„Mai ieftin împreună”. Cum rămân tinerii în relații care nu-i mai fac fericiți
0Inflația nu afectează doar bonul de la supermarket, ci și modul în care oamenii se întâlnesc, trăiesc și își păstrează legăturile. Un raport citat de phys.org, arată că presiunile financiare schimbă fundamental relațiile, de la cupluri care rămân împreună pentru a împărți cheltuielile, la prieteni care își reduc ieșirile în oraș
De pildă, în Canada, 77% dintre cupluri declară că simt presiunea costului vieții, iar 62% se ceartă din cauza banilor. Mai mult, 55% dintre canadieni cred că trebuie să fie într-o relație pentru a-și permite stilul de viață pe care și-l doresc. Însă, fenomenul este global: în Marea Britanie, 38% dintre cei aflați într-o relație au un cont de economii secret, iar în SUA cuplurile se ceartă, în medie, de 58 de ori pe an pe motive financiare.
De altfel, costul vieții afectează și marile decizii ale tinerilor. De pildă, 38% dintre tinerii canadieni au amânat mutarea din casa părinților, iar în Marea Britanie unul din cinci s-a întors acasă după ce locuise singur. Totodată, prețurile ridicate ale locuințelor fac ca mulți să amâne întemeierea unei familii.
Viața amoroasă, în era „future-proofing”
În ceea ce privește viața amoroasă, creșterea cheltuielilor schimbă regulile jocului. Unele cupluri se mută împreună mai devreme pentru a împărți chiria, iar persoanele singure discută despre bani și stabilitate încă de la primele întâlniri. Conceptul de „future-proofing”, mai exact alegerea partenerului în funcție de siguranța pe care o poate oferi în viitor, este în creștere, avertizează specialiștii.
Nici prieteniile nu scapă: aproape 40% dintre canadieni, 42% dintre britanici și 37% dintre americani au redus ieșirile în oraș pe fondul costurilor ridicate. Experții atrag atenția că reducerea interacțiunilor crește riscul de izolare și singurătate, cu efecte negative asupra sănătății mintale și a dezvoltării personale.
Pe scurt, creșterea costului vieții nu doar schimbă modul în care trăim, ci și felul în care iubim, ne întâlnim și ne păstrăm prietenii.
„Taxa pe singurătate” și importanța independenței
La ora actuală, pentru 21% dintre tinerii adulți, despărțirea nu este o opțiune, relevă un nou studiu realizat pe 3.000 de persoane cu vârste între 18 și 40 de ani.
Cercetarea, comandată de furnizorul Lifetime Isa OneFamily, a scos la iveală faptul că 16% dintre tinerii aflați în cupluri nu au deloc economii. Iar acolo unde se reușește economisirea, diferențele sunt semnificative, persoanele singure pun deoparte, în medie, 301 lire pe lună, în vreme ce tinerii aflați într-o relație reușesc să economisească aproape dublu, respectiv 609 lire.
„Este o taxă pe faptul de a fi singur, agravată de creșterea facturilor”, avertizează Jim Islam, directorul executiv al OneFamily, citat de The Sun. El susține că independența financiară ar trebui predată în școli, pentru a-i ajuta pe oameni să-și construiască un fond de urgență și să nu fie prizonieri ai circumstanțelor. Conform declarațiilor sale, „independența financiară îți oferă libertate și te face mai puțin vulnerabil la suișurile și coborâșurile vieții”.
„Tocmai mi-a venit în minte imaginea unui tren cu două locomotive. Într-o relație sănătoasă, cred că idealul nu este ca unul să conducă o locomotivă și celălalt să stea într-un vagon, ci ca amândoi să fie mecanici capabili să conducă trenul împreună. Poate uneori unul trage mai mult, poate altădată celălalt preia efortul, dar ambii trebuie să fie funcționali”, explică, pentru Adevărul, Laura Maria Vasilescu, consilier în dezvoltare personală și formator.
În opinia sa, independența, emoțională și financiară, înseamnă libertatea de a rămâne într-o relație din alegere, nu din nevoie. „Și pentru că viața nu este liniară și apar boli, pierderi de job, burnout-uri, modificări de nevoi, schimbări de priorități etc, dacă doar unul din parteneri poate funcționa la parametrii optimi, atunci trenul nu are stabilitate pe termen lung”, spune aceasta.
