Puterea ceremoniei: cum să-ți reîncarci energia în 2026
0Pentru dr. Alberto Villoldo, antropolog și șaman, transformarea personală nu ține de decizie sau voință, ci de experiențe care acționează asupra straturilor profunde ale psihicului. Ceremonia este una dintre aceste forme vechi de reconfigurare, iar focul, prezent în toate culturile, funcționează ca simbol central al trecerii și regenerării.
Villoldo vorbește despre ceea ce el numește „transa culturală”: obiceiuri, reflexe și tipare cu care suntem educați de mici și care ne țin departe de experiența reală a vieții. Ne fac să trăim mai mult în minte decât în corp, să acumulăm fără sens și să ne pierdem legătura cu simțurile și cu natura. Soluția, în opinia sa, nu e respingerea lumii moderne, ci întoarcerea la corp, la natură și la simțuri.
„Transa culturală” care ne ține captivi
„Trebuie să ne trezim din această transă culturală și să ne regăsim adevăratul sine. Să ne recuperăm sufletul natural, nu acel suflet occidental supradomesticit care spune că cine adună mai multe lucruri câștigă. De aceea trebuie să ne întoarcem la natură și să simțim din nou viața”, explică el.
Acesta își amintește lecțiile primite de la Antonio, mentorul său, pe care-l descrie drept o combinație între autoritate paternă și înțelepciune de bătrân plin de compasiune. „Am petrecut 20 de ani în preajma lui. Doar noi doi știm cât de puțin știam cu adevărat. Într-o zi, m-a invitat să-l însoțesc într-o călătorie la locul său natal, lângă lacul Titicaca, unde se afla poporul său, pentru că se afla în ultima sa călătorie”, povestește el.
Conform spuselor sale, în creierul uman există structuri foarte vechi, numite creier limbic sau creier al mamiferului. „Acest creier arhaic funcționează după patru programe fundamentale: frica, lupta sau fuga, nevoia de hrană și sexualitatea folosită ca instrument de influență. În ceea ce privește hrana, acestea implică senzația de lipsă, dorința de acumulare și lăcomia. În privința luptei, ele se manifestă prin agresivitate și prin tendința de a proiecta inamicul asupra celorlalți”.
Sexualitatea, la rândul ei, este adesea folosită ca metodă de control sau influențare, fenomen care, potrivit lui Villoldo, este extrem de prezent în lumea contemporană.
Puterea ceremoniilor
Acest creier vechi nu se schimbă doar prin voință sau intenție, spune el; ci are nevoie de ceremonie. „Tocmai de aceea găsim ritualuri peste tot în lume: de la absolvire și nuntă, până la naștere sau moarte. Sunt pași simbolici care marchează trecerea și permit reorganizarea internă. Cercetările arată că transformarea autentică depinde mai degrabă de modul în care sunt reconfigurate aceste mecanisme interne, nu doar de dorința de a te schimba”.
Ceremonia focului rămâne cea mai veche și puternică formă de ritual. „Practică-l acasă, adu-l cu tine în viața ta”, recomandă Villoldo.
El atrage atenția că am fost crescuți într-un fel de experiment cultural fără consimțământul nostru. Sistemul educațional american sau euro-american antrenează copiii să devină consumatori eficienți, dar le limitează potențialul mental. „Acest tipar trebuie rupt. Trebuie să ne trezim din transa culturală în care am fost educați și să ne reconectăm cu natura, cu focul, apa, vântul și lumina.”
O cale esențială de a ieși din această transă culturală este revenirea la ceremoniile și practicile străvechi. „Sunt zile în care mă trezesc și merg direct la foc pentru o ceremonie, pentru că lumea de azi ne deconectează tot mai mult de sinele nostru autentic, originar. De aceea trebuie să ne întoarcem la natură și să ne redescoperim simțurile”, explică Villoldo.
În Anzi, Villoldo își amintește cum mergea cu mentorii săi la muntele sacru Ausangate. „Înainte de solstițiu, toate focurile din satele din jur erau stinse timp de trei zile, lăsând întunericul să dăinuie. Pe 21 iunie, când Pleiadele reapăreau pe cer, lumina lor se reflecta pe ghețarii vârfului de munte. Doar șamanii aveau voie să urce și să danseze la 7.000 de metri înălțime, captând această lumină a focului din stele. Ei luau câte o bucată de gheață și o coborau în satele de la poale. Fiecare comunitate primea astfel o bucată de gheață și focul cosmic, pe care îl foloseau pentru a reaprinde focul din case lor pentru a se hrăni. Era un simbol al reconectării cu sursa lor originară, cu stelele de unde credeau că provin”, povestește Villoldo.
