Vânzarea Casei Coandă: o mare hoţie la Academie

Palatul Coandă, de pe Bulevardul Lascăr Catargiu, a fost vândut, în 2008, cu numai 350.000 de euro FOTO: Marian Iliescu

Secretarul general al Academiei Române, Ion Păun Otiman, a vândut ilegal casa Henri Coandă, imobil de patrimoniu, în centrul Capitalei. Curtea de Conturi a sesizat Parchetul.

Ultimul raport public al Curţii de Conturi, pe anul 2011, arată cum un membru al Academiei Române a vândut ilegal unor rechini imobiliari o parte din casa lui Henri Coandă, donată statului român de urmaşii marelui savant. Vinovat de ilegalităţi, potrivit auditorilor, este secretarul general al Academiei, Ion Păun Otiman, fost senator PNL de Timiş, în legislatura 2000-2004.

Monument istoric de o inestimabilă valoare, imobilul a fost înstrăinat în 2008, la un preţ mult mai mic decât valoarea de piaţă, cu toate că statul avea dreptul legal de preempţiune, prin Ministerul Culturii.

TUN IMOBILIAR

Afacerea imobiliară a fost pusă la cale în 2008, când palatul Coandă se afla în administrarea RAAPPS. Artizanii ingineriei imobiliare au fost secretarul general al Academiei, Ion Păun Otiman, şi afaceriştii George Jipa şi Marina Vivien Slivinschi.

La 17 ianuarie 2008, Otiman l-a mandatat pe George Jipa să recupereze de la RAAPPS, în numele Academiei Române, etajul casei Coandă. În aceeaşi zi şi tot la acelaşi notar, a mai semnat o procură pentru Jipa, pe care-l împuternicea ca, odată recuperat imobilul, să vândă drepturile asupra acestuia, contra sumei de 350.000 de euro, Marinei Vivien Slivinschi, fapt ce demonstrează premeditarea. Aceasta din urmă este asociată cu George Jipa în mai multe firme, printre care DGV Logistic Consult, Enigma Trading Co sau agenţia de turism Enigma Travel. Pe 4 iulie 2008, RAAPPS a predat etajul imobilului Academiei Române, care a ajuns, ulterior, în proprietatea rechinilor imobiliari.

ILEGALITĂŢI PE BANDĂ RULANTĂ

Curtea de Conturi a stabilit că înstrăinarea imobilului este ilegală. Atunci când a semnat împuternicirile pentru cedarea drepturilor asupra clădirii, Ion Otiman nu a avut acordul Prezidiului Academiei Române. Tranzacţia imobiliară a încălcat şi Legea patrimoniului naţional, vânzarea făcându-se fără avizul Ministerului Culturii. Mai mult, reprezentanţii ministerului avertizaseră Academia Română, printr-o adresă, că vila este monument istoric, iar statul are drept de preempţiune.

„Vânzarea s-a efectuat fără exercitarea dreptului de preempţiune al statului român, prin Ministerul Culturii, prevăzut de Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, printr-o declaraţie falsă a vânzătorului Academia Română, şi anume că “imobilul nu face parte din patrimoniul cultural naţional”, se menţionează în raportul Curţii de Conturi. Mai mult decât atât, susţin auditorii, preţul vânzării, stabilit fără nicio bază legală la 350.000 de euro, a fost mai mic cu 70.000 de euro decât valoarea expertizată a imobilului.

OTIMAN, ACUZAT DE ABUZ ÎN SERVICIU ŞI FALS 

În octombrie 2012, Curtea de Conturi a sesizat Parchetul Curţii Supreme în legătură cu frauda imobiliară. Auditorii au arătat în actul de sesizare că Academia Română, prin secretarul său general, a cesionat un imobil care nu-i aparţinea şi care nici nu se afla în litigiu, la acea dată nefiind pe rolul instanţelor de judecată nicio acţiune privind Casa Coandă. În contractul de cesiune, Vivien Slivinschi a declarat că are cunoştinţă despre natura drepturilor litigioase şi îşi asumă toate riscurile.

În document se menţionează însă dosare închise, prin care instanţele de judecată au respins definitiv şi irevocabil acţiunile Academiei de recuperare a imobilului. Constatările Curţii de Conturi au fost trimise la Parchetul Curţii Supreme, faptele constatate prezentând „indiciile săvârşirii unor fapte de natură penală“. Este vorba de abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijenţă în serviciu şi fals intelectual.

Ion Otiman (foto) a explicat pentru „Adevărul“ de ce a vândut casa Coandă. “Ne-am judecat ani de zile cu statul că să ni se retrocedeze imobilul şi epuizasem toate căile de atac. Statul, prin instanţele de judecată, ne-a încălcat abuziv dreptul la proprietate”, a declarat academicianul, ignorând interesul comun al Academiei Române şi al statului. Însă, Otiman nu a putut să explice cum a reuşit mandatarul George Jipa, printr-o simplă notificare depusă la RAAPPS, să aibă câştig de cauză. Curtea de Conturi a infirmat “teoria” căilor de atac epuizate. Potrivit auditorilor, din 2004 şi până în 2008, când imobilul a fost înstrăinat ilegal, Academia Română nu a făcut nici măcar un demers pentru recuperarea clădirii.

Secretarul general al Academiei a venit, ulterior, cu o altă justificare a vânzării: „Am fost nevoiţi să cesionăm drepturile asupra vilei, ca să putem cumpăra un alt imobil pentru institutul nostru de studii socio-umane de la Tg. Mureş, care era în stradă”. Potrivit acestuia, Academia Română a contestat raportul Curţii de Conturi.
Otiman a negat că tranzacţia imobiliară nu ar fi avut girul forului de conducere al Academiei.

Casa Coandă, monument istoric

Clasat ca monument istoric, imobilul din Bdul Lascăr Catargiu nr. 29 din Bucureşti a aparţinut generalului Constantin Coandă, fost prim-ministru în anul 1918, tatăl savantului Henri Coandă, membru al Academiei Române, pionier al aviaţiei şi inventator al avionului cu reacţie. În 1969, încă din timpul vieţii lui Henri Coandă, sora sa, Aida Popovici, a donat Academiei Române jumătatea sa din imobil (şapte camere la etaj), precum şi alte camere de la mansardă, cu condiţia înfiinţării unui muzeu. Cealaltă jumătate a casei (parterul) era deja în proprietatea statului român, sora acesteia, Jeanne Aida Herbert, primind despăgubiri de la statul francez, ca urmare a unui acord bilateral.

Impozanta vilă, situată între Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei, a funcţionat ca muzeu până în 1977, când  statul comunist a deposedat Academia de imobil, iar exponatele au fost depozitate la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida“. Ulterior, clădirea a fost sediul mai multor ambasade, ultima fiind cea a Algeriei.

Venituri de academician

Conform declaraţiei sale de avere, în 2010, Ion Păun Otiman avea în conturi 110.000 de euro, 7.500 de dolari şi 193.000 de lei. În calitate de secretar general al Academiei, el câştigă 10.000 de lei pe lună. Mai primeşte lunar 12.000 de lei în calitate de profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Timişoara.

CV Ion Păun Otiman

1965 – A absolvit Facultatea de Agronomie Timişoara
1971 – A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice Timişoara
1978- 1990 – Conferenţiar
1992-1996 – Senator CDR (PAC) de Timiş
2000-2004 – Senator PNL de Timiş