Video Șeful AEP, la Interviurile Adevărul: Alegeri anticipate și suspendarea președintelui, simultan? Ce spune Adrian Țuțuianu

România riscă să intre într-un blocaj instituțional fără precedent, în care un Parlament dizolvat, un Guvern interimar și un președinte suspendat ar putea paraliza funcționarea statului. Invitat la „Interviurile Adevărul”, Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), avertizează că suprapunerea acestor scenarii ar reprezenta „un dezastru” pentru România. În plină criză politică, șeful AEP susține că alegerile anticipate pot fi organizate, dar legislația actuală nu permite respectarea calendarului constituțional fără modificări urgente. Mai mult, un nou scrutin ar putea costa cu 30% mai mult decât alegerile parlamentare din 2024, iar lipsa unei rectificări bugetare ar putea complica finanțarea acestuia. Adrian Țuțuianu vorbește și despre neregulile descoperite în finanțarea partidelor, sancțiunile și confiscările pregătite de AEP, dar și despre vulnerabilitățile care au permis promovarea politică ilegală pe rețelele sociale.

În România a început să se vorbească din ce în ce mai des despre alegerile anticipate și, mai mult de atât, sunt cercetări care au fost făcute în ultima perioadă care arată că și oamenii ar fi interesați de astfel de alegeri anticipate, pentru că pare foarte greu de tranșat situația politică actuală. Este în căutare de voturi premierul desemnat Lucian Niculescu. Președintele a spus că nu își dorește astfel de alegeri anticipate, dar e foarte posibil să nu aibă de ales, să nu se găsească nicio soluție și astfel să fie practic obligat să facă aceste alegeri anticipate. Inclusiv cei din PSD, prin vocea președintelui, au început să invoce acest scenariu al alegerilor anticipate, așa că este necesar să discutăm în ce condiții pot fi ele organizate, dacă pot fi organizate, că și asta e o discuție. Și ce ar fi dacă am avea un scenariu extrem de complicat în care și procedura de suspendare a președintelui ar fi demarată în paralel cu alegerile anticipate? Ar fi într-adevăr o nebunie, dar nu putem exclude acest scenariu. Discutăm despre toate aceste variante pe care le avem acum, dar și despre o schimbare a legislației în domeniu, cu președintele AEP, Autoritatea Electorală Permanentă, Adrian Țuțuianu. Bună ziua, vă mulțumim!

Foto: Adevărul

Adrian Țuțuianu: Bună ziua, vă mulțumesc pentru invitație.

Să lămurim în primul rând dacă alegerile anticipate pot fi organizate sau nu, pentru că sunt foarte multe păreri în acest sens. După legislația pe care o avem, pentru că dumneavoastră ați depus niște propuneri de schimbare a acestei legislații. Dacă ele nu trec la timp, pe legislația pe care o avem acum pot fi organizate sau nu?

Adrian Țuțuianu: Evident că pot fi organizate alegerile. Și am văzut foarte multe critici în spațiul public și de la oameni care au o experiență în ceea ce înseamnă dreptul constituțional, dreptul electoral, oameni care au fost judecători la instanțe de top din România. Și de multe ori abordări ale partidelor politice care privesc problema mai degrabă dintr-o perspectivă politică, nu din una a instituției care are obligația legală să organizeze alegerile potrivit legii.

De unde apar problemele? Articolul 63, cred, 63 alineatul 2 din Constituția României prevede că alegerile anticipate se organizează în termen de 3 luni de la data când Președintele României a decis prin decret dizolvarea Parlamentului. Legea 208/2015, care reglementează alegerile parlamentare și statutul Autorității Electorale Permanente, a fost gândită pentru un proces electoral care are loc la termen.

Ca urmare, data alegerilor se anunță cu cel puțin 90 de zile înainte. În anul 2024, data alegerilor a fost anunțată în luna septembrie, alegerile au avut loc în luna decembrie, dar se știa deja din luna iunie că vor avea loc alegeri, ceea ce a creat condițiile necesare ca toți actorii politici relevanți să se pregătească, să-și gândească listele de candidați, strategiile politice și așa mai departe.

Noi am venit și am spus că actuala reglementare nu ne va permite încadrarea în termenul de 90 de zile, de 3 luni de fapt, nu 90 de zile, prevăzut de Constituția României. Pentru că ar însemna ca în ziua când președintele a decis dizolvarea Parlamentului, Guvernul să adopte 4 hotărâri de Guvern care să declanșeze, să pună în aplicare întreg mecanismul tehnic de organizare a scrutinului.

Și în al doilea rând, ne-am uitat puțin în practica Curții Constituționale a României. În anul 2020, Curtea Constituțională a decis să constate neconstituționalitatea unei reglementări care privea alegerile, vă aduceți aminte în perioada pandemiei, și atunci Curtea a spus câteva lucruri care sunt cu valoare de principiu:

1. Că modificarea legislației electorale trebuie făcută numai prin lege organică adoptată de Parlament.
2. Că adoptarea unei ordonanțe de urgență în această materie trebuie să fie o situație de excepție și numai dacă se acordă drepturi suplimentare, nu dacă se restrâng drepturile de natură electorală.
3. Cea de-a treia chestiune, care este foarte importantă din perspectiva la ce discutăm: că orice reglementare trebuie să asigure exercițiul deplin al dreptului de vot.

Și noi avem o problemă cu exercițiul dreptului de vot în această împrejurare, două aspecte:

• Sunt persoane care vor să voteze prin corespondență, și legea spune că se înscriu pe o listă începând cu luna aprilie a anului în care au loc alegeri. Ori noi nu suntem acum în luna aprilie, nu avem un termen la care începe înscrierea pe listă și un termen unde ar trebui să închidem înscrierea pe această listă.
• Și de asemenea, cei care doresc să voteze la secții de votare în străinătate — și avem o diasporă foarte numeroasă, 1 milion de oameni au votat la ultimele alegeri — trebuie de asemenea să se exprime în sensul organizării de secții de vot în străinătate.

Și atunci, din punct de vedere legislativ, este nevoie să stabilim un termen în care cei care sunt beneficiari ai acestor texte se pot înscrie. Și noi am spus: cu 3 zile după... începând cu a treia zi de la data dizolvării Parlamentului până cu 45 de zile înainte de data alegerilor. Am refăcut calendarul pe 75 de zile, nu 95 de zile, pentru ca în cele 15 zile să poată fi pregătite actele normative necesare, ele să treacă prin procesul de avizare interministerială și să fie aprobate de Guvern.

E foarte tehnic. 

