, la salariul minim brut de 4.325 de lei, venitul net este de aproximativ 2.700 de lei, în funcție de deducerile aplicabile.

Pentru salarii mai mari, diferența dintre brut și net devine și mai importantă atunci când angajatul își calculează bugetul lunar. Din banii care ajung efectiv în cont trebuie plătite chiria sau rata, utilitățile, alimentele, transportul, telefonul și celelalte cheltuieli curente.

„Trebuie să ajungi pe la 5-6.000 de lei”

O parte dintre participanții la discuție au povestit despre propriile experiențe de la începutul carierei și despre cât de dificil poate fi traiul cu un venit mic.

„Îmi aduc și eu aminte, așa au fost primii doi ani de după facultate. 2014, primul salariu, 900 de lei + 200 bonuri de masă. Stăteam în chirie 3 camere 5 prieteni, plăteam 400 lei cu tot cu utilități, telefon probabil 15 lei, metrou 50 lei. Restul banilor se duceau pe mâncare și bere destul de des”, a povestit un participant la discuție.

Acesta spune că situația sa financiară s-a îmbunătățit treptat, după ce și-a găsit și alte surse de venit și a schimbat locul de muncă.

„După 1 an, am mai găsit surse de venit project based, dar în tot acest timp, am aplicat la 1.000 de joburi, multe interviuri, și după 2 ani și ceva, știu că eram la vreo 3.000 de lei, ceea ce era deja o mare gură de oxigen. Abia atunci m-am mutat la 2 camere cu frate-miu”, a mai scris acesta.

În opinia sa, un venit de 5.000-6.000 de lei ar reprezenta în prezent un prag de la care un angajat singur poate începe să aibă ceva mai mult spațiu financiar.

„Asta îți recomand și ție, ține tare până găsești un job bun, trebuie să ajungi pe la 5–6.000 de lei în ziua de azi să scoți capul la lumină”, a mai scris participantul.

Chiria și facturile consumă rapid venitul

Alți participanți au atras atenția că problema nu ține doar de nivelul salariului, ci și de modul în care acesta este consumat de cheltuielile lunare.

„Știu cum e, din păcate așa e probabil pentru 60% din angajații țării. Și asta în condițiile în care duci o viață modestă, fără mese la restaurant sau vacanțe”, a comentat un internaut.

Acesta a făcut referire și la creșterea costurilor cu utilitățile, în special în contextul scumpirilor la energie.

Un alt participant i-a recomandat persoanei care a pornit discuția să reducă acolo unde este posibil cheltuielile fixe și să împartă costul locuinței.

„E greu cu 3000 lei. Sunt abonamente de telefonie la 2 euro la o altă companie de telefonie. La curent plătești cam mult pentru o persoană. Vezi cât te încarcă per kWh. Dacă treci la un alt furnizor e posibil să fie mai ieftin. Chirie ideal de împărțit cu partenerul”, a scris acesta.

„Salariul ăla e o glumă proastă”

Discuția a avut și reacții mult mai dure, unii participanți considerând că un venit mic trebuie să fie un motiv pentru schimbarea locului de muncă sau chiar a domeniului.

„Și în ultimul rând, bro, fă ceva și avansează ca salariu, că salariul ăla e o glumă proastă, reprofilează-te dacă e nevoie, fă niște cursuri de electrician, că se caută”, a scris un internaut.

Același participant a pus sub semnul întrebării și valoarea diplomei de facultate atunci când aceasta nu este însoțită de experiență profesională.

„Și, renunță la «am făcut o facultate». (...) e egal cu 0, asta e gândire care te trage în spate”, a comentat acesta.

În aceeași discuție, un alt internaut a susținut că există domenii în care veniturile pot fi semnificativ mai mari chiar și pentru persoane fără studii superioare, oferind drept exemplu propria experiență.

„Eu de exemplu am 9 clase, nu îmi e rușine să admit și am șansa de a face 2000 euro, ba chiar 3000 în România”, a scris acesta.

El a povestit că a lucrat anterior la Dedeman, unde câștiga aproximativ 5.000 de lei, dar a renunțat la acel loc de muncă pentru a intra într-un domeniu în care spune că poate obține venituri mai mari.

„Am lucrat la Dedeman unde salariu era de 5000 lei, 10 ore muncă fizică non stop, până mi s-a luat și efectiv am zis fuck it, hai să încerc să văd cum e în domeniul ăsta al chat-ului. Într-adevăr, nu este chiar un domeniu în care să te mândrești că lucrezi, dar produci bani frumoși”, a relatat acesta.

Un alt participant a susținut aceeași idee, argumentând că, în anumite situații, oamenii sunt nevoiți să ia în calcul inclusiv domenii pe care nu le-ar fi ales inițial.

„Bro, având în vedere țara în care trăim, trebuie să ne descurcăm cum putem”, a scris acesta.

„Am rămas deja cu mai puțin din jumătate din salariu”

Printre comentarii se află și mărturii ale unor angajați care spun că, deși muncesc cu normă întreagă, cea mai mare parte a veniturilor se duce pe cheltuielile de bază.

„Tocmai ce am plătit chiria, întreținerea și internetul. Mai rămâne să plătesc electricitatea, dar am rămas deja cu mai puțin din jumătate din salariu”, a povestit un participant.

Acesta spune că lucrează inclusiv în weekend și în zilele de sărbătoare și că, în ultima perioadă, cerințele angajatorului au crescut, în timp ce veniturile suplimentare au scăzut.

„Lucrez cu normă întreagă, inclusiv la weekend și de sărbători. Angajatorul a crescut cerințele de la noi, a fost mult mai mult stres în ultima vreme decât înainte, dar am primit bonus mai mic decât de obicei pentru că au inventat niște parametri greu de atins”, a scris acesta.

În același comentariu, persoana respectivă spune că nu a reușit să obțină o majorare salarială și că regretă întoarcerea în România.

„Regret amarnic că m-am întors în țară. Aș vrea să te pot încuraja, dar nu am cu ce”, a mai scris participantul.

Taxarea muncii, una dintre nemulțumirile participanților

Nivelul taxelor pe muncă a fost un alt subiect intens discutat. Un participant consideră că reducerea poverii fiscale ar putea lăsa angajaților mai mulți bani în mână și ar putea diminua munca la negru sau la gri.

„Soluția pentru salariile mici este scăderea taxării undeva spre 25-30%, dar statul ăsta nenorocit nu vrea așa ceva... sunt foarte mulți angajați pe salariul minim tocmai din cauza asta. Piața muncii gri merge bine mersi, să nu mai zic de aia neagră”, a comentat acesta.

Indiferent de soluția propusă, discuția scoate în evidență diferența dintre salariul brut din contract și suma pe care angajatul o are efectiv la dispoziție în fiecare lună.

Pentru angajat, chiria, utilitățile, mâncarea și transportul sunt plătite din venitul net, nu din salariul brut.

„Cu facultate ceva poți prinde ofițer”

Au existat și participanți care au recomandat schimbarea domeniului fără a părăsi România. Unul dintre ei a indicat o carieră în Ministerul Apărării Naționale, unde susține că un soldat profesionist poate ajunge la venituri de 5.000-6.000 de lei.

„Cred că ai fi mai câștigat dacă te-ai duce la SGP la MApN. Se plătește cu 5000-6000 lei, și dacă ai și facultate ceva poți prinde ofițer”, a scris acesta.

Participantul a recunoscut că nici această variantă nu este potrivită pentru oricine, dar a considerat-o o alternativă pentru cineva care simte că venitul actual nu îi permite să ducă o viață decentă.