Exclusiv Trump și Congresul SUA se iau la „trântă”. Explicația de la Washington: cine susține România în bătălia politică americană
0Congresul SUA a adoptat, miercuri, o strategie de apărare diferită de cea elaborată de oamenii președintelui Trump. Cercetătoare la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington DC, Antonia Pup explică, pentru „Adevărul”, care sunt mizele și dedesubturile acestei aparente confruntări de la distanță dintre Congres și Trump.
Congresul Statelor Unite ale Americii l-a contrazis în mare măsură pe președintele Donald Trump, în strategia de apărare adoptată pentru 2026. Strategia Congresului este într-o măsură diferită față de cea a Casei Albe.
Principala diferență, cel puțin în ceea ce privește România și Uniunea Europeană, este că în proiectul Congresului se reafirmă sprijinul pentru alianţele SUA în Europa, în timp ce în strategia experților lui Trump este o abordare diferită. Practic, proiectul de lege elaborat de Congres prevede faptul că Statele Unite ale Americii vor avea o prezență continuă în Europa. Pe de altă parte, strategia elaborată de congresmani împiedică Pentagonul să reducă numărul de trupe americane desfăşurate în Europa sub 76.000 de militari fără o justificare. Iar argumentele trebuie aduse în faţa Congresului, care ar urma să aibă ultimul cuvânt.
Donald Trump are drept de veto, dar lucrurile sunt complicate
Antonia Pup este cercetătoare și predă la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington DC și a urmărit cu atenție duelul de la distanță dintre cel mai puternic om din lume, președintele Donald Trump, și cel mai influent Parlament, Congresul SUA. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Antonia Pup explică în ce măsură intră în conflict cele două strategii și în ce măsură privește această luptă pentru influență Europa și România.
Din start, românca amintește că Donald Trump are dreptul de veto asupra NDAA, conform legislației Statelor Unite. Asta înseamnă că liderul de la Casa Albă poate refuza să promulge legea elaborată de Congres. Există totuși și un „dar”, explicat de Antonia Pup.
„Congresul Statelor Unite a trecut NDAA (National Defense Authorization Act - Legea de autorizare a apărării naționale), o lege adoptată anual de forul legislativ cu scopul stabilirii bugetului, politicilor și direcțiilor prioritare de acțiune ale Pentagonului. Este important să avem în vedere faptul că NDAA nu alocă direct bani Pentagonului pentru diverse activități (acest proces al alocării de credite bugetare se realizează prin legi separate, de o comisie distinctă celei de apărare - «Appropriations Committee»), dar autorizează modul în care pot fi cheltuiți banii pentru apărarea Statelor Unite, stabilind priorități macro. NDAA este una dintre cele mai importante legi adoptate anual de către Congres deoarece arată prioritățile strategice ale SUA, așa cum sunt ele văzute de aleșii națiunii. Președintele are dreptul de veto asupra NDAA, putând refuza să o promulge, dar Congresul poate trece peste acest veto cu două treimi din voturi. Odată adoptată de Congres și promulgată de Președinte, NDAA devine obligatorie din punct de vedere legal, iar Președintele Trump și Secretarul Apărării, Pete Hegseth, vor trebui să respecte limitele și condițiile prevăzute în act, de exemplu cum pot fi cheltuiți banii pentru armată și ce programe pot fi finanțate”, spune Antonia Pup.
Vești bune pentru Ucraina și Uniunea Europeană
Proiectul adoptat de Senat a venit cu oarecare întârziere, din motive obiective. Pentru Uniunea Europeană, NDAA are câteva vești bune, la fel și pentru Ucraina.
„NDAA pentru anul 2026 a fost adoptată de Senatul american cu o oarecare întârziere față de programul inițial, după o perioadă în care activitatea Congresului a fost blocată de shutdown. Aceasta include câteva vești bune pentru Europa, precum autorizarea sprijinului militar în valoare de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina, un semnal important de la Washington care ne arată un lucru: cauza Ucrainei se bucură de sprijin bipartizan. NDAA prevede și obligația ca în continuare să avem un general american în fruntea Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) al NATO, dar și o nouă Inițiativă pentru Securitatea Statelor Baltice. Această inițiativă presupune ca Pentagonul să realizeze o strategie pentru a asigura securitatea statelor baltice, inclusiv pentru a consolida planificarea regională și cooperarea între forțele militare ale țărilor baltice și pentru a descuraja agresiunea Federației Ruse asupra acestor state”, mai spune Antonia Pup.
România a fost ignorată și de Congres
Dacă balticii sunt amintiți, Congresul nu face nicio referire la România, care este „uitată” și de senatorii americani. Explicația Antoniei Pup este că, spre deosebire de români, balticii au fost mai implicați și mai influenți.
„Ne aducem aminte faptul că în NDAA 2023 am regăsit o propunere similară, dar pentru o strategie a SUA pentru securitatea Mării Negre. Utilitatea acestei propuneri a fost chestionabilă: deși a reprezentat un semnal politic puternic, ea nu a adus o mare schimbare în termeni de capabilități pentru a securiza Marea Neagră. Actuala NDAA nu prevede nici mențiuni cu privire la Marea Neagră, nici mențiuni cu privire la România. Statele baltice s-au mișcat mult mai bine pentru a-și asigura reprezentarea intereselor la nivelul Congresului; acest activism a lipsit din jumătatea sudică a flancului estic al NATO”, adaugă românca.