Adrian Țuțuianu: Mai sunt câteva chestiuni, dacă-mi dați voie. Deci acestea sunt de natură organizatorică, tehnică. Noi am decis ultima dată 950 de secții de vot în străinătate. Se punea problema dacă Ministerul Afacerilor Externe poate să decidă într-un termen atât de scurt.

În 3 luni de zile același număr de secții? Pentru că cineva ar putea să spună: „Domnule, ați încălcat dreptul de vot al cetățenilor din străinătate”.

Al doilea lucru: 45 de zile înainte pentru cei care votează prin corespondență. De ce? Că plicul trebuie să se întoarcă la autoritatea... la Biroul Electoral competent în așa fel încât să fie luată în calcul opțiunea respectivă.

În al treilea rând, este oare timp suficient să se strângă numărul de semnături? Partidele politice mari pot face lucrul acesta, dar sunt partide mai mici care nu pot strânge numărul de semnături 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală. Și de aceea am venit și aici cu o modificare și am spus că numărul de semnături se reduce la jumătate, pentru a crea și a pune în aplicare principiul egalității partidelor politice. Nu vrem să fim puși în situația ca anumite partide politice să spună: „Noi n-am putut să ne înscriem în competiție pentru că n-am putut să strângem într-un timp atât de scurt numărul de semnături necesare participării la scrutin”.

Deci ar fi foarte multe chestii pe care le facem pentru prima dată, dacă ar fi să organizăm alegeri anticipate și foarte multe proceduri neclare, să înțelegem.

Adrian Țuțuianu: Nu, ar fi probleme legislative, probleme tehnice și probleme organizatorice. Ele pot fi rezolvate, iar soluțiile le-am prezentat și parlamentarilor, pentru că am avut consultări cu partidele politice parlamentare — nu am făcut ceva așa, am vorbit doar în spațiul public. Le-am prezentat acest proiect la sfârșitul lunii septembrie. Au fost câte 2 reprezentanți de la toate partidele politice parlamentare și le-am sugerat să se preia proiectul nostru ca o inițiativă legislativă, să se discute rapid. Știți bine că există procedura de urgență, în două săptămâni poate fi trecută prin ambele Camere.

Avem o dificultate practică dacă se exercită dreptul de sesizare a Curții Constituționale, pentru că asta înseamnă termene suplimentare, și am putea în 15 zile să avem acest proiect adoptat și trecut pe la Președinție în vederea promulgării și publicării în Monitorul Oficial, și apoi lucrurile ar putea să intre într-o logică normală.

Evident că ar fi necesare anumite derogări. Nu știu dacă, de exemplu, MAE face proceduri de achiziție publică; așteptăm să se pronunțe pe această chestiune.

Dar MAE, dacă ar fi să organizeze aceste secții, nu ar trebui să le organizeze tot printr-o ordonanță pentru că și aici e o discuție.

Adrian Țuțuianu: Tot în acest act normativ, după o discuție — nu am primit punctul de vedere scris al MAE, dar a avut oameni prezenți la dezbatere — câteva derogări mai... au ridicat anumite chestiuni și probabil că ar trebui să existe câteva derogări mai degrabă de natură tehnică decât legislativă, care să le permită într-un timp foarte scurt să identifice spațiile necesare.

Pentru că sunt zone unde avem consulate, avem ambasade, e simplu de organizat secțiile de vot acolo, dar sunt zone unde sunt foarte mulți români care au cerut înființarea de secții, spațiile respective au fost puse la dispoziție pe contracte de închiriere semnate cu privați. Eu am votat la alegerile prezidențiale — eram într-un anume interes în Elveția — și am votat la ieșirea din aeroport, într-un hotel, la etajul 8. Așa a găsit...

Așa s-a putut. Acolo s-a putut.

Adrian Țuțuianu: Da.

Dar partidele parlamentare, unele dintre ele susțin sus și tare că își doresc alegeri anticipate — AUR, în principal. V-a lăsat impresia vreunul dintre partide că își dorește într-adevăr organizarea acestor alegeri anticipate și că ar prelua, pardon, proiectul dumneavoastră care ar ajuta la organizarea lor?

Adrian Țuțuianu: Nu vreau să speculez pe marginea intenției partidelor politice, ar contraveni oarecum statutului de imparțialitate al Autorității Electorale Permanente.

E adevărat, dar era o curiozitate pentru că senzația multora este că, în afară de cei de la AUR, partidele nu-și doresc cu adevărat alegeri anticipate.

Adrian Țuțuianu: Nu știu ce vor, nu știu unde se va ajunge. Alegerile anticipate sunt o soluție pentru o criză politică care nu are precedent. Și astăzi a fost evocată de un partid politic eventuala organizare a alegerilor anticipate.

Problema mea, ca președinte al AEP, este ca instituția să fie pregătită și să poată să deruleze un asemenea proces. Pentru că, dacă nu facem aceste modificări, iarăși spun, nu o să ne putem încadra în termenul constituțional de 3 luni de zile. Ceea ce spunem noi este logic, este de bun-simț, nu are nicio legătură cu interesele partidelor politice, ci are legătură cu potențarea la maxim a capacității noastre administrative într-o situație limită în care am putea să fim puși.

Iar legat de alegeri anticipate, am fost recent în Quebec, invited la scrutinul de acolo. Se discuta — ca să vedeți cum discută alții — că guvernul Quebecului va fi minoritar, nu are majoritatea necesară și că din practica anterioară rezultă că un guvern care este minoritar rezistă maxim un an, un an și jumătate. Și cei de la Autoritatea Electorală de acolo ne-au și spus, au și declarat public, că sunt pregătiți ca a doua zi după ce se închid urnele și s-au dat rezultatele, să se pregătească pentru eventuale alegeri anticipate.

Deci iată, un an și jumătate de zile înainte. De aceea eu am spus, când am discutat despre un Cod Electoral, că o secțiune din acest Cod Electoral ar trebui să privească alegerile anticipate, o altă secțiune alegerile parțiale, o altă secțiune referendumul, în așa fel încât să avem soluții pentru toate ipotezele posibile potrivit Constituției.

Și să înțelegem că, în cazul în care, să zicem, ar fi convocate aceste alegeri anticipate de președinte, atunci Parlamentul ar avea un rol important pentru că Guvernul, interimar fiind, nu ar putea să dea ordonanțe de urgență?

Adrian Țuțuianu: Guvernul nu poate da ordonanțe de urgență, ar putea să adopte cele 4 hotărâri, dar v-am spus că îi trebuie timp Guvernului și nu avem răspunsuri la problemele pe care eu le-am spus aici, care privesc în general exercițiul unui drept fundamental. Dreptul de vot e fundamental, iar statul are obligația să asigure toate condițiile ca orice cetățean român să poată vota.

