„Îmi vine să-mi cer vechiul buletin înapoi”. Noua carte de identitate trebuia să simplifice viața românilor. Ce probleme au descoperit după schimbarea buletinului

Tot mai mulți români care au crezut în avantajele cărții de identitate electronice (CEI) relatează experiențe de coșmar, confirmând că au schimbat buletinul, nu și birocrația.

Folosirea cărții electronice de identitate (CEI) încă dă mari bătăi de cap Foto: Freepik

De la „siguranță maximă, acces digital rapid la servicii, libertate deplină de mișcare în UE”, la „îmi vine să-mi cer vechiul buletin înapoi” e un pas tot mai mic, cel puțin asta simt mulți români care au adoptat fără rezerve varianta preschimbării vechii cărți de identitate cu CEI.

Platforma „E-Sănătatea Mea”, pe care ar trebui să o poată accesa de acum și astfel să-și poată folosi noua carte de identitate electronică și pe post de card de sănătate este doar ultima experiență dintr-un șir lung și nefericit de întâmplări din România birocratică. Se întâmplă asta pentru că digitalizarea în România se înfăptuiește cu frâna de mână trasă, astfel că posesorii de CEI au ajuns să regrete că și-au dorit să înlocuiască o mulțime de documente cu unul singur, dintre avantajele promise menționând astăzi, fără să stea pe gânduri, unul singur: CEI se așază în portofel mult mai bine decât vechiul buletin.

Ce avantaje promiteau autoritățile

Printre avantajele cărții electronice de identitate, autoritățile menționau faptul că: poate fi folosită ca document de călătorie în UE și în statele care recunosc acest tip de document; permite autentificarea online în sisteme informatice, CEI conținând un certificat digital de autentificare, iar accesul fiind protejat prin PIN; poate fi folosită pentru semnătură electronică avansată - certificatul este emis și înscris gratuit de MAI, iar documentele semnate astfel au, în România, aceeași valoare juridică precum cele semnate olograf, cu excepția actelor autentice; domiciliul nu mai este tipărit pe fața cardului, astfel că informația poate fi citită electronic de autoritățile/persoanele autorizate, ceea ce poate limita divulgarea adresei în situații în care până acum era suficient să fie privită cartea de identitate; are elemente de securitate mai avansate, concepute să reducă riscul de falsificare și furt de identitate; poate fi emisă și copiilor sub 14 ani, ceea ce le permite, între altele, să aibă un document de călătorie propriu; are dimensiunea unui card bancar, deci este mai ușor de păstrat în portofel.

Ce au primit, în fapt, românii? Evident, un document de mărimea unui card bancar, care poate fi păstrat mai ușor, însă acest avantaj vine la pachet, deocamdată, cu o sumedenie de dezavantaje, chiar dacă nu cardul în sine este problema, ci lentoarea cu care se digitalizează instituțiile.

Upgrade pentru cetățean, downgrade la ghișeu

Calvarul românilor începe încă de la prima instituție în care ți se solicită, pentru eliberarea unui alt document, buletinul. Dacă instituția e musai să-ți verifice domiciliul, a și apărut problema. Pe CEI datele despre domiciliu nu mai sunt la vedere, iar instituțiile trebuie să dețină cititoare sau aplicații dedicate, or nu toate au așa ceva. A fost o vreme, nu chiar îndepărtată, în care instituțiile le cereau posesorilor de CEI să se prezinte cu o adeverință care le certifică domiciliul. Certificatul privind domiciliul poate fi descărcat online. Poți avea acces la acest certificat prin intermediul cititorului RO CEI Reader pe care îl descarci în telefon, asta dacă ai un telefon cu NFC.

