COVID-19 rămâne „o amenințare majoră despre care nu se mai vorbește”. Ce măsuri de precauție ar putea fi luate la început de an școlar
0Pe măsură ce elevii urmează să revină în sălile de clasă, pericolul COVID-19 rămâne prezent, chiar dacă, oficial, România pare să ignore epidemia. Medicul Octavian Jurma atrage atenția că pandemia nu a dispărut și continuă să reprezinte un risc major, mai ales pentru persoanele vulnerabile.
Potrivit datelor oficiale raportate lunar, cazurile de COVID-19 din România au crescut abrupt în vara aceasta. În iulie 2025, au fost înregistrate 1.703 cazuri noi și 7 decese, semnalând un val epidemic similar celui din vara anului trecut.
Având în vedere decalajul de raportare (în prezent datele se publică lunar, nu săptămânal), autoritățile nu pot lua măsuri preventive la timp, lăsând populația expusă.
COVID-19, boala care nu mai poate fi numită
Specialistul Octavian Jurma atrage atenția că pandemia, deși aproape invizibilă în discursul public, nu a dispărut. În România, COVID-19 a devenit oficial „boala care nu poate fi numită” și, alături de rujeolă, „boala care nu mai poate fi raportată”.
Începând cu iulie 2025, datele privind cazurile noi și decesele sunt raportate doar lunar, ceea ce limitează grav capacitatea autorităților de a reacționa la timp.
„Este incredibil cum, în 2025, aflăm de valurile epidemice abia după ce au trecut, de parcă am primi toate avertismentele la o lună după ce a avut loc un dezastru”, explică Jurma.
Potrivit specialistului, această întârziere face ca toate măsurile de sănătate publică preventive să devină aproape inutile: nu mai putem avertiza populația, nu mai putem pregăti spitalele și nici nu mai putem proteja persoanele vulnerabile la momentul potrivit.
„Deși debutează valuri epidemice în lunile de vară, similar cu vara trecută, România rămâne complet orbitală. Nu știm ce s-a întâmplat săptămâna trecută și cea dinaintea ei. Toate prognozele se bazează pe date parțiale și raportate cu întârziere”, adaugă el.
Jurma atrage atenția că acest mod de raportare, lunar și nu săptămânal, are efecte concrete asupra sănătății publice.
„În cazul unui vârf epidemic, vom afla despre acesta abia după ce vârful a trecut. Deci nu avem nicio șansă să luăm măsuri preventive sau să avertizăm persoanele cu risc să se protejeze în timp util. Practic, autoritățile ne obligă să trăim cu virusul fără niciun avertisment și fără nicio protecție efectivă”, a mai spus epidemiologul.
Specialistul în sănătate publică mai subliniază că, deși în restul lumii COVID-19 continuă să fie monitorizat riguros și se iau măsuri pentru protejarea populației, în România boala a devenit un subiect aproape tabu, iar lipsa accesului la vaccin și la informații precise creează o situație extrem de riscantă pentru cetățeni.
„Noi nu numai că nu îi protejăm pe cei vulnerabili din spitale cu măsuri non-farmaceutice, dar nici nu le permitem să se protejeze singuri prin vaccinare. Este un abuz criminal care pune vieți în pericol în mod deliberat”, conchide Jurma.
Date recente și prognoze
Analiza specialistului arată că România se confruntă cu un val epidemic similar celui din vara trecută. În iulie 2025, au fost raportate 1.703 cazuri noi de COVID-19, cu 232% mai mult decât în luna precedentă, și 7 decese doar în luna respectivă, totalizând 31 de decese de la începutul anului.
„Valorile lunare raportate sunt apropiate de vârfurile săptămânale corespunzătoare din 2024. Este foarte probabil ca în luna august să se înregistreze o creștere de cel puțin 300% atât a numărului de cazuri noi, cât și a deceselor”, avertizează Jurma.
Expertul pune accent pe faptul că, în lipsa vaccinării și a tratamentului adecvat, COVID-19 rămâne mult mai periculos decât gripa, care ucide în medie doar 100 de persoane pe sezon în România.
Măsuri de prevenție la început de an școlar
Copiii și vârstnicii se află în prim-planul îngrijorărilor, întrucât fac parte din categoriile vulnerabile. Recent, medicii pediatri au tras un semnal de alarmă în privința celor mici, mai ales dacă se confruntă cu boala pentru prima dată în viață.
În lipsa unui vaccin disponibil și a măsurilor oficiale, elevii și personalul didactic pot lua măsuri individuale pentru a se proteja.
Purtarea măștii în sălile de clasă și în mijloacele de transport aglomerate ar putea reprezenta o soluție. Respectarea igienei mâinilor și aerisirea constantă a sălilor devin esențiale.
Evitarea aglomerațiilor, păstrarea distanței fizice și monitorizarea atentă a simptomelor sunt alte metode de protecție, la care se adaugă consultarea promptă a medicului în caz de suspiciune de infectare.
Deși specialiștii susțin că noua tulpină nu are gravitatea formelor anterioare, într-o analiză Adevărul, aceștia au reamintit importanța măsurilor de prevenție.
„Să evităm spațiile aglomerate și închise, pe cât se poate să stăm cât mai mult afară, în aer liber. Să purtăm mască dacă îi vizităm pe cei vulnerabili și să ne izolăm pe cât posibil dacă avem semne de răceală. Dacă putem să lucrăm de acasă este mai bine și pentru noi și pentru cei din jur”, recomandă Tatiana Dejoianu.
Medicul pediatru, Mihai Craiu, completează lista recomandărilor, în cazul copiilor:
„Trebuie avut grijă la mâini și la suprafețele cu care copiii intră în contact. Sunt tot felul de chestii mici pe care le-am uitat din pandemie: nu prea ne mai spălăm pe mâini, nu mai stăm la o oarecare distanță de cineva care strănută sau tușește și se întorc înapoi virusurile”.
În plus, Jurma recomandă vaccinarea într-o altă țară, unde vaccinul este disponibil, aceasta fiind, în opinia sa, mai eficientă metodă de protecție.
Se încarcă comentariile...
