Mamaia, paradisul pierdut. Ce s-a ales din „Perla litoralului românesc“ după privatizări eșuate și ridicarea haotică de construcții

Aproape tot ce-a moștenit Mamaia din perioada interbelică este astăzi ruină. Inima stațiunii, zona ei istorică, nu mai reprezintă nimic atractiv. Totul începe acum cu „a fost odată...“ și se termină cu ruine, gunoaie și kitsch. Cândva supranumită „Perla litoralului românesc“, Mamaia are acum plaje mărite cu zeci de hectare pe care însă cresc buruieni, iar nisipul cel mai fin din Europa, așa cum îl vedeau turiștii străini, a fost înlocuit de scoici.

Stațiunea Mamaia Foto: Shutterstock

Mamaia a rămas doar o poveste de vară a unui copil care a văzut răsăritul și a crezut că soarele se naște din mare. Prima jucărie a fost o scoică și a visat pe nisipul fierbinte al verii. Apoi, a învățat să înoate înainte să facă primii pași. Și-a zdrelit genunchii în scoicile tăiate, printre degete i-au alunecat meduze și algele i s-au prins de păr. Lumea sa întreagă încăpea între un răsărit și un apus. Chiar și când venea septembrie și plaja se golea de turiști, Mamaia însemna „acasă“. Vântul care îi ciufulea părul, zăpada înghețată care îi stropea obrajii și vuietul mării însemnau tot acasă. Își închipuia, în inocența sa, că turiștii pleacă în orașele lor la plajele lor. Era nedrept ca ei să nu aibă plaja lor, acolo, la ei acasă, în orașe cărora nu le înțelegea denumirea, dar păreau departe, într-o altă lume. Când a mai crescut, a înțeles că nu oricine poate să meargă la plajă oricând și că este norocos.

Mamaia s-a schimbat odată cu trecerea timpului și turiștii au venit din ce în ce mai puțini. Au ales alte plaje, cu nisip mai fin, cu hoteluri mai selecte, cu servicii de lux. În urmă a rămas povestea unui copil și amintirea tuturor celor care au crezut că viața este o nesfârșită vacanță.

Cum a început sfârșitul

Mamaia a devenit un chilipir – nu-ți folosește la nimic, dar îl cumperi din nostalgia verilor de altădată. Decăderea stațiunii a început imediat după Revoluție, când turiștii nu mai veneau în mod organizat. La fel de adevărat este și faptul că, odată cu deschiderea granițelor, românii au descoperit și alte destinații de vară, mai exotice. La început a fost Bulgaria. În ciuda reliefului mai spectaculos la vecinii noștri de la sud de Dunăre, tot litoralul românesc marchează la calitate. Dar apoi românii au descoperit însorita Eladă sau plajele rivierei franceze sau Bella Italia. În loc să lupte pentru a-și păstra turiștii, Mamaia a sucombat. În gunoaie, în ruine și în indolență.

Începuturile stațiunii, cu plajă separată pentru femei și bărbați. Foto: Arhivă

Mamaia a murit încet. Mai întâi, a fost privatizarea cu strigare a hotelurilor, la televizor, ideea unui fost ministru al Turismului, Matei Agathon. Românii s-au uitat la circ, ca la Revoluție, cum oameni cu putere și bani luau hoteluri la pachet. Le-au luat și așa au rămas. Decenii întregi, hotelurile ridicate în perioada comunistă de arhitecți de seamă ai României au fost lăsate să se ruineze. În vreme ce printre zidurile lor se cuibăreau ciorile și pescărușii, construcții hidoase se ridicau în jurul lor. Tot spațiul verde al stațiunii a fost lotizat, împărțit, vândut, revândut, reîmpărțit, revândut. S-a construit haotic, fiecare unde a vrut și ce a vrut. Case de vacanță, vile de plastic și de sticlă lângă vechea moștenire comunistă care acum îi încurca. Cum nu mai aveau loc pe spațiul verde, alții au luat hectare întregi de plaje și le-au trecut în proprietate personală. Delimitarea dintre plajă, bun de interes național, și terenul din apropiere s-a făcut uneori cu creionul.

