Articole scrise de Mariana Iancu

Românul și-a conservat aromele verii și ale toamnei cum a știut: sub plapumă de coceni, în saramură, în ulei, iar unele fructe în ciocolată.

La început a fost un prim măr din care omul a mușcat, apoi gusturile s-au diversificat. Fiecare popor a pus pe masă ce-a fost mai gustos, mai rafinat și mai ales.

La 1 octombrie, în România a început vaccinarea antigripală, cea mai eficientă metodă de prevenție, care reduce atât șansele de a contracta gripa, cât și riscul complicațiilor severe.

De pe ringul de box, un copil timid, care nu putea recita nici o poezie în fața clasei, a cucerit scena românească și a fost venerat de mai multe generații. „V-am dat tot ce am putut“, spunea marele actor de comedie Dem Rădulescu.

În urmă cu 130 de ani, un mic orășel prăfuit dobrogean era în centrul atenției întregii Europe: aici se inaugura un pod peste Dunăre, cu rol economic, dar mai ales militar. Era visul Regelui Carol I.

Expresia „grasă și frumoasă“ nu a existat decât în tradiția populară, întrucât în percepția publică, o femeie cu forme nu a reprezentat niciodată un simbol. Din cele mai vechi timpuri, femeile s-au luptat și cu kilogramele în plus, și cu normele sociale.

Dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ care este pericolul la care ne expunem, dar și cum suferă corpul nostru dacă luăm suplimente alimentare fără să cerem sfatul unui medic.

Silueta lui Marilyn Monroe a devenit mai mult decât o modă, a devenit o religie. A rămas în istorie celebra rochie mulată purtată de divă atunci când i-a cântat lasciv „La mulți ani!“ președintelui John F. Kennedy.

Inițial, Palatul Pionierilor a funcționat în Palatul Cotroceni, „locul unde huzurise regele care a fugit“, primii pionieri fiind aduși aici la 1 iunie 1950, după ce superba construcție fusese devastată de tovarăși.

Scafandrul militar Constantin Scarlat s-a aventurat zi și noapte în lumea adâncurilor și a realizat prima hartă subacvatică a Pontului Euxin, desenând traseul cetăților antice și aducând dovezi că pe aceste meleaguri exista o civilizație cu mult înainte de venirea grecilor.

Sistemul de învățământ românesc, la care Spiru Haret a pus piatra de temelie, a supraviețuit și bombelor din timpul războiului, și marilor crize economice, și epurărilor din perioada comunismului care forma „omul de tip nou“.

Chiar și în perioada când în România mirosea a praf de pușcă, din cer cădeau bombe, iar școlile deveneau spitale de campanie, copiii învățau carte.

Se împlinește un secol de la nașterea lui Toma Caragiu, actorul care a făcut din râs o armă și din scenă un refugiu.

După două milenii, o echipă de istorici și cercetători au săpat și au pătruns în interiorul celui mai mare tumul din Callatis. Deși jefuit la scurt timp de la realizare, în sarcofagele sculptate specialiștii au mai găsit destul inventar care să spună povestea unei epoci de mult apuse.

În vara anului 1935 era inaugurat, la Mamaia, cel de-al doilea cazinou de pe litoral, de această dată în prezența regelui Carol al II-lea. Nu a trecut mult până când faima lui să treacă granițele, iar vilegiaturiștii să își etaleze costumele de baie din care se dezgolea din ce în ce mai mult trupul,

Convingerile politice ale lui Ioan Slavici l-au trimis de multe ori de partea cealaltă a istoriei, într-o perioadă grea pentru țară, înaintea înfăptuirii României Mari. A fost acuzat toată viața, mai întâi de autoritățile austro-ungare, apoi de cele românești, că este trădător.

La Cazinoul din Constanța nu s-au făcut doar baluri și s-au năruit averi. Aici s-a și spionat, atât în timpul Siguranței, memorabilă fiind imaginea cu Mihail Moruzov, părintele primului serviciu secret din România, pe faleza Constanței, cât și în perioada comunistă.

Presa vremii scrie că, la un an după inaugurarea Cazinoului, primarul Constanței, Titu Cănănău, Mița Biciclista și avocatul Vasile Mielescu au încins o partidă de ecarte. Edilul a petrecut și zilele următoare în satul Mamaia alături de Mița Biciclista și de mulți alți prieteni veniți din București.