Chiar și dacă instituția la care ai de rezolvat problema are cititor, pot să apară probleme. Este situația în care posesorul actului de identitate a uitat PIN-ul. În fapt, pentru a beneficia de toate avantajele CEI ai nevoie pe de o parte ca instituțiile accesate să fie pregătite, iar pe de alta să știi în permanență două PIN-uri: unul de 4 cifre pentru autentificare și unul de 6 cifre pentru semnătură electronică. În plus, trebuie să știi când și cum se folosește cardul, PIN-ul, aplicația și, pentru anumite operațiuni, cititorul.

Când actul de identitate și serviciul accesat nu sunt compatibile

Atâta vreme cât nu interacționezi cu o instituție, fie aceasta a statului sau privată, totul e OK. Dacă însă ai nevoie de ceva și trebuie să te legitimezi cu buletinul, începe distracția.

Au simțit-o, de exemplu, pe pielea lor cetățenii posesori de CEI care și-au dorit să acceseze Programul Rabla 2026. Aceștia au semnalat că nu puteau introduce datele noului act în anumite câmpuri ale formularului AFM. Instituția a precizat ulterior că platforma permite înscrierea și cu CEI și că există o opțiune distinctă pentru acest tip de document.

Iar cazul acestui program nu este singular, riscul ca experiența să se repete existând pentru toate formularele online construite pentru vechiul model de act de identitate, dacă nu au fost între timp actualizate.

Documentul digital, aproape inutil fără un smartphone

Pentru a beneficia de facilitățile oferite de cartea electronică de identitate, posesorul are nevoie de asemenea de un smartphone pentru a descărca cel puțin aplicația Ro CEI Reader, care are funcția de cititor al cărții electronice și care oferă independență atunci când o instituție cere să prezinți dovada domiciliului, de exemplu. Din această aplicație descarci ulterior documentul care îți atestă domiciliul și îl poți prezenta instituțiilor.

Până aici, drumul decurge cam așa: decizi să renunți la vechea carte de identitate și să treci la CEI. Te programezi, mergi la Evidența Populației și, în funcție de situație, ajungi din nou cu certificatul de naștere, certificatul de căsătorie și documente pentru dovedirea domiciliului. La ridicarea CEI, cardul este activat la ghișeu, iar tu îți stabilești două PIN-uri: unul de 4 cifre pentru autentificare și unul de 6 cifre pentru semnătura electronică.

De aici începe partea care ar trebui să transforme noul buletin într-un instrument de digitalizare. Dacă ai un telefon cu NFC (o tehnologie de comunicare wireless pe distanțe foarte scurte), instalezi RO CEI Reader și poți citi local datele din cipul CEI, inclusiv domiciliul, și le poți exporta în PDF. Cu alte cuvinte, aplicația îți poate servi drept alternativă digitală la prezentarea unei dovezi de domiciliu atunci când instituția nu este pregătită să facă asta pe cont propriu.

Separat, poți să instalezi, tot pe telefon, ROeID, o altă aplicație, dacă vrei o identitate digitală cu care să te autentifici la servicii publice online. Instalarea acesteia presupune inclusiv o etapă de validare din partea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). ROeID nu este „cititorul de buletin”, așa cum este Ro CEI Reader, ci este instrumentul prin care îți dovedești identitatea în mediul online și accesezi servicii digitale.

Pentru utilizarea CEI direct pe PC ai nevoie, pe de altă parte, de cititor de card și de o altă aplicație, IDPLUGMANAGER.

Concluzia e simplă: digitalizarea nu se termină când primești „cartea electronică”, ci abia atunci începe. Trebuie să știi ce PIN folosești, ce aplicație îți trebuie, dacă telefonul are NFC, dacă instituția din fața ta acceptă informația electronică și dacă serviciul pe care vrei să-l folosești este efectiv integrat.

„Când am mers să ridicăm buletinul, nu le mergea sistemul”

Toate cele de mai sus îți pot transforma într-un coșmar o experiență care în alte țări care au implementat digitalizarea cu mult înaintea noastră presupune doar timp alocat rezolvării unei probleme birocratice așezat comod pe canapeaua din sufragerie. Felicia Botea, posesoare de CEI și utilizatoare avansată a tehnologiei digitale, și-a povestit experiența, pentru „Adevărul”.

