Cum văd românii amplasarea de avioane și echipamente americane în România, în contextul războiului din Iran
0Solicitarea americană de a amplasa trupe și avioane de luptă în România a stârnit un val de reacții pe rețelele sociale. Dintr-un „thread" pe platforma Reddit au ieșit la suprafață frustrări vechi, temeri și critici față de poziția în care se găsește România.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România a aprobat în CSAT desfășurarea temporară pe teritoriul său a trupelor și avioanelor americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. El a subliniat că măsura nu pune în pericol securitatea națională și se va desfășura în coordonare cu NATO.
„Este vorba de dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. Este vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi, în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi, dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite, și este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac”, a explicat președintele Nicușor Dan, la finalul reuniunii CSAT.
Se pare că 500 de militari vor ajunge în România în următoarele 90 de zile, în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.
„Când era vorba de securitatea noastră, Trump își retrăgea trupele
Subiectul a aprins imediat dezbaterile online.
„Adică România să îi dea lui Trump bazele ca să își parcheze avioanele și noi să ne punem o țintă pe spate, așa drept mulțumire că ne-a zburat anul trecut din Visa Waiver. Trebuie să avem niște incompetenți în fruntea țării ca să acceptăm așa ceva", a reacționat un internaut, pe Reddit.
Frustrarea față de relația asimetrică cu SUA revine în mai multe forme.
„Când era vorba de securitatea noastră, Trump își retrăgea trupele. De ce am accepta să-l ajutăm dacă el nu ne ajută pe noi?", întreabă un utilizator. Altul listează nemulțumirile acumulate: „cu războiul din Ucraina, cu Visa Waiver, cu tarifele, cu retragerea trupelor din flancul estic", spune un alt cetățean.
Cel mai votat comentariu al firului pune problema concis: „Mama, singurul lucru mai incoerent decât politica noastră externă a fost politica externă a Statelor Unite."
Umbrela nucleară franceză, reproșul care revine
Unul dintre cele mai apreciate comentarii face trimitere directă la refuzul umbrelei nucleare franceze: „Te-ai făcut mic să nu cumva să te observe Putin, l-ai refuzat pe Macron, care ți-a făcut o propunere onorabilă, iată acum vine Marele Căpcăun să ți-o tragă direct, la vedere, dacă tot îi ceri prietenia."
Iar un alt utilizator adaugă: „Nu s-a grăbit să ceară CSAT pentru umbrela nucleară a Franței, dar pentru solicitarea americană a sărit imediat milogul de la Cotroceni."
Discuția despre umbrela franceză devine rapid nuanțată. Un utilizator contestă narațiunea ofertei generoase refuzate: „Franța nu oferea umbrela, ci o vindea. Umbrela franceză venea cu obligații pe termen mediu și scurt — cumpărarea unor pachete militare și armament de la francezi."
Altul răspunde imediat: „Și ce crezi că nu costă să menții umbrela aia? E normal să mai cumpărăm de la francezi, în acest schimb. Așa cum facem și cu americanii — e gratis umbrela americană?"
Un alt comentator adaugă o perspectivă favorabilă Franței: „De la francezi mai ai o șansă să recuperezi investiții și să aduci producție în țară. SUA nici nu pretinde că asta n-ar fi o injecție de bani în state."
„Deci e OK să fim țintă pentru iranieni?"
Întrebarea care articulează cel mai bine tensiunea din dezbatere, și cea mai votată din tot firul, vine concis: „Deci nu acceptăm umbrela nucleară a Franței pentru a nu fi o țintă pentru ruși, dar e OK să fim țintă pentru iranieni?"
Teama de a deveni țintă este reală și revine în mai multe forme. Un utilizator citează avertismentul Teheranului față de statele europene care sprijină atacurile, cu trimitere la un articol Politico: „Am făcut noi ce-am făcut și am tras paiul scurt. Iranul le-a spus europenilor că participarea la lovituri pe teritoriul său nu poate fi considerată defensivă."
Un alt comentator încearcă să tempereze: „Suntem țintă că suntem în NATO, Deveselu n-are nicio treabă. Rusia poate spune ce vrea despre Franța, dar nu va ataca niciodată un stat sub umbrela sa." Un alt utilizator adaugă „Mi se pare amuzant și trist că dintr-odată nu ne mai pasă ce spun rușii. Parcă Deveselu era diavolul."