Românii și bulgarii au împărțit coasta de argint a Mării Negre, iar Regina Maria și-a lăsat într-un loc inima și în altul sufletul. Acum, popoarele de la nord și de la sud de Dunăre se bat pe turiști.

În urmă cu 115 ani, în zi de mare sărbătoare pentru români, Adormirea Maicii Domnului, dar și Ziua Marinarilor, pe faleza Constanței a fost inaugurată mai mult decât o clădire, s-a deschis o poveste.

Stelian Tănase, scriitor, istoric și martor direct al evenimentelor din decembrie 1989, vorbește deschis pentru „Weekend Adevărul“ despre pactul dintre Iliescu și vechile structuri de putere. Cu detalii inedite și o memorie vie, Tănase descrie un Ion Iliescu secretos, temător și lipsit de viziune.

La una dintre cele mai vestite crame ale României, situată între Dunăre și Marea Neagră, vin mii de turiști străini și români pentru asculta povești despre ținutul dobrogean.

Teodor Baconschi, diplomat, scriitor și fost ministru de Externe, analizează rolul istoric al lui Ion Iliescu fără menajamente. Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, el vorbește despre „comunismul cu față umană“, pactul cu nomenclatura și vina morală din spatele tranziției lente și dureroase.

Sub soarele arzător al litoralului românesc, salvamarii veghează tăcuți și vigilenți la granița dintre distracție și pericol. Între valuri imprevizibile, neglijența turiștilor și epuizarea din sezonul estival, acești gardieni ai mării duc o luptă nevăzută pentru viețile altora, zi de zi.

Cristian Cealera s-a născut printre rămășițele vechiului Tomis, oraș multicultural. Când a crescut, a iubit acest oraș și s-a îndrăgostit de fiecare piatră, de fiecare cotlon al străzilor care duc spre mare. Acum, bucuria sa o împărtășește cu turiștii.

Într-o perioadă în care plimbarea înseamnă să mergi cu telefonul în mână, istoricul Cristian Cealera face tururi ghidate prin orașul vechi și le arată turiștilor ce se ascunde dincolo de zidurile caselor pe lângă care mulți trec nepăsători, cine sunt înaintașii noștri.

Dacă pentru scriitori un sejur la Neptun era o vacanță, pentru copiii lor, care-i însoțeau, era libertatea. Aici mâncau ciocolată chinezească pe săturate, beau un Pepsi, se bălăceau în piscina de la Amfiteatru sau ascultau muzică străină la discotecile pe valută din stațiune.

Neptunul n-a fost doar stațiunea unde veneau comuniștii să se relaxeze sau unde turiștii străini erau tratați regește. A fost și locul unde veneau, vară de vară, zeci de scriitori români să viseze sau să scrie opere nemuritoare. Amintirile lor au rămas în fiecare ungher al Casei Scriitorilor.

Krikor Zambaccian a fondat prima consignaţie de artă din țară, Romarta, și a deschis porțile propriei case publicului, transformând-o în muzeu, după ce a colecționat opere valoroase toată viața. Ironic și tulburător, destinul i-a luat vederea în ultimii ani, lăsându-l orb în fața lumii.

În fiecare seară, pe faleza Constanței, o tânără diafană, parcă desprinsă din orchestra lumii, cântă la vioară vals, tangou sau muzică dance. Trecătorii se opresc vrăjiți și, pentru o clipă, fac parte din povestea ei.

Pe muzica filmului „Pirații din Caraibe“ sau doar a valurilor, rând pe rând navele de croazieră încărcate de turiști părăsesc Portul Tomis într-o aventură pe mare.

A spălat puntea, dar a dus și nava prin furtună. A iubit și a suferit deopotrivă. Irina Constanziu-Vlassopol a rămas o legendă pentru marinari, însă pentru comuniști a fost doar o pensionară. Prima femeie ofițer din Marina Comercială Română a murit în anonimat.

Pe faleza Constanței au trecut artiști și muzicieni, tineri și bătrâni, români și străini. Cu toții au luat ca amintire o părticică din vechiul Tomis și i-au dat la schimb ceva din sufletul și talentul lor.