Legea salarizării se amână. Pîslaru: „Nu există consens în Sănătate și Educație”

Noua lege a salarizării unitare nu va ajunge deocamdată în Parlament. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că Executivul va continua negocierile cu sindicatele din Sănătate și Educație, întrucât în cele două sectoare nu există încă un consens asupra proiectului. Ministrul estimează că discuțiile vor mai dura aproximativ două săptămâni, astfel încât o formă finală a legii ar putea fi gata la jumătatea lunii august. De asemenea, Pîslaru a răspuns acuzațiilor formulate de fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, privind criteriile de repartizare a posturilor recent deblocate în spitale.  

Dragoș Pîslaru. FOTO: gov.ro

Ministrul interimar al Muncii a explicat că tensiunile sociale și negocierile aflate în desfășurare împiedică, în acest moment, asumarea proiectului în Parlament.

„Avem două sectoare, sănătate și educație, unde tensiunile sociale, pe de o parte din cauza acestei campanii majore de dezinformare, iar pe de altă parte din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, fac ca în acest moment să nu existe un consens că proiectul ar putea să treacă în Parlament”, a declarat Dragoș Pîslaru, miercuri dimineață, într-o intervenție la Digi24.

Potrivit acestuia, Guvernul își propune să continue dialogul cu sindicatele în următoarele două săptămâni.

„Ne propunem să mai stăm două săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea îmbunătățiri semnificative și inclusiv o îmbunătățire a dialogului cu sindicatele, să putem ajunge la o formă pe care să o susținem”, a precizat ministrul.

Pîslaru: „Niciun venit aflat în plată nu va scădea”

Ministrul interimar al Muncii a respins informațiile potrivit cărora noua lege ar urma să reducă salariile angajaților din sistemul public, susținând că proiectul include un mecanism care garantează menținerea veniturilor actuale.

„Prin mecanismul de protecție a veniturilor în plată, niciun venit în plată al cuiva din sectorul de sănătate sau din sectorul public nu poate să scadă. Există o campanie de dezinformare majoră care încearcă să sugereze că ar exista vulnerabilități. Nu există”, a afirmat acesta.

Pîslaru a explicat că, în cazul în care noua grilă de salarizare ar genera un salariu mai mic decât cel încasat în prezent, diferența va fi acoperită prin sume compensatorii prevăzute în lege.

„Dacă salariul calculat după noua grilă ar duce la o valoare în plată mai mică decât cea pe care o primești astăzi, automat prin lege se oferă salariul pe care îl ai astăzi. Aceste sume compensatorii fac parte din corpul legii”, a spus ministrul.

Două treimi dintre angajații din sănătate ar urma să primească salarii mai mari

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, aproximativ două treimi dintre angajații din sistemul sanitar vor beneficia de majorări salariale prin noua lege.

„Pentru două treimi din zona de sănătate, veniturile salariale cresc, din componenta de salariu de bază, iar sporurile ajung până la 50%. Pe partea de continuitate este pentru prima oară când gărzile și turele vor fi plătite ca procent din salariu”, a declarat acesta.

Ministrul a precizat că pentru sistemul sanitar a fost prevăzut un buget suplimentar de 2,7 miliarde de lei, iar negocierile cu sindicatele vizează în principal sporurile și diferențele dintre specialități și unități medicale.

Plata gărzilor și a turelor, încă în negociere

Oficialul a recunoscut că există în continuare discuții privind modul de remunerare a gărzilor și a turelor efectuate în weekend și în zilele de sărbătoare legală.

„Avem deschiderea de a face calculele astfel încât să ne asigurăm că și pentru sâmbătă, duminică și sărbători legale zona de continuitate nu are o scădere care să ducă la diminuarea venitului salarial. Vă pot garanta că o persoană care face același număr de gărzi va continua să câștige aceeași sumă. În spațiul public sunt prezentate exemple duse la extrem, care nu reflectă situațiile reale”, a declarat Pîslaru.

Acesta a adăugat că, odată clarificate regulile privind acordarea sporurilor, nu ar mai exista motive de dispută în sectorul sanitar.

Schimb de replici cu Alexandru Rogobete

În aceeași intervenție, ministrul interimar al Muncii a răspuns acuzațiilor formulate de fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, privind criteriile de repartizare a posturilor recent deblocate în spitale.

Pîslaru a susținut că distribuirea celor peste 6.850 de posturi aprobate de Guvern s-a făcut exclusiv pe baza unor criterii obiective, respectiv procentul de personal existent și numărul de paturi ocupate.

„Despre subiectul personalului din spitale, alocarea a fost făcută pe baza a două criterii: procentul de personal și numărul de paturi ocupate. Au fost criterii absolut obiective”, a declarat ministrul.

Totodată, acesta l-a acuzat pe Alexandru Rogobete de „ipocrizie”, susținând că, în perioada în care a condus Ministerul Sănătății, nu ar fi solicitat oficial suplimentarea posturilor.

„Domnul Rogobete a fost ministru câteva luni bune. Am căutat să vedem dacă domnia sa a trimis vreun memorandum privind suplimentarea posturilor către Ministerul Finanțelor. Nu există așa ceva. Ca acum să vii și să te bați cu pumnul în piept, spunând cât de grea este situația, după ce ai fost ministru atâtea luni și nu ai cerut formal alocarea de posturi, mi se pare o ipocrizie”, a afirmat Pîslaru.

Ministrul respinge acuzațiile privind favorizarea județului Bihor

Dragoș Pîslaru a respins și acuzațiile potrivit cărora județul Bihor ar fi fost favorizat la repartizarea posturilor.

Potrivit ministrului, analiza a fost realizată de Ministerul Sănătății și verificată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar criteriile utilizate au fost aceleași pentru toate județele.

Reacția vine după ce fostul ministru Alexandru Rogobete a cerut explicații privind distribuirea posturilor, arătând că județul Bihor, cu aproximativ 551.000 de locuitori, a primit 131 de posturi, în timp ce alte județe mai populate au beneficiat de un număr mai mic.