Totuși, chiar dacă nici Trump și nici Congresul nu au nicio preocupare față de România, una dintre prevederi este inspirată chiar de țara noastră. Antonia Pup detaliază.
„O altă prevedere importantă este inspirată de experiența României. Experiența României ca stat aflat în avangarda redimensionării prezenței militare americane în Europa a reprezentat un semnal de alarmă pentru Congres, a determinat congresmani, inclusiv pe cei republicani, să reacționeze ferm pentru a nu mai fi luați prin surprindere de Pentagon. NDAA interzice Pentagonului să mai reducă numărul de trupe staționate în Europa pentru mai mult de 45 de zile dacă nu obține mai întâi aprobarea Congresului, introducând și obligativitatea consultării aliaților NATO înainte ca o asemenea decizie să fie luată”, susține Antonia Pup.
Strategia Pentagonului are prioritate
Chiar dacă proiectul Congresului se suprapune aparent peste strategia Pentagonului și intră mai mult sau mai puțin în contradicție, diplomații americani vor continua totuși să se raporteze la SSN, adică la strategia Pentagonului și nu la NDAA când vine vorba de prioritățile strategice de politică externă ale Statelor Unite.
„Lecturată în oglindă cu Strategia națională de securitate a Statelor Unite, NDAA promite menținerea sprijinului pentru teatrul de operații european, pentru alianța NATO și oferă un semnal politic bipartizan pentru menținerea acestor priorități ca fiind vitale pentru securitatea națională a SUA. Este și un semnal că acest Congres nu mai vrea să fie luat prin surprindere de deciziile de politică externă și de securitate ale administrației Trump și este pregătit să-și îndeplinească serios rolul de monitorizare a puterii executive. Birocrația federală, diplomații americani, vor continua totuși să se raporteze la SSN și nu la NDAA când vine vorba de prioritățile strategice de politică externă ale Statelor Unite pe parcursul acestei administrații. Inițiativa de Securitate pentru statele baltice este finanțată cu 175 de milioane de dolari prin NDAA”, explică românca.
Trump vs. Congres și relațiile SUA cu România
Ea a căutat și un răspuns la întrebarea care stă pe buzele multora, din perspectiva europenilor dornici să știe cine se va impune și cine e mai „tare” dintre Trump și Congres, în acest moment.
„Este o întrebare cu prea multe nuanțe ca să spun dacă X sau Y. Trump poate bloca semnarea NDAA. Deci ar fi ca întrebarea cu oul sau găina. Teoretic, Trump are acum majoritate în Congres. Congresul poate cu o mobilizare masivă să blocheze anumite inițiative, dar nu pe toate”, explică Antonia Pup. Există însă și o tendință, observată de Antonia Pup: „Cred că pe măsură ce ne apropiem de midterms (n.r. - alegeri intermediare din SUA) din 2026 Congresul va încerca să devină mai asertiv în raport cu această administrație”.
În ce privește relațiile româno-americane, Antonia Pup a comentat declarația comună adoptată, pe 11 decembrie, de SUA și România. Este vorba despre o declarație comună în care cele două aliate și-au reafirmat sprijinul pentru NATO. Totuși, tonul americanilor a fost de această dată mult mai rece decât în precedentele documente similare. În declarație nu apare absolut nimic despre invazia Rusiei, dar nici măcar o mențiune despre Moldova.
Antonia Pup explică în ce cheie ar putea fi interpretat acest lucru.
„Putem interpreta această declarație în cheia unui rol mai restrâns al Statelor Unite în Europa de Est, în acord cu cele prezentate în noua strategie de securitate națională. Actuala administrație sprijină integritatea NATO, dar nimic mai mult pentru statele din vecinătatea NATO (chiar dacă sunt partenere), fie că e vorba de Ucraina sau Republica Moldova. Această administrație republicană își organizează politica externă optând pentru bilateralism în locul multilateralismului, iar eu cred că această declarație reflectă cu fidelitate această preferință”, punctează ea.
Și europenii ne-au dat ignore
Antonia Pup a lămurit și motivul pentru care România pare condamnată să joace tot în „grupa mică”, lucru demonstrat de faptul că nici președintele Nicușor Dan și nici premierul Ilie Bolojan nu au fost invitați la Berlin, la summitul la care au participat „greii” NATO, dar la care au fost în schimb chemate Polonia și Finlanda.
„Aceasta este consecința faptului că nici sub președinția lui Nicușor Dan România nu-și asumă un rol de lider regional în conversația strategică despre cum va arăta securitatea europeană la finalul războiului din Ucraina. Este un element de continuitate în raport cu președinția Iohannis, acela de a fi mai degrabă spectatori docili decât lideri antreprenoriali pe dosarul Ucraina. O altă dezbatere europeană de actualitate în această săptămână în care vocea României nu s-a auzit este cea privind folosirea activelor înghețate ale Federației Ruse pentru a ajuta Ucraina. Președintele Dan nu s-a exprimat privind modul în care va vota la Consiliul European de joi pentru această inițiativă. Are sens să nu fim invitați la aceste reuniuni dacă nu dorim să oferim nimic în modelarea acestor conversații cu mare miză. Pe scurt, România nu este condamnată - ne condamnăm singuri la a fi lăsați în afara acestor cadre minilaterale de negociere”, conchide Antonia Pup.
Se încarcă comentariile...