Unii au crescut cu ideea că tatăl asigură veniturile, iar mama se ocupă de gospodărie și copii, continua Laura Maria Vasilescu. Ambele roluri sunt la fel de importante, dar funcționează pe direcții diferite. „Alții percep exact invers, mai ales în 2025, sau preferă relații în care ambii parteneri muncesc. La toate acestea se adaugă și presiunile sociale, împreună cu etichetele aferente: el ar trebui să…, ea ar trebui să…, nu se despart fiindcă „nu dă bine”. În realitate, nu există un model unic „corect”, există doar modelul autentic, construit de cei doi parteneri, în acord cu valorile și nevoile lor. Nu contează dacă ea alege să stea acasă și el muncește sau invers, atâta timp cât este o alegere conștientă, asumată și reciproc dorită. Iar atunci apare întrebarea dificilă: Dacă nu mai merge, pot să îmi refac viața? Am cu ce să mă susțin? Contează ca fiecare să aibă resurse, competențe și sprijin, un sistem de suport…..familie, prieteni, rețele comunitare, pentru că da, viața se poate schimba oricând. Și da, uneori acest suport poate însemna și să te întorci temporar acasă, fie că ai 20 de ani, fie că ai peste 35 sau să retrăiești anii de studenție cu unul doi colegi de apartament…până te pui pe picioare”, adaugă consilierul în dezvoltare personală.
Frica, adevăratul motiv
Kevin Thompson, CEO al 9i Capital Group și gazda podcastului 9innings, a declarat, de curând, pentru Newsweek: „Oamenii spun adesea că „nu își permit” să iasă dintr-o relație, dar aceasta nu este problema de bază. Adevăratul motiv este frica. Suntem, prin natură, ființe tribale, sociale, care tânjesc după conexiune, și ne agățăm de orice justificare, chiar și financiară, pentru a evita singurătatea. Să spui „nu pot pleca din cauza banilor” e mai ușor decât să recunoști „mi-e teamă de ceea ce urmează”.”
La rândul său, Alex Beene, instructor de educație financiară la Universitatea din Tennessee, Martin, a spus: „Deși nimeni nu agreează ideea de a rămâne cu partenerul din motive financiare, pentru unii acesta poate fi singurul mod de a se menține la suprafață. Fie că vorbim de împărțirea chiriei, a facturilor, a cumpărăturilor sau a altor cheltuieli, tinerii sunt din ce în ce mai nevoiți să se sprijine financiar unul pe altul, în cuplu, pentru a face față traiului de zi cu zi. Am văzut, în trecut, cum perioadele de recesiune reduc rata divorțurilor, deoarece costurile implicate nu sunt fezabile pentru mulți dintre cei care și-au pierdut locul de muncă sau au avut venituri reduse.”
Și, pe măsură ce presiunile financiare cresc, experții anticipează că tot mai multe cupluri vor amâna separarea pentru a supraviețui financiar. „Chiar dacă pe moment poate părea o decizie inteligentă, cu cât separarea este amânată mai mult, cu atât poate genera probleme financiare mai mari și mai complicate, deoarece situația economică a celor doi devine tot mai interdependentă”, a continuat Beene, citat de Newsweek.
Despărțirea, uneori singura cale de regăsire
Oricum ar fi, Laura Maria Vasilescu crede că despărțirea nu este eșec, ci, „uneori este singura cale de a te regăsi, dar asta înseamnă să ai capacitatea de a te uita spre vârful piramidei lui Maslow….iar când ți-e foame și frig, nu prea îți arde de dezvoltare personală și conștientizare. De aceea mulți rămân în același tren, din teamă de necunoscut, fără să știe că poate chiar decizia de a se da jos și de a urca în alt tren s-ar putea să îi poarte în cea mai frumoasă călătorie”.
De aceea, mai spune ea, educația financiară, sau accesul la locuințe pentru tineri și sprijinul comunitar nu sunt un lux, ci infrastructură socială esențială. „Poate că ar trebui să vorbim mai mult cu adolescenții de acum și tinerii despre cum arată o relație sănătoasă, despre bani, autonomie și cum să îți creezi propriul sistem de suport, ca să știe nu doar cum să pornească trenul, ci și cum să-l conducă în siguranță, împreună sau separat”, conchide aceasta.
Se încarcă comentariile...