NATO e alianță defensivă - un argument care împarte publicul
Una dintre cele mai aprinse subdezbateri pornește de la o întrebare simplă: are România obligații față de SUA într-un război pe care Washingtonul l-a declanșat în afara cadrului NATO?
„Nu poți să-ți dorești să ai în țară baze militare cu soldați americani, dar să le întorci spatele când au nevoie de ajutor. „Aliații trebuie sprijiniți. Aici nu este vorba despre Trump, ci despre America și soldații americani", argumentează un utilizator.
Răspunsul vine rapid din mai multe direcții: „NATO e alianță defensivă. SUA a bombardat — asta nu are nicio legătură cu NATO", scrie cineva. „Dacă NATO e alianță defensivă, asta înseamnă că nu trebuie să ajutăm SUA să atace alte state", adaugă altcineva. O a treia persoană încearcă să separă instituția de politică: „Amenințarea rusă? Retragem soldații. Vrem să bombardăm în Iran? Trimitem soldații. Cine apără pe cine?".
Ce ar urma?
Câteva voci încearcă să coboare discuția din zona speculativă. „Probabil vor fi aprobate decolări de avioane suport - supraveghere, realimentare, medicale, logistice. Nu cred că o să care americanii bombe la noi ca să le monteze aici pe avioane. Au deja baze mult mai mari în Polonia și Germania", scrie un utilizator. Altul notează că baza de la Mihail Kogălniceanu „a mai fost folosită și în 2025 de forțele aeriene, în contextul conflictului dintre Israel și Iran", sugerând că implicarea României nu ar fi, de fapt, un precedent.
Un comentariu încearcă o perspectivă strategică mai rece: „N-ai ce să faci odată ce ai decis să intri în horă. După războiul ăsta, SUA garantat își va scădea bugetele militare și va face un pas în spate. E de preferat ca noi să rămânem pe listă ca punct strategic".
De ce au nevoie americanii de bazele noastre
Într-o analiză pentru „Adevărul”, generalul Virgil Bălăceanu a explicat de ce România redevine atât de importantă pentru americani și cu ce riscuri vine acest lucru la „pachet”.
„Informațiile ne spun că ar fi o solicitare din partea americanilor. Altfel nu văd de ce s-ar convoca CSAT-ul pe discuțiile din media. Pe mai multe discuții am înțeles că ar fi. Cel mai probabil este o solicitare americană similară celei din 2003, când au folosit Kogălinceanu pentru că Turcia le-a interzis dislocarea și tranzitarea forțelor americane prin Turcia pentru altă direcție de invazie a Irakului. La fel, atunci au recurs ca hub logistic la Kogălniceanu”, spune generalul Bălăceanu.
Necunoscuta ar fi, de fapt, dacă americanii au nevoie de baza de la Mihail Kogălniceanu ca hub logistic sau chiar ca punct de pornire pentru atacurile aeriene.
„Ce urmează probabil să vedem este dacă Kogălniceanu înseamnă pentru americani hub logistic sau înseamnă și o proiecție a forței de lovire. Lucrurile sunt total diferite, ne lămurim în timp”, mai spune generalul.
În 2003, când generalul Virgil Bălăceanu conducea o brigadă la baza Mihail Kogălniceanu, americanii s-au limitat la a o folosi ca hub logistic. Practic, dacă CSAT va aproba folosirea bazelor românești, ceea ce ar fi previzibil, acțiunile americanilor vor fi cunoscute doar de ei.
„În 2003 a fost hub, dar datele astea nu le știm nici noi. Eu am fost comandant de brigadă în perioada respectivă la Kogălniceanu. Însă intrau, ieșeau, plecau, aterizau aeronave, plecau. Toate intrările, ieșirile sunt cunoscute de către americani și ele trebuie să se subscrie unui secret al misiunii. Nu se face o asemenea misiune pentru a apărea în media că „vezi Doamne, am dislocat atâtea efective, atâtea aeronave” și mai departe”, explică generalul.
Se încarcă comentariile...