A trebuit să schimbe cartea de identitate după mutarea domiciliului dintr-un mare municipiu într-o comună din proximitate. A decis atunci să opteze pentru CEI, convinsă că lucrurile vor fi cu mult mai simple. N-a fost să fie, iar complicațiile au apărut încă de la ridicarea documentului.

„Când am mers să ridicăm buletinul, nu le mergea sistemul. «Veniți în altă zi». Deci omul care s-a învoit o dată să vină să își facă buletinul, apoi încă o dată să îl ridice, trebuie să se învoiască a treia oară de la muncă, pentru că programul de funcționare de la Evidenta Populației nu este gândit pentru oameni, ci pentru funcționari”, arată interlocutoarea.

După ce a intrat în posesia documentului, a descărcat în telefon aplicația care citește cartea electronică și a început interacțiunea cu instituțiile statului, pentru a-și rezolva problemele birocratice apărute în urma mutării.

„Prezinți buletinul nou la Taxe și Impozite. Funcționara ți-l cere în fizic pe cel complet, cu adresa. Îl ai în telefon, descărcat din aplicație. Nu e de ajuns. «Trimiteți-ni-l pe mail». De ce? Nu știa să lucreze cu cititorul de carte electronică. Simplu. Așa că tot omul era pus să facă trei manevre în plus, ca să nu bage funcționara cartea în cititor și să facă ea crop pe imagine ca să scoată adresa. A venit altă funcționară, care îmi cerea să bag PIN-ul și ținea cititorul în mână la ea, fără să mi-l dea, între noi fiind taraba ghișeului. «Unde să bag pinul?»; «În cititor, unde!»; «Păi, dați-mi cititorul»”, a continuat Felicia Botea relatarea.

Încă de la preluarea CEI a fost avertizată de către funcționara de la Evidența Populației, a mai menționat interlocutoarea, să nu meargă cu noul buletin la farmacii, „că nu merge peste tot, vă vor cere cardul vechi”.

„Am mers la bancă, să anunț schimbarea de buletin. Mi-au spus - Noi vedem în sistem imediat datele de la Evidenta Populației, în juma’ de ora maxim, dacă se schimba ceva -. N-a mers, că nu erau toate datele actualizate, astfel că tot a trebuit să prezint noul buletin, cu adresa nouă. Nici la bancă nu sunt știutori de toate cele, o funcționară mi-a spus că fără buletin fizic nu are cum să facă actualizarea”, a continuat relatarea.

După tot calvarul, care încă nu s-a terminat, pentru că mai sunt de rezolvat o mulțime de probleme birocratice, Felicia Botea spune că aproape a fost în punctul de a renunța la CEI.

„Am vrut să merg să cer vechiul buletin înapoi, sau să-mi fac altul, tot pe stil vechi, să scap de prostia și nemernicia statului român față de cetățean, pentru că îți bagi tot tu capul la jug. Tot nu înțeleg, cu toate laudele de digitalizare, de ce la orice interacțiune cu Evidența Populației tot tu trebuie să ai teancul doldora de acte, dosarul cu totul documentat de când te-ai născut. De ce e nevoie să îmi demonstrez nașterea, starea civilă, legăturile de filiație când ei au totul acolo? De ce nu e de ajuns să mă identific? De ce trebuie să demonstrez că m-am născut? De ce trebuie eu să demonstrez cu acte ce am în proprietate? Nu au totul acolo bine betonat, pe taxe, impozite, declarații? Și dacă nu ai declara deloc vreo tranzacție, nu poți fugi de răspundere, că devii pasibil de altele. Ei au totul interconectat, cum au mărturisit băncile, dar le e lene să dea un click. Își bat joc de om, efectiv”, a conchis interlocutoarea.