Video Trei poduri noi peste Mureș, gata de inaugurare. Au fost construite pe magistrala din vest, pentru trenuri rapide
0Șase kilometri de traseu feroviar complet nou, care cuprinde trei poduri peste râul Mureș, cu lungimi de aproximativ 500 de metri fiecare, vor fi deschiși traficului feroviar în luna noiembrie. Segmentul face parte din magistrala de mare viteză din vestul României.
La 160 de ani de la prima sa amenajare, cel mai vechi pod feroviar peste râul Mureș, construit la Brănișca (județul Hunedoara), a fost dezafectat, iar trenurile nu vor mai circula niciodată pe el. Podul se află pe calea ferată Simeria – Arad, inaugurată în 1868 și intrată în proces de modernizare începând din 2018, pe un traseu de 141 de kilometri.
Ultimele pregătiri pentru deschiderea noului segment
În zona Brănișca, vechea rută, care trecea prin sat, este înlocuită de un segment nou, de șase kilometri, care elimină curbele și cuprinde trei poduri feroviare peste râul Mureș.
Noul segment Brănișca – Vețel va crește viteza de circulație și siguranța traficului feroviar în lunca Mureșului. Pe firul I, segmentul va fi deschis traficului în jurul datei de 11 noiembrie, după mai bine de șase ani de la începerea lucrărilor.
La intrarea în Brănișca dinspre Deva, unde vechiul pod se intersectează cu noua cale ferată, au loc ultimele pregătiri pentru deschiderea noului segment. Până în jurul datei de 11 noiembrie, circulația trenurilor pe vechiul traseu a fost oprită „pentru finalizarea lucrărilor premergătoare deschiderii circulației Fir I Mintia – Ilia (pe secția Deva – Ilia), solicitate și efectuate de către managerul infrastructurii feroviare”, informa recent compania Căile Ferate Române.
Duminică seara, constructorii lucrau la burarea și stabilizarea liniei ferate, la alinierea și reglarea șinelor, precum și la testarea podurilor metalice.
Utilajele erau folosite pentru a netezi prisma de balast și pentru a asigura geometria perfectă a căii ferate, înainte de efectuarea ultimelor probe de rezistență și a testelor dinamice cu trenuri. Lucrările vizează racordarea la noul traseu, iar trenurile de probă traversează noile poduri pentru verificarea comportamentului structurilor.
Salba de poduri peste Mureș
Cele trei poduri se află pe tronsonul de cale ferată Gurasada – Simeria (41 de kilometri), parte a magistralei feroviare Arad – Simeria. Primul pod peste Mureș, aflat la intrarea în Brănișca dinspre Deva, în imediata vecinătate a vechiului pod feroviar, are o lungime de 384 de metri.
Al doilea pod se află în zona castelului Josika și are o lungime de 435 de metri. Al treilea pod peste Mureș, aflat la ieșirea din Brănișca spre Bretea Mureșană, are o lungime de 486 de metri.
Pe lângă realizarea podurilor peste râul Mureș, constructorilor le-au fost impuse condiții stricte de lucru, pentru a reduce impactul asupra mediului și faunei.
Potrivit proiectului, segmentul este suprafețele aflate sub podurile peste râul Mureș trebuie amenajate astfel încât să permită trecerea mamiferelor mari, iar lângă poduri vor fi create coridoare de vegetație. Brănișca este considerată un coridor de migrație al animalelor între zona Munților Apuseni și Valea Mureșului (Carpații Meridionali).
Proiectul tronsonului Gurasada – Simeria prevede lucrări de terasamente și consolidări pe întreaga distanță, construirea a 17 poduri feroviare și 27 de podețe, 4 pasaje superioare, 3 pasaje inferioare și realizarea de lucrări civile în 9 stații de cale ferată.
De asemenea, pentru a crește viteza de rulare a trenurilor, traseul vechi a fost modificat, eliminându-se mai multe curbe și ocoluri din vechea rută. Și terasamentele au fost înălțate pentru a preveni inundațiile și a asigura stabilitatea.
Trenurile vor circula pe un traseu complet nou (greenfield) între localitățile Mintia și Bretea Mureșană, pe o distanță de peste șase kilometri, ocolind satul Brănișca și traversând de trei ori râul Mureș.
Calea ferată veche de aproape 160 de ani
Calea ferată Arad – Alba Iulia, în lungime de 211 kilometri, a fost inaugurată în 1868. Lucrările au început în anii 1864–1865, după ce Consiliul Imperial din Viena a autorizat investiția.
