Patru persoane arestate în dosarul traficului de migranți din vestul țării. Procurorii au făcut publice numele ofițerilor MAI implicați

DIICOT și DNA au desfășurat o operațiune comună, de amploare, în vestul țării, într-un dosar care vizează traficul cu migranți și acte de corupție. Procurorii au efectuat 67 de percheziții domiciliare în 7 județe, inclusiv București, dar și la Biroul pentru Imigrări al județului Caraș Severin și Serviciul pentru Imigrări al județului Arad. Patru persoane au fost arestate în acest dosar.

Perchezitii DIICOT în 7 județe - Foto Poliția Română

Update 5.06.2024:  DNA a dispus „punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea unor măsuri preventive, față de un număr de 4 persoane”.

Concret: a fost dispusă măsura reținerii față de MITRUȘ VALI, șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Caraș Severin, față de HUNIADI ANDREI-CĂTĂLIN, ONCICĂ CRISTIAN-ARTHUR, funcționari în cadrul Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin, și P.C.S., administrator al unei societăți comerciale, potrivit unui comunicat al DNA.

Cei patru inculpați sunt acuzați „de luare și dare de mită, abuz în serviciu, acces ilegal la un sistem informatic, comise în formă simplă și continuată, forma participației penale fiind autoratul, complicitatea și instigarea”, conform sursei citate.

Angajații Biroului pentru Imigrări ar fi primit sume de bani și alte foloase pentru emiterea avizelor de muncă și prelungirea dreptului de ședere a peste 1.137 de cetățeni străini, în mare parte din Pakistan și Bangladesh. După obținerea avizelor, unii străini ar fi fost angajați ilegal în România, iar alții ar fi fost direcționați către rețele de traficanți de migranți pentru a fi călăuziți ilegal în state din Vestul Europei. Patru inculpați au fost aduși în fața justiției, iar unul dintre ei, Mitruș Vali, urmează să fie prezentat pe 5 iunie la Tribunalului Timiș cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Procurorii anti-mafia au desfășurat peste 70 de percheziții în vestul țării și în București, aceștia vizează firmele implicate și membrii din instituțiile de forță, precum și alți colaboratori din acest lanț ilegal. Procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție în această investigație, se precizează în comunicat.

Update: Conform Antena 3, suspectat ar fi actualul șef al Biroului pentru Imigrări Caraș Severin, inspectorul Vali Mitruș, dar și alți angajați și foști angajați, printre care fostul șef Claudiu Perian. În casele celor doi au fost făcute percheziții, potrivit sursei citate. 

Potrivit G4Media, ofițerii MAI au fost coordonați de un fost angajat de la Interne care aducea migranți în România cu contracte fictive de muncă. Angajații de la Inspectoratul General de Imigrări Arad și Inspectoratul General de Imigrări Caraș sunt suspectați că au închis ochii în privința expirării vizelor migranților pe care nu i-au expulzat. 

Este vorba de cetățeni străini cu „potențial risc terorist”. DIICOT evidențiază că au fost racolați „angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul   birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini cu potențial risc terorist.”

Știre inițială: Prin coordonarea între DIICOT și DNA, procurorii au efectuat 67 de percheziții domiciliare în șapte județe, inclusiv București, într-un caz care anchetează infracțiuni precum traficul de migranți și corupția. Grupul infracțional organizat, format din 37 de suspecți și 31 de societăți comerciale, care acționa în România, facilita trecerea frauduloasă a migranților către alte state membre UE. 

Suspecții, inclusiv foști și actuali angajați ai MAI, au obținut avize de muncă în mod fraudulos pentru peste 1.100 de cetățeni străini, cu sume între 500 și 6000 de euro per aviz.

Dosarul penal vizează săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți,  trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României,  facilitarea șederii ilegale în România și spălarea banilor. 

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, săvârșite în perioada 2022 - 2023, de către funcționari publici din cadrul unor instituții publice de pe raza județelor Caraș-Severin și Arad, în contextul îndeplinirii sau neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu în legătură cu migrația persoanelor. Acțiunile procurorilor anticorupție sunt coordonate cu cele ale procurorilor din cadrul DIICOT - Biroul Caraș - Severin care desfășoară cercetări într-o cauză penală ce are ca obiect, între altele, comiterea unor infracțiuni privind traficul de migranți, în legătură directă cu infracțiunile cercetate de procurorii DNA. În cursul zilei de 04 iunie 2024, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 7 (șapte) locații situate pe raza județelor Caraș-Severin și Arad, din care două sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice.”, a transmis DNA.

Mod de operare sofisticat

Investigațiile au scos la iveală un mod de operare sofisticat, care a fost activ timp de cel puțin doi ani pe teritoriul României, cu epicentrul în județele vestice ale țării. Această rețea a funcționat sub pretextul aducerii de forță de muncă din afara Uniunii Europene, în special din țări precum Pakistan și Bangladesh, cu scopul real de a facilita trecerea frauduloasă a migranților către țările din spațiul Schengen. 

Firmele de recrutare aduceau cetățeni străini și obțineau permise de muncă de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Anchetele au relevat că sunt implicate 31 de societăți comerciale și mult de 37 de suspecți, cetățeni români și străini, în această schemă complexă. 

Modul de funcționare al grupului infracțional era bine structurat, operațiunile sale desfășurându-se pe șase paliere distincte. Acestea includ liderii grupurilor de firme, angajați din cadrul MAI, reprezentanții firmelor racolate în scop infracțional și alți membri ai grupului, responsabili cu permiterea folosirii imobilelor pentru stabilirea domiciliului migranților și transportarea acestora către alte state membre UE. 

„În acest scop au racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul   birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini cu potențial risc terorist. Până la acest moment, s-a stabilit că grupul infracțional a obținut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale  pentru un număr de 1.181 cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh  (peste 80% ), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma  care i-a recrutat.De asemenea, s-a stabilit că membrii grupului infracțional organizat, utilizând relații cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție, au facilitat șederea pe teritoriul României a unor cetățeni străini  ale căror vize expiraseră și trebuiau returnați în  țara de origine.”, se precizează în comunicatul DIICOT. 

Până în prezent, s-a constatat că grupul infracțional a obținut eliberarea a peste 1.100 de avize de muncă pentru cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh, cu sume considerabile de bani cerute pentru fiecare aviz, în funcție de rapiditatea procesului.

Mai precis, „din investigațiile efectuate a rezultat  că pentru un aviz de muncă  migranții au plătit sume cuprinse între 500 - 1000 euro, iar  cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5000 - 6000 euro pentru o persoană.”, informează DIICOT. 

Acțiunea în desfășurare, care implică și aproximativ 40 de mandate de aducere pentru audieri ulterioare, este realizată cu sprijinul unui număr considerabil de instituții de aplicare a legii, inclusiv Poliția de Frontieră, jandarmi și specialiști din cadrul DIICOT și IGPR.