Villoldo propune un exercițiu practic inspirat din tradițiile andine. „Ia puțină apă în palme. Pentru fiecare chakră, ține mâinile deasupra ei și mișcă-le ușor în cerc, ca și cum ai învârti apa, pentru a activa și purifica energia. După ce termini cu o chakră, clătește mâinile înainte de a trece la următoarea. Începe cu prima chakră și urmează ordinea: prima, a doua, a treia, revii la inimă, apoi gâtul, a șasea și a șaptea chakră. Toate acestea se fac mai întâi cu mișcare circulară invers acelor de ceasornic. După ce termini, așteaptă câteva secunde, clătește ambele mâini și reia exercițiul de la inimă, de data aceasta în sensul acelor de ceasornic, pentru a reechilibra energia fiecărei chakre. La coborârea finală, mișcarea circulară activează chakrele: a treia, gâtul, al treilea ochi, creștetul, resetând sistemul și, implicit, influențând și nivelul biologic.”
Gardienii și energia spațiului
Când îi chemi pe cei patru gardieni, ființe simbolice din tradiția șamanică, fiecare asociat cu câte o direcție cardinală și cu calități diferite: Șarpele pentru sud, Jaguarul pentru vest, Colibriul pentru nord și Vulturul pentru est și îi „instalezi” în casa sau în spațiul tău de meditație, ei acționează ca niște filtre energetice: purifică și restructurează energia din jur, o transformă într-una susținătoare de viață și blochează influențele negative sau haotice.
Funcționează ca apa care curge natural într-un pârâu: spiralată, vie și plină de energie, spune Alberto Villoldo. „Dacă aceeași apă trece prin țevi drepte, chimic e identică, dar și-a pierdut forța vitală. La fel stau lucrurile și cu energia care ne înconjoară: cea provenită din cabluri electrice sau antene este liniară, rigidă, și nu susține viața.”
Prin prezența gardienilor, energia devine vindecătoare, susține sănătatea și armonizează spațiul. „Un șaman din Amazon mi-a spus odată: «Alberto, unde ai fost în ultimii 20 de ani?» I-am răspuns nedumerit: «Cum adică?» Mi-a spus: «Ai dormit.» I-am replicat: «Da, dormim aproximativ o treime din viață.» El a concluzionat: «Dar eu am visat.»”
Chiar și în somn, corpul continuă să se regenereze. „În somnul profund, creierul se micșorează cu aproximativ 20%, astfel încât lichidul cefalorahidian să poată elimina toxinele. Acest proces devine mult mai eficient într-un mediu armonios. Melatonina, hormon produs de glanda pineală, ajută la repararea ADN-ului cerebral. Dacă energia din jur este haotică sau nestructurată, această reparare este afectată, iar accesul la stări superioare de claritate și conștiință rămâne limitat. Cu cât înveți să interacționezi conștient cu energiile din jur, cu atât mai ușor poți transforma spațiile în locuri care susțin sănătatea, vindecarea și comuniunea cu viața în toate formele ei.”
Villoldo amintește că singura femeie astronaut britanică ajunsă pe Stația Spațială, doctorul în chimie Helen Sharman, a fost întrebată dacă vom întâlni vreodată inteligență extraterestră. „Abia aștept”, a răspuns ea, „pentru că inteligența terestră este extrem de plictisitoare.” Sharman a adăugat că aceste ființe există printre noi de 10.000 de ani, doar că trăiesc pe o altă octavă, invizibile pentru ochiul uman.
El subliniază că întâlnirile cu aceste ființe invizibile depind de modul în care îți organizezi spațiul acasă și locul de meditație. „Aceștia sunt budiștii, șamanii, sfinții și îngerii care te vor vizita”, explică el. După câteva săptămâni de practică, „vei începe să te trezești din transa culturală și să recunoști toate zonele vieții tale în care ai acceptat lucruri neadevărate. Atunci va fi momentul să aduci adevăr, nu vindecare, în fiecare aspect al existenței tale”, mai spune acesta.
Villoldo le recomandă oamenilor să nu aștepte ultimele momente ale vieții pentru a începe ritualurile. Să le facă acum, să-și cheme protectorii și să se conecteze cu cerul și pământul, conștienți că suntem ființe divine aflate într-o călătorie pe Pământ.
„Apoi, eliberează gardienii celor patru direcții din roata medicinii: Șarpele, Jaguarul, Colibriul și Vulturul. Către sud rostim: Mare Șarpe, mamă a apelor, mulțumim pentru spiralele tale de lumină și lecția frumuseții. Către vest: Jaguarule, învață-ne curajul și integritatea. Către nord: Colibri, arată-ne drumul eroului. Către est: Vultur și Condor, deschideți-ne ochii către adevăr. Mare Mamă, mulțumim pentru viață, apă și respirație, pentru încă o zi”, conchide el.
Se încarcă comentariile...