Deci dumneavoastră spuneți acum, ca să tragem o concluzie: se pot organiza, e mai complicat, dar dacă ne dorim cu adevărat organizarea alegerilor anticipate și nu mai avem nicio soluție, se poate face și asta?

Adrian Țuțuianu: Se poate face, este obligația noastră să o facem. Problema e să respectăm termenul constituțional și, în același timp, să respectăm deciziile Curții Constituționale.

Revenim acum la ce face președintele. Președintele deja e la a patra desemnare. În cazul în care va fi făcută o solicitare din partea PNL — pentru că ei au anunțat un astfel de scenariu — dacă cei din PNL ar face o solicitare către Curtea Constituțională să tranșeze un termen totuși până la care președintele poate să facă desemnări, că așa ar putea să facă 100 de desemnări, nu? Ne jucăm de-a premierul în fiecare săptămână. Atunci ar putea, nu știu, printr-o hotărâre a Curții Constituționale să se lămurească și această chestiune, peste Constituție?

Adrian Țuțuianu: Iarăși suntem undeva, cum să zic, pe linia foarte subțire între atribuțiile AEP și ce ar face Curtea Constituțională sau ce fac partidele politice. Orice partid politic poate să sesizeze Curtea Constituțională invocând existența unui conflict între președinte și Parlament — Parlamentul care a decis cu o majoritate că un guvern nu mai are susținerea necesară și l-a demis, și președintele care are obligația să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru.

De câte ori? Constituția spune că, după cea de-a doua desemnare, președintele, după consultarea liderilor grupurilor partidelor politice parlamentare și a președinților celor două Camere, poate dizolva Parlamentul. Acum, cum va interpreta Curtea Constituțională de câte ori poate și când poate și dacă termenul ar trebui să fie ceva mai scurt sau dacă poate fi și un termen mai lung, este o decizie a Curții pe marginea căreia eu n-aș vrea să speculez.

Dar Curtea ar putea să tranșeze, ar avea posibilitatea, nu?

Adrian Țuțuianu: Să tranșeze Curtea o asemenea chestiune și probabil că ar putea să vină să spună — că am cazuri similare, îmi aduc aminte — de câte ori ar putea președintele să desemneze sau când, în ce condiții, până unde merge limita atribuțiilor prezidențiale. Pentru că totuși este clar că trebuie rezolvată o asemenea situație, nu poți să rămâi cu un guvern care a fost demis sine die la Palatul Victoria și în același timp să ai și un guvern care nu are puterea de a pune în aplicare niciun program de guvernare, niciun set de politici publice, nici să rezolve problemele care sunt stringente.

Avem acuma situația cu rectificarea bugetară, care nu poate fi rezolvată, după părerea mea — și am văzut exprimări ale unor oameni care nu sunt politicieni — nu poate fi făcută rectificarea nici de Guvern, nici de Parlament, pentru că bugetul pleacă de la Parlament și atunci rectificarea trebuie să plece de la Parlament. Banii rămân blocați, generează consecințe în economie.

Se poate întâmpla să nu mai avem banii de plata salariilor.

Adrian Țuțuianu: Se poate întâmpla și asta, dar iarăși mă abțin să intru în detalii.

Da, pot fi interpretate cu totul. 

Adrian Țuțuianu: Ies din rol și cineva ar spune că a venit președintele AEP să ne spună nouă cum e cu bugetul.

Da, dar legea, până la urmă, spune niște lucruri.

Adrian Țuțuianu: Trebuie să fim conștienți cu toții că nu faci rectificare bugetară, nu poți să asiguri resursele financiare să le redistribui potrivit nevoilor.

Și plusez la toată nebunia pe care o trăim în aceste zile cu încă un scenariu: cel al suspendării președintelui, care este evocat de către cei de la AUR și nu numai, sunt și parlamentari din alte partide. Dacă ar fi declanșată în acest context, să avem deci: Parlament, să zicem, poate Parlament dizolvat de președinte (dacă e cazul, dacă va convoca anticipate), un Guvern interimar și o procedură de suspendare a președintelui. Ce ar însemna asta?

Adrian Țuțuianu: În primul rând, eu nu știu dacă sunt întrunite astăzi condițiile pentru a se decide suspendarea președintelui, pentru că este o procedură destul de complicată. Trebuie trecută prin Parlament, trebuie sesizată Curtea Constituțională care are obligația să dea un aviz; acel aviz este consultativ, se pronunță atât cu privire la procedură în sine, cât și cu privire la motivele temeinice care ar justifica o cerere de suspendare a președintelui, și apoi ar trebui luată decizia în Parlament cu două treimi din voturi. Mi-e greu să cred că se poate întâmpla așa ceva din două motive: pe de o parte, pentru că urmăresc ca și dumneavoastră ce spun partidele politice. Soluția nu pare să fie de configurat o majoritate de acest tip. Și în al doilea rând, cred în continuare că sunt suficient de mulți oameni cu expertiză politică care înțeleg ce ar însemna pentru România să ai un președinte suspendat și un parlament dizolvat și un guvern fără niciun fel de putere. Ar fi un dezastru.

Să spunem că s-ar întâmpla asta fără parlament dizolvat, pentru că se presupune că o astfel de procedură s-ar promova dacă nu se merge pe anticipate. 

Adrian Țuțuianu: În termen de 30 de zile de la data... la care cele două Camere reunite, cu două treimi din voturi, au decis suspendarea președintelui, să organizăm un referendum. Ceea ce pune iarăș în discuție Autoritatea Electorală Permanentă, pentru că referendumul are loc cu organizarea sub controlul, supravegherea Autorității Electorale Permanente.

Bun. Deci un astfel de scenariu, spuneți, ar complica foarte mult lucrurile, dar nu avem motive să credem că el este...

Adrian Țuțuianu: Nu, deocamdată nu cred că se pune o asemenea problemă. Ea poate fi evocată teoretic, dar eu cred că... ori sper... ca forțele politice să găsească soluții de rezolvare a acestei crize politice.

Sper ca apoi proiectele noastre de modificare a legislației electorale să fie preluate într-un fel sau altul — fie de un guvern cu puteri depline care poate să le preia ca proiecte de lege, fie ca inițiative legislative de către parlamentari, în așa fel încât să rezolvăm interesul fundamental al acestei țări. Pentru că, ceea ce poate ar fi trebuit spus de la început, legislația noastră electorală e depășită, este extrem de fragmentată, a fost cârpită — ca să mă exprim neelegant, dar foarte precis în același timp — de fiecare dată când a mai avut loc un exercițiu electoral. Și este nevoie să punem în aplicare inclusiv reglementări europene, cum e regulamentul acesta, 900/2024, privind publicitatea politică și... targetarea publicului țintă. Avem directive europene de implementat, avem de modificat într-o manieră substanțială Legea finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale și avem nevoie de un Cod Electoral.