Multă vreme, nostalgicii au revenit vară de vară la Mamaia, acolo unde era copilăria lor, acolo unde era tinerețea lor, în speranța că lucrurile se vor îndrepta, dar a fost din ce în ce mai rău. Spațiul verde dispărea de la an la an, până când nu a mai fost nici banda de verdeață care străbătea tot Bulevardul Mamaia, de la un capăt în altul al stațiunii. Ideea i-a venit fostului primar Radu Mazăre, care în primul mandat a decis să distrugă vegetația pentru a face încă o bandă de circulație.

Nici hotelierii nu au mai fost la înălțimea așteptărilor. Principiul „lasă că merge și așa“ nu a mai ținut. Servicii din ce în ce mai proaste și mai scumpe. Asta a fost deviza majorității investitorilor în turismul din Mamaia din ultimele decenii.

Turismul de weekend

Hotelierii, câți au mai rămas, au început să se bazeze pe turiștii de weekend. Deschideau hotelul vineri dimineața și îl închideau duminică seara. Personal puțin, nepregătit, angajat doar de-o vară. Românii au dat buluc spre mirajul bulgăresc: all inclusive. Ce conta că berea și sucul erau la dozator? Paharele erau mereu pline.

Cu timpul, unii hotelieri români au înțeles că nu mai merge așa și, cu mici excepții, au reușit să aibă acoperire de 100% măcar în plin sezon estival. Altădată, vacanța începea la 1 Mai și se sfârșea târziu, în toamnă.

Ultima lovitură dată turismului din Mamaia a fost lărgirea plajelor. Hectare întregi de nisip plin numai de scoici tăioase au alungat și turiștii și constănțenii care mai veneau aici în vacanță. Ca să ajungi la firul apei făceai insolație de atâta mers pe nisip, iar zona nu mai era sigură pentru copii. Din cauza excavării nisipului din mare și a înnisipării ulterioare, s-au creat curenți foarte puternici, iar intrarea în apă este bruscă, nu lină, cum era cândva, când mergeai zeci de metri cu apa până la genunchi. Prin urmare, și geamandurile sunt la o aruncătură de băț de mal. În acest fel, din zonele unde au fost lărgite plajele au dispărut la început familiile cu copii, apoi și ceilalți turiști. Așa se face că, în prezent, de ani buni, pe una dintre cele mai frumoase plaje ale stațiunii, din zona Cazinoului, au crescut mărăcini, căci puțini mai calcă pe ea.

Plaja Mamaia, pustie în plin sezon estival Foto: Adevărul/ Mariana Iancu

Amintirea regală

În prezent, în Mamaia totul e kitsch. Dar scump. Nu mai ai spațiu verde pe unde să te plimbi. S-a construit haotic și de prost gust. Clădirile emblematice ale stațiunii sunt închise sau în ruină. Din Teatrul de Vară, locul unde s-a ținut timp de peste 40 de ani Festivalul Național de Muzică Ușoară Românească și unde s-au născut șlagăre, a rămas doar amintirea. Mult timp, clădirea a stat aproape ruinată, însă de câțiva ani, Consiliul Județean Constanța a început renovarea ei. Nu a fost gata nici în 2026, iar renumitul festival s-a ținut tot în Piațeta Perla, pe o scenă improvizată.

Palatul Regal din Mamaia este şi el în ruină. După ani de judecată, construcția a revenit la Ministerul Culturii, care însă le vinde românilor doar speranță, nimic concret. După Revoluţie, locul de reședință al Familiei regale a României a ajuns în administrarea SC Mamaia SA, o companie care a preluat o parte din activul staţiunii. Deşi era declarat monument istoric, Castelul a fost vândut la preţul de 850.000 de lei unei firme private, SC Light System SRL. Ulterior, curtea palatului, în suprafaţă de aproximativ 1,5 hectare de teren, a fost vândută aceleiaşi firme de către fostul primar al Constanței Radu Mazăre, la prețul de 23 de euro/metru pătrat. În toată această perioadă, superba construcție s-a degradat de la an la an.

