Jucăria Labubu și efectul „cute-creepy”. De ce fascinează o figurină cu dinți ascuțiți
0Labubu, jucăria cu design atipic creată de artistul Kasing Lung, a devenit un fenomen global. Unele ediții limitate se vând cu zeci de mii de dolari, iar interesul uriaș e alimentat de raritate, blind-box-uri și o comunitate digitală avidă de „unboxing-uri”. Însă dincolo de „drăgălășenia” neconvențională, Labubu reflectă o ecuație complexă între emoție, consum compulsiv și responsabilitate ecologică.
Creat în 2015 ca parte a seriei The Monsters, Labubu a fost preluat de Pop Mart în 2019 și transformat într-un produs de masă. Modelul de vânzare prin blind-box (în care cumpărătorul nu știe ce figură primește) stimulează achizițiile impulsive și colecționarea obsesivă. În paralel, a apărut o piață secundară extrem de activă, unde figurinele rare se revând cu prețuri de până la 100 de ori mai mari decât cele din magazine. Numai în 2024, Pop Mart a raportat vânzări de peste 1,8 miliarde de dolari, cu o creștere de 1.269% la categoria jucăriilor de pluș, potrivit Forbes.com.
Modelul blind-box: între joacă și dependență
Labubu nu a devenit celebru doar prin designul său ieșit din tipare, ci și printr-o promovare masivă în cultura pop. În 2024, aparițiile personajului alături de vedete precum Lisa (BLACKPINK), Rihanna, Madonna sau David Beckham au propulsat vizibilitatea brandului la nivel mondial. Potrivit unei analize Reuters, apariția jucăriei în social media alături de Lisa a determinat o creștere de peste 500% a acțiunilor Pop Mart în doar un an de la lansare.
Dar succesul fulgerător al Labubu a atras și atenția autorităților. În China, guvernul a impus reglementări stricte privind vânzarea jucăriilor blind-box, după o serie de controverse privind comportamentele compulsive generate de acest model. Astfel, acolo, începând cu 2023, vânzările către copiii sub 8 ani sunt interzise, iar pentru minorii mai mari este necesar consimțământul părinților, conform legislației emise de Administrația pentru Reglementarea Pieței din China.
Reglementarea consumului
Mai mult, în iunie 2025, banca Ping An a fost criticată public după ce a lansat o campanie care oferea jucării Labubu drept bonus la deschiderea de conturi pentru tineri. Potrivit The Guardian, autoritățile au cerut retragerea campaniei, invocând riscul de manipulare emoțională a copiilor și nerespectarea principiilor de protecție a consumatorilor.
De altfel, publicația de stat People’s Daily a mers și mai departe, avertizând asupra „potențialului adictiv al jucăriilor blind-box” și impactului psihologic asupra adolescenților, fapt ce a dus la o scădere de 4% a acțiunilor Pop Mart într-o singură zi de tranzacționare. Mai precis, au calificat fenomenul drept „exces de consum irațional”, provocând o scădere de 4‑6 % a acțiunilor Pop Mart.
Pe plan local, Anca Elena Boalcă, psiholog clinician și psihoterapeut psihodinamic, explică pentru Adevărul: „Din perspectiva psihodinamică, este un mecanism de regresie. Am nevoie să îmi exprim furia și îmi găsesc un obiect proiectiv prin care fac asta. Proiecția furiei si a emoțiilor negative într-un mod acceptabil social. Reprezintă evitarea anxietății asociate cu recunoașterea directă a furiei. Forma exagerată, cap mare, trăsături distorsionate pot induce o regresie psihică la stadiul primar de dezvoltare, unde copilul explorează provocări legate de control, agresivitate sau dorințe primitive. Jucăria devine un obiect de tranzitie care permite o revenire simbolică la o etapă în care emoțiile erau mai puțin clare și nu erau reglate”
În opinia sa, forma jucăriei nu este convențională pentru tineri. „Aceasta poate fi o modalitate de a respinge convențiile și de a explora identitatea prin non-conformism. În psihodinamică, aceasta ar putea reflecta o luptă inconștientă împotriva autorității și tensionarea pulsiunilor agresive. Un alt aspect important este senzația că pot să controlez haosul”, continuă specialistul.