Intervalul de timp este pentru noi rău, dar asta este, pentru că n-avem nici o majoritate stabilă, n-avem nici foarte mult timp, dar putem să facem acest lucru de acum din septembrie, zic eu... Da, a trecut deja o lună și două săptămâni și n-am reușit să mișcăm lucrurile în nicio direcție. Și până la sfârșitul lunii iunie, pentru că din iunie... iunie 2027... iunie - septembrie e vacanță parlamentară, septembrie 2027 până în septembrie 2028 este exact un an. Și e de presupus că în septembrie 2028 vom avea alegerile... locale și apoi la termen, și apoi pe cele parlamentare.

Regulile stabilite de Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept sunt foarte clare: nu poți să modifici legislația cu un an de zile înainte de scrutin. Ca urmare, noi avem câteva luni de zile să facem efortul la AEP să punem pe masă niște proiecte care, sigur, pot fi criticate, sunt perfectibile, sunt soluții... unde intervine marja de apreciere a Parlamentului. Dar ar fi imprudent, ar fi neserioas din partea noastră, ca instituție, pur și simplu să asistăm pasiv și să nu facem nimic.

Da, e foarte interesant ce spuneți dumneavoastră, că avem o legislație depășită. Legea fundamentală are o anumită vechime; au fost într-adevăr aduse tot felul de modificări. 

Adrian Țuțuianu: N-avem o lege! N-avem o lege! Noi avem o lege pentru alegerile locale, avem o lege pentru europarlamentare, avem o lege pentru referendum, avem o lege pentru prezidențiale, avem o lege pentru locale... Deci avem 5 legi, cel puțin, toate destul de vechi, care sunt problemele.  Noi le-am spus într-un raport. Ne obligă legea să-l întocmim după alegerile din 2024 și 2025, iar în raportul Autorității Electorale Permanente pe anul 2026, partea finală a raportului are un capitol cu propuneri de îmbunătățire a legislației. Este un rol stabilit de lege pentru Autoritatea Electorală Permanentă: să vină cu asemenea propuneri.

A fost și asta interpretată în spațiul public: „Domne, a venit Țuțuianu, că Țuțuianu dorește mai multă putere”. Vreau să vă spun că, uitându-mă pe statutul altor autorități electorale permanente din lumea democratică, noi avem puteri... mici față de ce pot face alții. Și când am venit, de exemplu, cu înregistrarea partidelor politice la Autoritatea Electorală Permanentă, nu a fost o chestiune așa că ar dori Țuțuianu mai multă putere; ne-am inspirat și de la alții, și din Quebec (despre care v-am vorbit mai departe... mai devreme). Partidele politice se înregistrează la Autoritatea Electorală, trebuie să aibă 100 de membri la înregistrare și în fiecare an trebuie să depună la Autoritatea Electorală o listă cu cei 100 de membri, nu de genul celor cu 5 oameni. Știți cine decide? Președintele Autorității.

Tot în Quebec, Autoritatea Electorală este organ de cercetare penală. Păi, dacă veneam eu să spun așa ceva în România, evident că mi-aș fi cules aprecieri negative din foarte multe direcții ale societății.

Dar AEP poate să facă unele lucruri și chiar le vom discuta, pentru că este destul de mult. 

Adrian Țuțuianu: Sub aspectul ăsta, poate să facă o sesizare la Parchet.

Aia da, poate să facă. Și în continuare chiar voiam să discutăm. 

Adrian Țuțuianu: Nici nu ne-am propus să fim organ de anchetă.

Nu, nu, nu, dar... dar spuneți că în alte părți, cu democrații consolidate... Dar sunt unele lucruri pe care AEP-ul poate să le facă și să tranșeze unele chestiuni foarte complicate, cum ar fi, de exemplu, banii dați pentru a fi pus pe listă. Știm de scandalurile care au fost de-a lungul timpului — în principal cei de la AUR au avut astfel de probleme. Dar, ca să tranșăm prima parte a acestei discuții, care ține de alegerile anticipate, considerați deci că, în momentul în care avem desemnări după desemnări după desemnări fără succes, poate ar trebui să fie tranșată totuși această chestiune de Curtea Constituțională pentru că există acel cuvânt: „poate” („președintele poate să dizolve”)?

Adrian Țuțuianu: Poate fi tranșată de Curte dacă e sesizată, sau poate fi tranșată de președinte, care ajunge la concluzia că nu există soluția de a se desemna o persoană care să poată să strângă o majoritate și să treacă un Guvern. Nu știu ce va face nici președintele, nici un alt partid politic. Repet: ceea ce mă preocupă pe mine este ce va face instituția într-o asemenea ipoteză, pentru că altfel, știți că la final toate oalele sparte vin în capul AEP-ului, nu în capul celor care comentează de pe margine aceste chestiuni.

Da, e adevărat. Ei, în cazul acesta, deci, mai spuneați dumneavoastră că, dacă vor fi organizate alegeri anticipate, acestea ar putea să fie cu 30% mai scumpe față de ultimele alegeri, cele din 2024.

Adrian Țuțuianu: Da, a fost o estimare, nu avem un calcul, pentru că Autoritatea Electorală Permanentă are obligația să publice costurile totale ale alegerilor, dar pe baza colectării datelor de la instituțiile care sunt implicate. Nu știm astăzi exact cât va costa un buletin de vot. Am luat noi în calcul un 30% ținând cont de inflație și de creșterile de prețuri și tarife. Nu știm dacă se vor modifica indemnizațiile președinților, vicepreședinților, membrilor din secțiile de votare, nu știm câți polițiști, jandarmi vor fi implicați în procesul de supraveghere a secțiilor de vot și ce indemnizații vor primi și așa mai departe. Sunt foarte multe necunoscute și nu știm, de exemplu, câte secții va deschide MAE în străinătate, cât va costa etc.

Și dacă nu e implicată o rectificare bugetară și în cazul acesta...

Adrian Țuțuianu: Va fi obligatorie. Nu știu dacă în fondul de rezervă al Guvernului sunt suficienți bani. Este o discuție iarăși care trebuie făcută cu cărțile pe masă; nu putem, cum să zic, să trecem pe lângă și să ne facem că avem tot ce ne trebuie — este ușor.