Încă din anii ’50 ai secolului al XIX-lea avuseseră loc lucrări pregătitoare pe acest traseu de pe Valea Mureșului, menit să continue ruta Szolnok – Arad, deschisă în 1858. Lucrările de pe Valea Mureșului au fost conduse, începând din 1867, de Societatea Minieră și Metalurgică din Brașov, cea care fondase „Prima Cale Ferată Transilvăneană”.
Pentru a sprijini construcția primelor căi ferate, aproape toate orașele și numeroși proprietari privați ofereau gratuit terenurile necesare, iar comunitățile se angajau să contribuie cu zile de muncă, transporturi și cantități mari de lemn, piatră, var și cărămidă pentru construcții.
„Importanța căii ferate nu a fost determinată doar de orașele conectate, ci și de produsele agricole ale Podgoriei Aradului și din partea de vest (porumb, struguri, vin), de pădurile și zăcămintele naturale din Carpații Meridionali (fier, minereu, cărbune) și de industria în plină dezvoltare. În stabilirea traseului precis al liniei principale de pe Valea Mureșului a jucat un rol decisiv conveniența oferită de malurile râului, potrivite pentru construcția de căi ferate, precum și apropierea munților”, arăta dr. Horváth Ferenc, fost inginer al MÁV (Căile Ferate Ungare), într-un istoric al acestei linii.
În ziua de Crăciun a anului 1868, primul tren plecat din Arad a ajuns la Alba Iulia. Linia de 211 kilometri își urma traseul de-a lungul Văii Mureșului, prin Arad, Radna, Lipova, Deva, Simeria, Orăștie, Vințu de Jos și Alba Iulia, legând astfel vechea capitală a Transilvaniei de Arad, Pesta și Viena. În următorii cinci ani, rețeaua feroviară nouă a depășit 600 de kilometri. În vara anului 1870 a fost inaugurată prima sa ramificație, Simeria – Petroșani, numită și „calea ferată a cărbunelui”.
Prima cale ferată din Transilvania a avut nevoie, în deceniile următoare, de numeroase lucrări de întreținere și refacere. Cele mai importante au vizat înlocuirea vechilor poduri de lemn cu structuri metalice și schimbarea șinelor degradate. De la începutul anilor ’80, linia a fost electrificată.
În șantier de șapte ani
Din 2018, tronsoanele de pe ruta Simeria – Arad (km 614) se află în șantier, infrastructura de transport și gările fiind modernizate cu fonduri europene.
Cei 141 de kilometri ai căii ferate de pe Valea Mureșului, în județele Hunedoara și Arad, au fost împărțiți în patru secțiuni. Potrivit celor mai recente rapoarte ale CFR, stadiul lucrărilor este următorul: pe subtronsonul 2a, Km 614 – Bârzava (41,91 km), lucrările sunt realizate în proporție de 97 la sută; pe subtronsonul 2b, Bârzava – Ilteu (36,04 km), 96 la sută; pe subtronsonul 2c, Ilteu – Gurasada (22,34 km), 79 la sută; iar pe tronsonul 3, Gurasada – Simeria (40,88 km), 88 la sută.
Proiectul vizează modernizarea infrastructurii feroviare și reconfigurarea traseului, astfel încât viteza de circulație a trenurilor să poată crește până la 160 km/h. Acesta a impus construirea a circa 60 de kilometri de traseu complet nou între Simeria și Arad, realizarea unor tuneluri și ridicarea a nouă poduri peste Mureș.
Vechiul pod feroviar de la Brănișca nu va mai fi folosit, fiind înlocuit pe noua rută. Odată cu finalizarea lucrărilor la magistrală, durata unei călătorii între Simeria și Arad se va reduce la mai puțin de o oră și jumătate.
Lucrările pe cele patru tronsoane feroviare în care a fost împărțit proiectul ar trebui finalizate până în 2026.
Pe unele secțiuni, circulația trenurilor a fost deja mutată pe noul traseu, însă în alte zone construcțiile sunt întârziate, iar șansele ca ele să fie inaugurate anul viitor sunt reduse. Un astfel de exemplu îl reprezintă zona tunelurilor de pe Valea Mureșului, aflată la Zam, în județul Hunedoara.
De asemenea, nici noua gară a municipiului Deva nu are șanse să fie finalizată până în 2026, în condițiile în care vechea clădire de călători a fost demolată în iunie 2024, iar în locul ei a rămas un teren viran, acoperit acum de vegetație.
Se încarcă comentariile...