Conform spuselor sale, prin posesia și manipularea jucăriei, copilul simte că poate să controleaze aspectele tulburătoare ale psihicului său. „La nivel simbolic poate să reprezinte un aspect neacceptat al psihicului. Atracția față de jucarie ar putea semnifica o reconciliere inconștientă cu impulsurile "primitive" sau antisociale, într-un cadru ludic. La nivel simbolic, jucăria devine "recipient" pentru emoțiile negative, interzise sau care nu pot fi gestionate. Acesta perspectiva nu este un adevăr absolut valabil, ar putea fi o explicație pentru anumite contexte psihice.”
Dar bucuria de moment are un cost. Și nu doar financiar
„Labubu, jucăria de designer neconvențională creată de artistul din Hong Kong Kasing Lung, a devenit o icoană culturală pentru generația Z din Asia. Însă dincolo de entuziasm și drăgălășenie, popularitatea globală a lui Labubu ridică o întrebare importantă: poate cultura pop să fie aliniată cu valorile ESG (mediu, social, guvernanță)?”, se întreabă reprezentanții Global ESG Leadership Organization într-o postare pe LinkedIn.
Mai precis, în fiecare blind-box Pop Mart sunt incluse trei componente greu de reciclat: un cub lucios de carton, un săculeț din folie și o figurină din materiale plastice nebiodegradabile. Potrivit South China Morning Post (SCMP), cel puțin un model este compus din 36% poliester, 35% clorură de polivinil (PVC) și 29% acrilonitril butadien stiren (ABS).
PVC-ul, spun experții, se degradează în microplastic și poate elibera compuși toxici. O investigație a Agenției Europene pentru Produse Chimice arată că anumite substanțe din PVC pot afecta sănătatea umană și ecosistemele. Iar producerea a doar 1 kg de ABS generează aproape 3 kg de CO₂. Într-o industrie care vinde milioane de unități, impactul climatic devine greu de ignorat.
Jucăriile Labubu, continuă aceștia, sunt realizate în mare parte din plastic și vândute adesea în blind-box-uri, ceea ce încurajează consumul excesiv și generarea deșeurilor inutile. Deși acest lucru contravine obiectivelor de mediu, brandul are o oportunitate: să treacă la materiale ecologice, să reducă ambalajele sau să exploreze colecțiile digitale. Dacă face aceste schimbări corect, Labubu ar putea transforma conștientizarea ecologică într-o parte a farmecului său, atenționează experții Global ESG Leadership Organization.
Pe platformele de revânzare, loturile mari de figurine duplicate, nedorite sau reduse masiv trădează o problemă sistemică: supraconsumul. În Scoția, organizații precum Zero Waste Scotland avertizează că jucăriile de unică folosință perpetuează o cultură nesustenabilă a ambalajului excesiv. „Aproape jumătate din deșeurile globale de plastic provin din ambalaje. În cazul Labubu, ambalajul este parte din experiență, ceea ce amplifică problema”, explică specialiștii.
Costul ascuns al „drăgălășeniei”
Industria modei a început să adopte modele circulare. De ce nu și cea a jucăriilor premium? Companii precum EcoBirdy transformă deja plasticul post-consum în produse durabile pentru copii, în context, rășinile bio și polimerii reciclați devin din ce în ce mai accesibili. De altfel, speciliaștii atrag atenția că Pop Mart, cu vizibilitatea sa globală, are resursele și influența necesare pentru a iniția o schimbare de paradigmă: ambalaje refolosibile, variante digitale de preview sau sisteme de recompensă pentru returnarea figurinelor nedorite.
Lectorul Nirbhay Rana (Universitatea IILM, India), citată de SCMP, sintetizează perfect dilema: „Farmecul lui Labubu stă în surpriză și bucurie. Dar această bucurie poate fi ancorată în responsabilitate. Într-o eră a consumului emoțional, lucrurile dragi trebuie să fie și prietenoase cu lumea care le adoră. Dacă Labubu vrea să rămână un simbol al fericirii, trebuie să evolueze într-un simbol al sustenabilității.”