Deci un Guvern interimar nu ar putea nici să plătească pentru alegeri anticipate, teoretic, pentru că ar fi necesară rectificarea.

Adrian Țuțuianu: Dacă nu sunt bani în fondul de rezervă, nu. Nu știu dacă sunt, chiar nu știu. N-am mai deschis și această discuție pentru că...

Nu e atribuția dumneavoastră.

Adrian Țuțuianu: E prea mult. Acuza făcută de un comentator, un jurist respectabil, a fost aceea că noi ne-am intervenit într-o criză politică comentând acest subiect. Or nu, nu asta a fost intenția noastră. Intenția noastră a fost să arătăm, într-un moment de criză politică, că avem nevoie de instrumentele care să ne ajute să rezolvăm criza.

Eu zic că până la urmă transparența instituției pe care o conduceți a fost de salutat în contextul acesta.

Adrian Țuțuianu: Am încercat să fiu foarte transparent și cred că poate ați observat că, de 9 luni de zile, am comunicat absolut permanent. Începând cu conferințe de presă, am răspuns la toate invitațiile la toată presa din România, publicăm foarte mult pe site-ul instituției, tocmai pentru că-mi doresc transparență și o consolidare a încrederii în Autoritatea Electorală Permanentă.

Bun. Să trecem la partea a doua a acestei discuții, care ține de învățămintele pe care le-am tras sau nu din episodul 2024. Avem în acest moment unul dintre candidații acelor alegeri care a declarat cheltuieli zero. Îl vedem că e într-o situație neplăcută din punct de vedere juridic. Bun. Se mai poate ca la următoarele alegeri (care vor fi ele — anticipate, alegeri la termen) un candidat să mai vină cu o astfel de, nu știu, să vină o situație asemănătoare, de cheltuieli zero în campania electorală? Mai e posibil?

Adrian Țuțuianu: Că teoretic știu ce va face un candidat.

Are voie? Este legal să facă asta? 

Adrian Țuțuianu: Dintr-o anumită perspectivă nu, pentru că dacă undeva apare un afiș sau a apărut undeva într-o emisiune, e evident că s-au cheltuit niște bani.

Puteți să-l credeți că este ajutat de divinitate pentru toate acestea, că așa a spus el?

Adrian Țuțuianu: Nu, nu merge așa. Și apoi, trebuie să-și angajeze un mandatar financiar. Mandatarul financiar trebuie plătit. E adevărat că dacă e o persoană fizică, mergem la dispozițiile din Codul Civil: mandatul e prezumat a fi cu titlu gratuit când e vorba de persoane fizice, când e vorba de persoane juridice mandatul e prezumat a fi cu titlu oneros.

Sunt discuții juridice complicate. Încercăm în proiectul de lege privind finanțarea partidelor politice să stabilim mai clar care e rolul mandatarului financiar și care e raportul juridic între el și candidatul independent.

Și ca să mă întorc iarăși la ce înseamnă experiență dintr-o țară democratică: știți că acolo autoritatea electorală înregistrează și candidații independenți, poți să faci înțelegeri, nu poți să desemnezi un mandatar și nu poți să colectezi fonduri pentru organizarea campaniei electorale decât după ce te-ai înscris și te-ai luat în evidență autoritatea electorală permanentă.

Eu cred că trebuie să îmbunătățim legislația privind finanțarea. Trebuie să creăm posibilitatea Autorității Electorale Permanente de a interveni în special în zona publicității politice și, în acest sens, există un regulament european 900/2024 care privește publicitatea politică și targetarea publicului țintă. Acest regulament se aplică direct în statele membre ale Uniunii Europene, numai că regulamentul lasă statelor membre să stabilească care sunt autoritățile naționale competente.

Noi am elaborat un proiect de lege și am stabilit o partajare a atribuțiilor — nu înființarea unor instituții noi, ci o partajare a atribuțiilor între instituții existente, respectiv:

• Problema platformelor mari să fie preluată în general de către Autoritatea Electorală Permanentă.
• Problema televiziunilor, audiovizualului preluată de CNA, pentru că așa e normal.
• Problema targetării politice să fie preluată de Autoritatea pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

 Deci dumneavoastră v-ați ocupa de publicitatea făcută pe TikTok, de exemplu, că acolo a fost un foarte mare scandal?

Adrian Țuțuianu: Și pe TikTok, pe alte platforme care sunt mari, pentru că în 2024 s-au întâmplat câteva chestiuni de care trebuie să ținem cont. În primul rând, Biroul Electoral Central a emis vreo 6.000 și ceva de decizii prin care a cerut înlăturarea de pe unele platforme a conținutului publicitar ilegal. Acele decizii, pe lângă un efort extraordinar — vă dați seama, convoci Biroul Electoral Central, ședințe, vot, redactare de decizii și așa mai departe —, a fost prea târziu, pentru că publicitatea politică și-a produs efectul.

Deși TikTok nu îți dă voie să-ți faci publicitate politică, dar era, da, era mascată...

Adrian Țuțuianu: Era mascată și n-au marcat-o corespunzător. După aceea, pe lângă faptul că au venit 6.600 de decizii degeaba, unele platforme mari au refuzat să pună în aplicare deciziile Biroului Electoral Central, apreciind că încalcă dreptul la liberă exprimare.

S-a întâmplat asta ca răspuns din partea TikTok, Instagram, da?

Adrian Țuțuianu: Nu TikTok. Au răspuns Meta.

 Aha, Meta, deci pe Facebook și Instagram, da.

Adrian Țuțuianu: Da. Și atunci, regulamentul acesta 900/2024 stabilește o autoritate națională de legătură, și asta este AEP-ul, cu Comisia Europeană, care are pârghii suplimentare de intervenție în cazul în care platformele mari nu respectă niște rigori. Și știm foarte clar acum cine sunt sponsorii, cine sunt editorii de publicitate, cine sunt beneficiarii publicității, știm cine comandă și trebuie să urmărim și banii.

O acuza adusă AEP-ului e că n-a știut AEP-ul că cineva a finanțat prin mijloace ilegale campania electorală a unor candidați. Nici nu are cum să știe AEP-ul, pentru că AEP-ul nu este organ de investigație, nu e nici ANAF să verifice aceste lucruri, nu e nici Poliție, nu e nici Parchet. Verificarea pe care o face Autoritatea Electorală Permanentă este pe bază de documente depuse după ce s-au încheiat alegerile, în vederea rambursării sumelor. Eventual când te duci în control, știu eu, să găsești undeva urma banilor și să mergi mai departe.