Palatul regal din Mamaia Foto: Adevărul/ Mariana Iancu

Abia în 2018, Ministerul Culturii a făcut primul pas pentru recuperarea monumentului istoric şi a cerut anularea contractului de vânzare-cumpărare. La capătul unui proces care a durat patru ani, în martie 2022, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis că Palatul Regal a fost vândut ilegal şi că monumentul istoric se întoarce în patrimoniul statului român. Judecătorii Curţii de Apel Constanța însă l-au achitat pe fostul primar Radu Mazăre în dosarul privind vânzarea la un preţ derizoriu a terenurilor din Mamaia pe care se află Castelul Reginei şi Cazinoul.

Aceeași soartă tristă a avut-o și Cara Dalga (Vălul Negru), vila Reginei Maria, construcția pe care noi o știm sub denumirea de „Club Orient“. Complexul Bar Orient – Restaurant Unirea a fost tranzacționat prin negociere directă și a ajuns în proprietatea societății Vulturii Mării SRL. În urmă cu câțiva ani, vila era în pericol să fie demolată, după ce Primăria Constanța a emis un certificat de urbanism pentru demolarea complexului Bar Orient din centrul stațiunii Mamaia. A fost salvată, dar nu are o soartă mai bună decât cea a palatului.

În prezent, cele două monumente istorice nu reprezintă nimic pentru turiști. A dispărut și gardul care cândva le proteja. Curtea este plină de bălării și, de departe, se văd zidurile din care este desprinsă tencuiala, acoperișul căzut și geamurile lipsă.

Hostel în Cazinoul regal

Și Cazinoul din Mamaia, cândva un reper al stațiunii, locul unde altădată bătea inima stațiunii, este doar un loc, nu mai reprezintă un simbol. Construcția monument istoric a fost ridicată chiar pe locul unde cândva, în anul 1906, exista primul pavilion de băi, deschis de primarul de atunci al Constanței, Ion Bănescu. Acum, clădirea văruită în alb adăpostește în aripa de nord un hostel, cu camere de închiriat.

Fosta vilă a Reginei Maria. Foto: Adevărul/ Mariana Iancu

O soartă și mai tristă a avut-o pasarela pietonală, pe care abia o mai zărești de la marginea plajei. Inaugurată la 15 august 1935 în prezenţa regelui Carol al II-lea, a membrilor guvernului şi a autorităților Municipiului şi Portului Constanța, după Revoluție, construcția s-a degradat an de an, a fost distrusă cu picamerele, urmând să dispară pentru totdeauna, însă, în urma presiunilor opiniei publice, autorităţile au decis să facă o expertiză să vadă dacă mai poate fi salvată. În cele din urmă, a fost înnisipată în cadrul operațiunii de lărgire a plajei, în așteptarea unor vremuri mai bune.

În timp ce pasarela istorică devenea o ruină, fostul primar Radu Mazăre a comandat realizarea unei noi pasarele, la o distanță de doar câteva sute de metri de cea veche. Pasarela care pornește din dreptul Hotelului Victoria se prelungea în apă pe 420 de metri, iar în larg are un debarcader pentru acostarea ambarcațiunilor de agrement pentru turiști. Valoarea investiției a fost de patru milioane de lei, bani proveniți de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în cea mai mare parte. Primăria Constanța a contribuit cu suma de 580.000 de lei. Radu Mazăre avea în proiect construirea a încă două pasarele de acest gen în stațiunea Mamaia. Pasarela, inaugurată în anul 2012, a fost închisă și aceasta întrucât nu mai prezenta siguranță.

Pasarela îngropată în nisip Foto: Facebook

Un alt simbol al stațiunii, Hotelul Rex, este şi el închis. Ridicat în 1936 după planurile arhitectului George Matei Cantacuzino, din inițiativa lui Carol al II-lea al României, a devenit în perioada comunistă Casa de odihnă „1 Mai“, apoi s-a numit „Internațional“. Așa s-a numit până în anii ’90, când a revenit la denumirea inițială de Grand Hotel Rex. Vândut și cumpărat, acum este executat silit și au avut loc mai multe licitații, însă nu și-a găsit încă un cumpărător.