Ce este, de fapt, Labubu?
E o întrebare care încă îi nedumerește pe mulți. Nici măcar cei care îl cunosc nu pot explica pe deplin fenomenul. Pentru unii e adorabil, pentru alții bizar.
Numele nu are o semnificație anume, dar universul din care face parte e inspirat de mitologia nordică și basmele copilăriei autorului.
Cu urechi ascuțite, ochi mari și un zâmbet grotesc cu exact nouă dinți, semn distinctiv pentru fanii care evită falsurile, Labubu a fost descris de AFP drept „un iepure încrucișat cu un monstru”. Capul din vinilin, corpul pufos și aspectul straniu l-au transformat într-un obiect de cult.
Alături de el, în universul „The Monsters” există și alte personaje – Zimomo, Tycoco, Mokoko – care se vând la fel de repede.
Brandul include și alte personaje din același univers, cum ar fi lidera tribului, Zimomo, iubitul ei Tycoco și prietena Mokoko. Celebritatea lui Labubu s-a transmis și celorlalte personaje din familie, care se vând la fel de repede.
Labubu, o mină de aur
Până în acest moment, Pop Mart a lansat peste 300 de modele diferite de Labubu, cu prețuri și mărimi diferite - de la 15 $ pentru figurina de 8 cm din vinilin, până la 960 $ pentru păpușile de 79 cm din ediția „mega“. În iunie, un Labubu „gigant“ (de 1,2m) a fost vândut cu 170.000 $ la prima licitație Labubu, în Beijing. La noi însă, retailerii online vând brelocuri și păpuși de 15-17 cm, adesea în „cutii surpriză“, la prețuri care pornesc de la 30 de lei bucata.
Cum a devenit Labubu un fenomen global?
Inițial, faima lui Labubu era limitată la China. Abia la finalul anului 2022, pe măsură ce țara ieșea din pandemie, personajul a început să capete popularitate largă, potrivit lui Ashley Dudarenok, fondatoarea firmei de cercetare ChoZan, specializată în piața chineză. „După pandemie, mulți chinezi simțeau nevoia de evadare emoțională... iar Labubu este un personaj fermecător, dar haotic“, explică ea. „Întruchipează anti-perfecționismul“.
Un rol important l-a avut și internetul: popularitatea Labubu a explodat în aprilie 2024, când Lisa, vedeta grupului K-pop Blackpink, originară din Thailanda, a fost fotografiată cu un breloc Labubu agățat de geanta ei și apoi a postat poze pe Instagram cu diverse păpuși Labubu. Apoi, alte vedete internaționale au transformat păpușile într-un fenomen global în 2025. Cântăreața Rihanna a fost surprinsă de fotografi în februarie cu o păpușă Labubu prinsă de geanta ei Louis Vuitton. La fel s-a întâmplat și cu cântăreața Dua Lipa. Influencerița Kim Kardashian și-a prezentat colecția de 10 păpuși în aprilie pe Instagram, iar în mai, fostul căpitan al echipei de fotbal a Angliei, David Beckham, a publicat o poză cu o păpușă Labubu, primită de la fiica sa. Acum, păpușile par a fi peste tot - nu doar pe internet, ci și pe stradă, la prieteni, colegi sau necunoscuți.
Frenezia fanilor pentru jucăriile de pluș Labubu a devenit atât de mare încât Pop Mart și-a anunțat în luna mai decizia de a le retrage din magazinele sale din Marea Britanie, din cauza cozilor lungi care se formează în fața magazinelor, uneori peste noapte, și care ridică „probleme de securitate“, relatează AFP.
În Singapore, imaginile surprinse de camerele de supraveghere video au arătat o familie care fura păpuși Labubu dintr-un distribuitor de jucării de pluș, potrivit cotidianului online AsiaOne. În Statele Unite, în fața magazinelor care anunță un nou transport de Labubu, se formează cozi de la 2 noaptea. Mai mulți hoți au pătruns într-un magazin din California la începutul lunii trecute și au furat mai multe figurine Labubu, a relatat postul de televiziune american ABC.