De aici e nevoie și de o colaborare interinstituțională, și pentru punerea în aplicare a acestui regulament am gândit o procedură de lucru comună cu Autoritatea pentru Protecția Datelor, cu cei de la CNA, cu ANCOM-ul care are atribuții. Discutăm și cu ANAF pentru o colaborare pe zona de competență a ANAF, în așa fel încât să putem răspunde mai bine acestor provocări. De asemenea, mi-am propus ca în perioada următoare să văd rechizitoriile întocmite de Parchet în dosarele la care făceați dumneavoastră referire privind finanțarea campaniei electorale, ca să putem să ne perfecționăm, să învățăm și noi, să stabilim metode de control și noi, și ANAF, și alții mai departe.

Vedeți că evoluează foarte repede.

Adrian Țuțuianu: Păi evoluează. În Canada am observat acum că au un organism care se întrunește și decide cu privire la aspectele de dezinformare, din care fac parte, pe lângă autorități de tipul celor evocate de mine aici, inclusiv serviciile secrete. Pentru că dezinformarea, publicitatea politică ilegală a devenit o problemă nu a României, este o problemă a întregii Europe și a întregii lumi democratice.

Tot la nivel european, la momentul acesta avem discuții în structurile de specialitate despre modul de aplicare a acestui regulament 900/2024. De exemplu, care este situația juridică a influenceri-lor?

E foarte bine că am ajuns aici. Aș avea o întrebare totuși, apropo de momentul 2024: erau toți acei influenceri care făceau live-uri dumneavoastră pentru un candidat, da, de susținere a unui candidat politic. Ce puteți să faceți dumneavoastră aici? Cum puteți să luați urma banilor, cum spuneați, în cazul nestematelor și a trandafirilor dați pe live-uri?

Adrian Țuțuianu: Implică aici, pe de o parte, responsabilitatea platformelor mari, pentru că și ei trebuie să fie responsabili de asta, și mecanismul creat la nivelul Uniunii Europene, inclusiv ancheta pe care o face acum Comisia Europeană legată de TikTok. Sunt sigur că va responsabiliza într-o manieră importantă platformele mari.

Și pe de altă parte, noi avem de ales între mai multe modele. Am discutat cu toate statele din Uniunea Europeană: unii au definit, de exemplu, influencerii, ce înseamnă să fii influencer, când devii relevant pentru ceea ce înseamnă publicitate politică și ai obligația de a te comporta ca un editor de publicitate politică. Există un stat, Slovacia cred, care are o asemenea reglementare. Mai există două-trei state care gândesc la o reglementare în sensul definirii influenceri-lor, alții n-au niciun fel de reglementare și aplică regulile generale pe care le găsim în audiovizual: ai fost plătit să promovezi un mesaj politic, atunci trebuie să te conformezi regulilor stabilite prin legislație.

În proiectul nostru de lege am venit și cu sancțiuni foarte mari, care sunt conforme cu regulamentul. Și aici a intervenit, am văzut comentarii din partea unor televiziuni, de exemplu: „Domne, a venit AEP-ul și ne pune pumnul în gură, nu mai putem să vorbim”. Regulamentul ne obligă. Știți cât sunt amenzile, foarte mari: de la 7.000 de lei amenda până la 6% din bugetul anual sau din veniturile anuale, dacă e vorba de un partid politic, sau din veniturile unei platforme mari la nivel global.

Vă referiți la influenceri care pot să semneze contracte cu partidele?

Adrian Țuțuianu: Mă refer în general la toți actorii care contribuie la formarea unei opinii politice. Pentru că și aici vreau să fiu foarte clar: este legitim ca partidele politice să-și promoveze mesajul, este legitim să-l promoveze și prin mijloacele acestea, pe platforme mari — au devenit cele mai importante, mai importante decât presa scrisă, poate chiar și decât audiovizualul. 

Dar ar trebui să fie marcate. Deci în momentul în care vin la o emisiune să fie marcată, să știm traseul banilor, cine a comandat, cine a plătit și cine o promovează.

Adrian Țuțuianu: Da, să fie marcată, să știm traseul banilor, cine a comandat, cine a plătit și cine o promovează.

În momentul acesta nu se întâmplă asta, pentru că sunt oameni care în mod evident s-au poziționat de partea clasei politice.

Adrian Țuțuianu: În 2024-2025 nu s-a întâmplat asta pentru că n-au existat instrumentele. Și spun încă o dată: proiectul nostru de lege vine să acopere un gol de reglementare și, de asemenea, avem nevoie să ne consultăm și cu alții. Ați observat mai acum două zile primul-ministru al Marii Britanii a venit și a făcut un anunț și a spus că Brexit-ul a avut o componentă de dezinformare solidă, făcută de un actor statal.

Adrian Țuțuianu: Suntem la 7 ani sau nu mai știu, cred că 7-8 ani de când s-a produs Brexit-ul. Vine acum un stat cu o democrație consolidată și vorbește despre treaba asta, vă dați seama?

Câte vulnerabilități sunt în alte părți? De aceea eu cred că și ancheta Comisiei Europene legată de TikTok poate să reprezinte un precedent, prin sancțiuni, prin măsuri care să contribuie și la perfecționarea reglementării, dar și la o asumare responsabilă a rolului pe care îl au platformele politice.

E adevărat totuși că, dincolo de toate aceste încercări de a reglementa ce se întâmplă în zona de online, e în plină desfășurare o campanie de implicare a inteligenței artificiale. Ce putem să facem aici? Dumneavoastră, ca Autoritate Electorală Permanentă, cum puteți să luptați cu AI-ul?

Adrian Țuțuianu: Aici nu putem face nimic noi, pentru că nu avem atribuții.

Dar cine poate?

Adrian Țuțuianu: ANCOM-ul are atribuții pentru punerea în aplicare a Regulamentului European care privește inteligența artificială. Ce poate face AEP-ul? Evident, în cadrul mecanismului de colaborare interinstituțională, să sesizeze dacă constată niște lucruri. Apropo, nu-i vorba numai de reglementare, avem nevoie și de mijloace tehnice.

Și vă rog să mă credeți că eu, de 9 luni, încerc să înțeleg ce mi-ar trebui tehnic. Și încă n-am înțeles foarte bine. M-am consultat cu oameni de meserie, nu-i meseria mea, eu sunt jurist de profesie. Ce ne trebuie? Vorbesc oamenii de specialitate de tool-uri cu care poți să raportezi conținut și așa mai departe. Îți trebuie autorizare judecătorească pentru asta... Sunt lucruri delicate care într-adevăr țin de linia foarte subțire între exprimarea politică a partidelor și dreptul la liberă exprimare, pe de o parte, și, pe de altă parte, de respectarea unor reguli privind publicitatea politică, de respectarea unor reguli privind targetarea publicului țintă și, în același timp, de respectarea regulilor privind finanțarea. Pentru că lucrul cel mai important privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor, și a candidaților independenți.

