România, una dintre țintele războiului hibrid al Rusiei pe flancul estic al NATO. Ce spune un raport întocmit pentru Congresul SUA

Un raport realizat pentru Congresul SUA analizează operațiunile atribuite Rusiei în șase țări de pe flancul estic al NATO, inclusiv România. Documentul vorbește despre bruiaj GPS, incursiuni ale dronelor, atacuri cibernetice, tentative de sabotaj și campanii de influență.

FOTO: arhivă

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) analizează modul în care Rusia își desfășoară operațiunile de „război hibrid” în Europa și indică România drept una dintre țările expuse acestor acțiuni. Documentul, prezentat congresmenilor pe 11 august, include studii de caz privind România, Bulgaria, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia.

Potrivit documentului, oficialii americani și europeni au acuzat Rusia, după 2022, că a intensificat o serie de acțiuni menite să afecteze securitatea și stabilitatea statelor europene. Printre acestea se numără sabotajul, atacurile cibernetice, ingerințele politice, campaniile de influență, asasinatele și încălcările spațiului aerian.

Autorii raportului afirmă că serviciile de informații ruse și-au adaptat metodele pe măsură ce statele europene au reacționat prin sancțiuni, expulzarea unor ofițeri de informații, consolidarea operațiunilor militare și întărirea cooperării dintre serviciile de securitate.

În unele cazuri, Rusia ar fi trecut la operațiuni mai agresive, care implică însă și un risc mai mare de a fi descoperite. Oficialii europeni citați în raport consideră că Moscova urmărește, prin aceste acțiuni, să slăbească sprijinul acordat Ucrainei și unitatea statelor europene, pentru a le împiedica să aibă o poziție comună față de Rusia.

De ce este vizată România

CRS, organism apolitic care lucrează pentru membrii și comisiile Congresului SUA, a ales șase țări pentru a analiza mai în detaliu operațiunile rusești. Toate se află pe flancul estic al NATO, de-a lungul Mării Baltice sau al Mării Negre, două zone considerate importante atât de Alianța Nord-Atlantică, cât și de Rusia.

România și celelalte state analizate au oferit sprijin militar și de altă natură Ucrainei. În același timp, apropierea lor de Rusia sau de Belarus le face mai vulnerabile la anumite acțiuni desfășurate peste graniță și la efectele războiului din Ucraina.

În cazul României și Bulgariei, raportul vorbește despre o intensificare a amenințărilor hibride rusești după 2022.

„România și Bulgaria, două state membre ale NATO și ale UE situate de-a lungul Mării Negre, s-ar fi confruntat, potrivit unor rapoarte, cu amenințări hibride rusești tot mai intense începând din 2022. Expunerea la astfel de tactici ar putea avea implicații asupra stabilității interne, a infrastructurii critice și a securității ambelor țări, precum și asupra dezvoltării resurselor energetice offshore și a altor oportunități comerciale strategice”, precizează autorii raportului.

Principalele provocări ale războiului hibrid

„Printre exemplele de presupuse amenințări hibride rusești se numără următoarele:

• Bruierea semnalului GPS

Autoritățile române și bulgare au observat o creștere a numărului de cazuri de bruiaj GPS în Marea Neagră. În 2023, presa l-a citat pe șeful de atunci al Statului Major al Apărării din România, care a afirmat că Rusia bruia „activ și constant” comunicațiile GPS în apele teritoriale ale României din Marea Neagră. Oficialii bulgari din domeniul apărării ar fi atribuit intensificarea bruiajului „sistemelor de război radioelectric”, dar ar fi refuzat să numească partea responsabilă.

• Încălcări ale spațiului aerian

România, care se învecinează cu Ucraina, a înregistrat numeroase încălcări ale spațiului său aerian de către drone începând din 2022. Potrivit Ministerului Apărării din România, Rusia a efectuat peste 100 de atacuri împotriva țintelor ucrainene din apropierea frontierei dintre Ucraina și România începând din 2022. În contextul acestor atacuri, au avut loc 29 de incursiuni neautorizate ale dronelor ruse în spațiul aerian al României, precum și numeroase cazuri de resturi de drone pe teritoriul românesc. În mai 2026, o dronă rusă GERAN-2 s-a prăbușit într-o clădire de locuințe din Galați, România, provocând rănirea a două persoane.

O organizație neguvernamentală română a afirmat că postările coordonate de pe rețelele sociale în urma accidentului păreau să urmărească să stârnească frica în rândul publicului și să semene îndoieli cu privire la informațiile oficiale referitoare la incident. În cadrul unor incidente separate, pe parcursul a trei zile în iulie 2026, avioanele de vânătoare românești F-16 au doborât drone care intraseră în spațiul aerian al României, dintre care cel puțin una a fost considerată a fi de origine rusă. Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul rus și au expulzat un diplomat rus.

• Atacuri cibernetice

România și Bulgaria au fost ținta unor atacuri DDoS și a altor atacuri cibernetice perturbatoare pe care autoritățile și alți experți le atribuie grupurilor de hackeri pro-ruși. Se pare că aceste atacuri cibernetice au vizat sisteme legate de alegeri, alte sisteme guvernamentale și infrastructura critică, arată raportul prezentat Congresului SUA.

• Sabotaj

 În 2025, autoritățile române de informații au raportat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au legat suspectul de «o rețea extinsă de sabotori care vizează țările europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse». 

Într-un dosar penal în curs, doi cetățeni ucraineni (bănuiți că au fost recrutați și dirijați de serviciile de informații ruse) sunt acuzați de tentativa de sabotaj a sediului fizic al companiei ucrainene de curierat Nova Post din București; procurorii ar fi legat cazul de un complot mai amplu care include obiective din Polonia. Se pare că industria de apărare a Bulgariei ar fi putut fi ținta unor operațiuni de sabotaj care au legătură cu Rusia.

 • Interferență politică și dezinformare

Un studiu din 2024 a concluzionat că România este «o țintă principală pentru campaniile ruse de război politic», Rusia urmărind să „creeze un climat de incertitudine și anxietate” în societatea românească, «să fractureze coeziunea societății românești», «să erodeze încrederea în alianța NATO și în instituțiile UE» și să slăbească sprijinul popular pentru Ucraina, subliniază autorii raportului.

Autoritățile române și alți observatori au acuzat Rusia că încearcă să se amestece în alegerile din România printr-o combinație de dezinformare, manipulare pe rețelele sociale și atacuri cibernetice. 

În perspectiva alegerilor parlamentare din Bulgaria din aprilie 2026, un raport a avertizat că Bulgaria este unul dintre «mediile informaționale cele mai permisive din UE pentru manipularea malignă nedemocratică» invocând «instabilitatea politică prelungită și polarizarea, o infrastructură de amplificare profund înrădăcinată în capturarea statului, aplicarea slabă a reglementărilor și reziliența socială scăzută».

Anticipând o posibilă interferență în alegerile din 2026, autoritățile bulgare ar fi lansat o inițiativă pentru combaterea dezinformării și a amenințărilor hibride și ar fi solicitat asistență din partea UE”, se arară în raport.