Care este secretul obsesiei pentru Labubu?
Ca majoritatea tendințelor virale, fascinația pentru Labubu este greu de explicat. Totuși, e considerată ca fiind rezultatul unei combinații între momentul potrivit, gusturile imprevizibile și efectele aleatorii de amplificare ale internetului.
Anumiți analiști se declară surprinși că firmele chineze - de la producători de mașini electrice până la dezvoltatori de AI și retaileri - au atât de mult succes, în ciuda reținerilor Occidentului față de ambițiile Beijingului. „BYD, DeepSeek, toate aceste companii – inclusiv Labubu – au ceva în comun: sunt atât de bune, încât nimeni nu le mai judecă după originea lor chineză. Nu pot fi ignorate“, spune Chris Pereira, fondator și CEO al firmei de consultanță iMpact.
Între timp, Labubu continuă să strângă milioane de urmăritori pe rețelele sociale, unde fanii urmăresc cu entuziasm clipuri cu despachetarea păpușilor. Unul dintre cele mai populare videoclipuri, postat în decembrie, surprinde câțiva angajați ai securității aeroportuare din SUA care, curioși, se strâng în jurul unei cutii Labubu nedeschise, încercând să ghicească ce păpușă se află în interior. Elementul-surpriză este o parte importantă din farmec, explică Desmond Tan, un colecționar experimentat. Și în România pot fi văzute frecvent scene în care copiii desfac cutiile și pachetele Labubu cu mișcări febrile, sau cer disperați ajutorul părinților: „Repede, să văd ce mi-a picat!“
Forbes: cele patru secrete ale succesului Labubu
O analiză a revistei Forbes a sintetizat toate explicațiile de mai sus, punctând cele patru motive esențiale ale fenomenului Labubu:
1. Plăcerea surprizei îi face pe fani să caute din nou produsul.
2. Edițiile speciale și disponibilitatea limitată generează nevoia de a achiziționa Labubu „de urgență“, precum și senzația de „teamă de a nu rata“.
3. O piață de revânzare extrem de activă transformă păpușile în veritabile investiții.
4. Ideea că e „la modă“, propagată în comunități - online și offline - amplifică fenomenul.
Un medic reputat trage un semnal de alarmă
Cunoscutul medic pediatru Mihai Craiu atrage atenția, într-o postare pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii, că ascensiunea Labubu este efectul unui „cocktail toxic“ legat de timpul petrecut de copii în fața ecranelor sau pe rețelele de socializare.
„Știți cine este Labubu? Sigur ca mulți știu... Recunosc că eu cunoșteam foarte puțin despre Labubu până nu am discutat cu ai mei colegi despre efectul foarte sever pe care îl poate avea asupra minții și sufletului copiilor un «cocktail toxic» dintre o păpușă (Labubu sau altele...), excesul de timp petrecut în fața ecranelor, emisiuni nepotrivite pentru vârstă, rețelele sociale și un teren emoțional mai fragil“, a scris dr. Mihai Craiu, pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii.
Medicul are o recomandare pentru părinți: luați copiii mici din fața ecranelor și limitați la maximum expunerea la rețelele de socializare. „Aici nu este vorba despre privit un număr redus de minute la desene animate, de lecții on-line sau scurte jocuri de strategie, ci de marile Rețele de Social Media, cum ar fi TikTok și altele. Limitarea la maximum 3 ore pe săptămână are efecte benefice chiar și după un timp scurt de evitare, de doar 2 săptămâni. Dacă nu o facem acum, cât sunt copiii mici (adică până în adolescență), vom pierde ireversibil trenul. O dovedesc studiile recente pe adulți tineri, care arată că reducerea temporară a expunerii la Social Media nu are efecte benefice susținute. Trăim niște vremuri foarte speciale și acum este chiar ceasul al 12-lea pentru a opri această majoră agresiune asupra sufletului copiilor noștri. Înainte să fie «bântuiți de Labubu» și împinși în anxietate, violență sau depresie!“, a concluzionat dr. Mihai Craiu.
Se încarcă comentariile...