Absolut! Mai sperăm un lucru: că rețelele dumneavoastră, în principal că vorbim de AEP, sunt bine păzite și că nu s-ar putea întâmpla un atac asemănător cu cel asupra DNSC-ului.

Adrian Țuțuianu: Suntem în analiza riscurilor de securitate cibernetică.

Au fost mai multe atacuri în ultima perioadă asupra site-ului AEP?

Adrian Țuțuianu: Au fost în anii 2024-2025, sistemele informatice pe care le-am avut au fost bune, au fost solide, au fost corectate lucruri mărunte. Niciodată nu s-a pus problema blocării procesului electoral. Avem soluții de rezervă dacă s-ar întâmpla un atac de tipul celui de la DNSC. Dar și aici avem nevoie, în primul rând, de bani. Am făcut o evaluare la ceea ce ne-ar trebui și sunt sume mari de bani care ar trebui puse la dispoziție de bugetul statului. Dacă va fi o rectificare, am pregătit o propunere de rectificare. Nu sunt foarte optimist pentru că știu care este situația economico-financiară.

Am pregătit și un proiect de buget pentru anul viitor și i-am rugat chiar astăzi pe colegii mei să gândească un proiect de buget multianual, pentru că trebuie să stabilim care sunt prioritățile imediate, în așa fel încât să nu avem probleme de securitate cibernetică care să influențeze în vreun fel funcționarea sistemelor informatice ale Autorității. Cel mai important e Registrul Electoral. 

Exact! Au fost atacuri în ziua votului?

Adrian Țuțuianu: Da, au fost în ziua votului în 2024-2025. Cei care lucrau atunci, pentru că eu nu eram în AEP, au avut suficientă pricepere să le oprească. Puteam beneficia și s-a beneficiat și atunci de sprijinul DNSC. Și acum auditul pe care îl facem îl facem cu DNSC-ul, care e specializat, și evident că și aici va trebui, ca să dau un răspuns un pic mai amplu: nu doar AEP-ul, cred că multe instituții ale statului trebuie să învețe să colaboreze să putem să ținem sub control fenomenele acestea de publicitate ilegală și dezinformare.

Tocmai, să fie atacat Registrul Electoral de hackeri ar fi un dezastru pentru România.

Adrian Țuțuianu: Dar avem soluție de rezervă.

Mă bucur că spuneți asta. Sperăm să fie așa până la următoarele alegeri, care vor fi ele: anticipate sau la termen. Și ajungem la ultima parte a acestei discuții, pentru că vedem inclusiv acum de curând o bănuială — e și un articol, o investigație a celor de la Snoop —, o bănuială a unor membri AUR cum că banii pe care i-au plătit printr-o aplicație pe care a creat-o partidul au fost de fapt folosiți în mod ilicit. Nu este prima dată când sunt tot felul de acuzații de acest gen în legătură cu modul în care sunt dați banii și modul în care sunt cheltuiți banii la AUR. A mai fost o acuzație foarte gravă din partea unor membri AUR cum că ar fi dat bani ca să fie puși pe liste. Cum ați clarificat dumneavoastră această situație și ce se poate face în așa fel încât o astfel de situație să fie totuși evitată pe viitor, și de alții?

Adrian Țuțuianu: Suntem în situația în care, în anul 2026, au fost verificate finanțările partidelor politice pe mai mulți ani de zile. Pentru că 2024-2025 au fost ani electorali și nimeni nu s-a ocupat de control. Ceea ce ridică și aici o problemă pe care trebuie să o rezolvăm pe viitor: eu nu pot să vin după 3 ani de zile să am și procese, de exemplu, faptele contravenționale, iar altele nu au curs și o parte din termenul de prescripție penală.

Și am verificat anii 2023-2024 la toate partidele politice; la anii 2025 sunt verificate partidele politice mai mici în integralitate, suntem în control la partidele politice mari — sperăm să terminăm la majoritatea, în special cele parlamentare, astea-s mari, să terminăm verificarea până la sfârșitul lui octombrie. La AUR probabil că verificarea se va duce dincolo de sfârșitul lunii octombrie pentru că am început-o la 1 octombrie, ne suprapuneam cu Curtea de Conturi la control în același timp și atunci ne-au cerut o derogare. Am înțeles că este normal, că nu puteam să ne ducem și noi și Curtea să cerem aceleași documente. Și aici se pune o problemă tot de reglementare: de ce trebuie să verificăm și noi și Curtea aceleași lucruri?

Și vom încerca să dăm un răspuns adecvat: adică fie verificăm noi și atunci Curtea ne verifică pe noi, AEP-ul, fie rămâne Curtea și atunci nu mai are ce căuta AEP-ul. Nu o să vă cer acum să ne spuneți ce ați descoperit acolo, dar pot să vă întreb dacă ați descoperit nereguli mari. Am găsit nereguli la foarte multe partide.

După ce închidem controalele la toate partidele — ca să respectăm puțin principiul egalității de tratament —, vom da publicității lista cu toate sancțiunile aplicate. Și veți avea diverse surprize în sensul că mulți ne acuză că nu suntem imparțiali, că Țuțuianu a fost numit la propunerea nu știu cui. Eu am cerut tuturor din instituție să se manifeste cum spune legea: instituția este independentă, nu facem politică, angajații instituției nu sunt implicați politic, conducerea instituției, chiar dacă are cândva o determinare politică, trebuie să învețe să se comporte independent.

Și independența vine nu din cine te desemnează, vine din câtă știință de carte ai în primul rând, după părerea mea, din capacitatea de a-ți asuma niște decizii, din capacitatea de a avea argumente, contraargumente într-o dezbatere. Deci conceptul ăsta de independență e mai complicat decât lasă unii să se înțeleagă.

Să înțelegem că vor fi sancțiuni?

Adrian Țuțuianu: Sunt sancțiuni și nu spun cu niciun fel de satisfacție: sunt sancțiuni, sunt și măsuri de confiscare a unor sume importante, le vom da pe toate publicității. Și ca urmare a unor decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care a spus că rapoartele de control ale oricărui organ de control sunt informații de interes public, și a unor decizii de speță care privesc AEP-ul, am decis ca să publicăm, și lucrăm acum la anonimizare, toate rapoartele de control.

Și când le veți face publice?  

