Deshidratarea pe timp de caniculă: primele semne, câtă apă trebuie să bem și ce greșeli să evităm. Pașii care pot preveni complicațiile

Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, medicul primar în Medicină de Familie Carmen Fleșeriu, director medical al Spitalului „Regina Maria“ Constanța, a explicat cum să evităm deshidratarea pe timp de caniculă.

Pe canicula, pericolul deshidratării este mare. FOTO: Adevărul

Căldura de vară, orele petrecute pe plajă și ritmul alert al zilelor lungi de concediu fac din deshidratare una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate cu care ne confruntăm în sezonul cald – și, paradoxal, una dintre cel mai ușor de prevenit. Mulți dintre noi așteptăm să simțim că ni se usucă gura sau că ne ia amețeala ca să ne aducem aminte de sticla cu apă, deși până atunci corpul a trecut deja printr-un întreg proces de alarmă internă.

Regula de aur: nu așteptați senzația de sete

Există o confuzie foarte răspândită: mulți cred că atât timp cât nu le e sete, sunt suficient de hidratați. În realitate, spune dr. Carmen Fleşeriu, sacrificiul e deja făcut până apare acea senzație, iar prevenția reală înseamnă un obicei constant, nu o reacție de moment. „Regula de aur în prevenirea deshidratării este să nu așteptăm să ne fie sete pentru a bea apă. Senzația de sete este deja un semnal de alarmă că organismul a început să se deshidrateze. Pentru a preveni acest lucru, recomand consumul constant de apă pe parcursul întregii zile. Ideal ar fi să bem între doi și trei litri, în funcție de greutate și de efortul fizic depus. De asemenea, este foarte important să evităm alcoolul, băuturile cu multă cofeină sau sucurile foarte dulci, deoarece acestea favorizează eliminarea apei din organism. Nu trebuie să uităm nici de alimentație: fructele și legumele proaspete, cum ar fi pepenele, castraveții şi roșiile, care au un conținut ridicat de apă și ne ajută enorm să ne menținem hidratați“, explică medicul.

Recomandarea nu e valabilă în mod egal pentru toată lumea, iar vârsta contează enorm. Specialiștii internaționali confirmă că setea devine un simț mai puțin acut pe măsură ce înaintăm în vârstă, iar persoanele vârstnice au nevoie de mai mult timp să reacționeze la nevoia de lichide sau depind de cei din jur pentru a observa acest lucru. Practic, la plajă, tocmai categoria care are cea mai mare nevoie de apă e și cea care simte cel mai puțin lipsa ei.

Primele semne

Dincolo de prevenție, rămâne întrebarea practică: ce facem dacă am uitat deja să bem apă și bănuim că suntem deshidratați? Medicul explică faptul că organismul are propriile lui alarme, gradate în funcție de severitate, iar cel mai la îndemână instrument de autoevaluare nu are nevoie de niciun aparat: „Corpul ne transmite semnale destul de clare. Primele simptome sunt senzația de gură uscată, oboseala nejustificată, durerile de cap și o ușoară amețeală. Un indicator excelent și foarte simplu de urmărit este culoarea urinei: dacă este de un galben deschis, aproape transparent, suntem bine hidratați. Dacă devine închisă la culoare, este un semn clar că trebuie să bem apă imediat. În stadii mai avansate de deshidratare, pot apărea crampe musculare, ritm cardiac accelerat și confuzie, moment în care situația devine o urgență medicală“.

Dacă la adulți prevenția ține mai ales de disciplină personală, la copii lucrurile se complică, pentru că cei mici nu au nici vocabularul, nici instinctul de a semnala la timp că le e sete. Medicul insistă că, în cazul lor, responsabilitatea trece aproape integral pe umerii părinților, iar regulile diferă radical în funcție de vârstă. „La copii, prevenția necesită multă atenție din partea părinților, pentru că cei mici, luați cu joaca, uită să ceară apă. Pentru copiii cu vârsta de peste un an, trebuie să le oferim apă constant, la fiecare 30-40 de minute, chiar dacă spun că nu le este sete. În cazul sugarilor sub 6 luni, regula este diferită: ei nu au nevoie de apă suplimentară, ci trebuie alăptați la sân sau hrăniți cu lapte praf mai des, la cerere. Laptele le asigură toată hidratarea necesară. Pentru bebelușii care au început diversificarea, putem introduce treptat apa și fructele bogate în apă, precum pepenele“, spune medicul.

Diferența de vârstă contează și în acest caz; la bebeluși, deshidratarea nu mai e o problemă de gestionat acasă, ci un motiv de a merge direct la medic, iar semnele fizice sunt destul de specifice pentru a fi recunoscute rapid de un părinte atent. „La sugari, semnele deshidratării sunt o urgență. Părinții trebuie să fie atenți la: fontanela (moalele capului) adâncită, lipsa lacrimilor atunci când plâng, gura și limba uscate, și un scutec uscat de mai bine de 3-4 ore. De asemenea, bebelușul devine neobișnuit de somnolent sau, din contră, extrem de iritabil. La copiii mai mari, pe lângă gura uscată și urina închisă la culoare, vom observa o lipsă de energie, apatie sau plângeri legate de dureri de burtică și de cap. Dacă observați aceste semne, oferiți-le lichide treptat și contactați medicul pediatru“.

Specialiștii recomandă, de altfel, vigilență chiar înainte ca aceste semne severe să apară. Un copil aflat în fazele incipiente ale deshidratării este încă alert și se joacă în continuare, dar corpul lui a început deja să piardă mai multe lichide decât primește – sete crescută, gură ușor uscată sau lipicioasă și urină mai închisă la culoare fiind primele semnale, mult înainte de fontanela adâncită sau somnolența excesivă.

Nu aștepta să-ți fie sete pentru a bea apă. FOTO: Shutterstock

Când deshidratarea se agravează

Rămâne, în cele din urmă, scenariul pe care orice părinte se teme să-l trăiască: a observat semnele prea târziu și copilul e deja deshidratat. Medicul explică pașii de urgență și, mai ales, un mecanism vicios pe care puțini părinți îl cunosc: „Dacă obervăm semne de deshidratare la copil până ajungem la un medic care să ne facă o evaluare serioasă, utilizăm săruri de rehidratare cu blândețe, în cantități mici și dese. Dacă nu reușim și starea copilului nu este bună, este bine să ne adresăm unui medic. Ce e important de știut, că deshidratarea, pe măsură ce se agravează, poate duce la febră, iar febra va accentua deshidratarea“.

Un detaliu important de reținut pentru părinți, mai ales atunci când deshidratarea e cauzată de vărsături sau diaree: băuturile sportive nu sunt o alternativă potrivită la sărurile de rehidratare orală. Ele sunt formulate să înlocuiască pierderile prin transpirație din timpul efortului fizic, nu pe cele cauzate de vărsături și diaree, conțin adesea prea mult zahăr – ceea ce poate agrava diareea – și nu au profilul electrolitic corect pentru acest tip de deshidratare.