Adrian Țuțuianu: Începând cu sfârșitul lunii octombrie, veți vedea rapoartele de control, începând cu ultimele și ne ducem până prin 2020, publicate în integralitate...

 Anonimizate, adică vom afla despre ce partide e vorba, nu?

Adrian Țuțuianu: Nu, anonimizăm datele care sunt ale donatorilor și datele personale. Dar le vom publica în integralitate, pentru că astăzi există obligația publicării unui raport prescurtat. Dacă avem în vedere hotărârile Înaltei Curți care sunt obligatorii, general obligatorii, și produc efecte erga omnes, le publicăm toate aceste rapoarte. Dumneavoastră veți avea ce prelua și comenta, noi vom munci ceva mai mult la site, dar să le publicăm pe site-ul instituției. În schimb, vom avea, sper eu, și un avantaj: ne confruntăm cu sute de solicitări lunar de informații de interes public. La unele, chiar dacă am răspuns de două, de trei, de cinci ori, oamenii revin, sunt foarte interesați. Unii, nu știu, poate că o fac așa într-un fel neserios solicitarea, alții chiar cu bună-credință întreabă de cum a fost finanțată o campanie, un candidat, dacă s-au verificat anumite cheltuieli.

Ba acum intrăm într-o zonă iarăși care-i nereglamentată, zona care nu-i electorală.

N-avem o reglementare foarte clară ce se poate face într-o perioadă neelectorală. Și avem sesizări de genul: „Partidul cutare a dat, cu ocazia deschiderii anului școlar, ghiozdane. A verificat AEP-ul, poate să facă treaba asta, de unde sunt sursele?” și așa mai departe. Evident că verificăm toate aceste sesizări, le avem în vedere.

Mai au voie? Vă întreb chiar de curiozitate: mai au voie partidele?

Adrian Țuțuianu: Depinde de ce surse și de context. Pentru că asta e discuția de fond. Chiar astăzi am o sesizare primită de la un cetățean dintr-o comună din Dâmbovița, întâmplător de unde sunt eu, care vine și spune de o întrunire la Căminul Cultural, în cadrul căreia nu știu iarăși ce s-a făcut. Deci sunt lucruri de genul ăsta, oamenii au început să reclame diverse aspecte și de aici rezultă că e nevoie de o legislație mai bună.

Și vă dau exemplul tot cu influencerii. Se pune problema: influencerii mai pot promova un mesaj politic după ce s-a închis campania electorală, că televiziunile nu mai pot? Și răspunsul meu ar fi în sensul că aplicăm aceeași regulă tuturor.

Păi, în ziua în care televiziunile n-au voie să dea, nici site-urile, nimeni, nu are voie, iar tu, ca influencer, nu poți ieși și să spui...

Adrian Țuțuianu: Eu cred că nu. Aplicăm aceeași regulă tuturor. Problema este dacă definim influencerul doar prin simplul argument că primește bani pentru promovare — e un argument solid —, dar unii au spus că trebuie să aibă și un anumit impact (Slovacia, de exemplu, 10.000 de urmăritori să aibă ca să fie considerat influencer cu impact asupra publicității).

Așa e și la TikTok, cred că de la 10.000 în sus ai un alt statut, e adevărat.

Adrian Țuțuianu: Și ultima întrebare: au fost organizate tot felul de acțiuni, de exemplu pentru acel domn care a declarat cheltuieli zero în campania electorală. Au fost acțiuni înainte de a fi domnia sa să fie arestat: a mers prin toată țara, turneu, prezent în mai multe locuri din țară cu oamenii pe lângă și așa mai departe, mitinguri de susținere etc. S-a aflat că persoane dintr-un anumit partid au finanțat și au susținut acele mișcări electorale, au fost interpretate atunci, ale domnului respectiv. Are voie să facă acest partid așa ceva?

Primul lucru care trebuie, fără să mă antepronunț: trebuie să verificăm în ce măsură cheltuielile unui partid politic au legătură cu activitatea partidului, pentru că altfel sunt cheltuieli făcute în afara cadrului legal. Dar lucrurile acestea v-am spus, le știm, le preluăm în limita atribuțiilor pe care le avem, verificăm.

Sunt și lucruri mai complicate, că s-ar putea ca unele dintre acțiunile pe care le reclamați dumneavoastră să fie finanțate de unii care n-au neapărat statut de partid politic.

Nu, erau membri care au recunoscut într-adevăr că l-au susținut pe acel domn. 

Adrian Țuțuianu: Păi intrăm iarăși într-o discuție complicată, pentru că, apropo de ce fac alții, prima chestiune pe care o fac alte state: verifică dacă o persoană, Ionescu, Popescu, are suficiente venituri să poată susține un asemenea demers. Asta la noi e treaba Autorității Naționale de Administrare Fiscală, că s-ar putea să găsim că au finanțat oameni politici... că au finanțat asemenea activități oameni care nu pot face dovada veniturilor și alții să fie finanțatorii reali.

Deci toate aceste chestiuni necesită modificarea legislației, necesită și o pregătire a noastră mai bună, pentru că evident se întâmplă ca totdeauna în viață: viața reală o ia înaintea reglementării și înaintea instituțiilor statului. Se întâmplă peste tot. Și va trebui să învățăm mai mult, și cred că în 2028, așa anticipez plin de optimism, că vom avea provocări altele.

Așa mă gândesc și eu, în jumătate de an se schimbă...

Adrian Țuțuianu: Profesorul Mitrache, fost decan al Facultății de Drept din București, profesorul meu de drept penal, spunea prin anul II la curs: „Domnilor, imaginația infractorului este fără margini!”. Deci, până la urmă, și instituțiile publice trebuie să anticipeze puțin, trebuie să generăm un mecanism de colaborare între toate instituțiile statului, să vedem ce ne trebuie, cine trebuie să acționeze, în așa fel încât să putem răspunde cât mai bine unor asemenea provocări care vor fi permanente. În Franța s-a creat o instituție specială care se ocupă de dezinformare.

Da, poate ar fi necesară și la noi.

Adrian Țuțuianu: Poate, dar dacă o înființăm, vă spun eu, prima reacție va fi aia: „Iar au creat ăștia o agenție care să...”

E și asta adevărat, pentru că, din păcate, de multe ori s-a dovedit că aceste instituții nu-și fac treaba.

Adrian Țuțuianu: Eu cred că putem face ca instituțiile existente ale statului, într-un mecanism de colaborare și coordonate serios la cel mai înalt nivel, pot să răspundă într-o manieră adecvată unor provocări de tipul acestora.

 Mulțumim foarte mult! A fost alături de noi președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu. Mulțumim că ne-ați urmărit!