Cât de sigur e să participăm la târgurile de Crăciun din România şi Europa? Expert: „Singurele modalități sunt cele informative și prezența masivă în teren”

Târgurile de Crăciun atrag în fiecare an milioane de turiști, însă atmosfera de sărbătoare vine la pachet cu provocări tot mai mari pentru autoritățile responsabile de securitate. Doi experți spun ce măsuri de siguranță trebuie sa ne luam şi cât de sigur e sǎ participǎm la aceste evenimente.

Târgurile de Crăciun, o provocare pentru structurile care asugură securitatea Foto: Facebook/Lia Olguța Vasilescu

Marile târguri din Europa își vor deschide în curând porțile. În România s-a întâmplat deja, pe 13 noiembrie fiind aprinse luminițele la Craiova și Sibiu, două dintre cele mai frumoase târguri, care atrag an de an sute de mii de turiști. Pe măsură ce tensiunile geopolitice și amenințarea extremismului cresc, discuțiile despre siguranța evenimentelor organizate în piețe publice devin de neevitat.

Strasbourg și Magdeburg, două atacuri care au schimbat abordarea fațǎ de târguri

Piețele luminate, căsuțele cu produse tradiționale, vinul fiert și concertele în aer liber transformă târgurile de Crăciun în unele dintre cele mai căutate atracții ale sezonului de iarnă. De la Strasbourg și Colmar, în Franța, până la Nürnberg, Viena, Sibiu sau Craiova, milioane de oameni aleg să petreacă măcar o seară într-o astfel de atmosferă.

În ultimii ani însă, securitatea acestor evenimente a devenit o preocupare importantă pentru autorități. Atacurile produse la târgul de Crăciun din Strasbourg, în 2018, și la cel din Magdeburg, în Germania, în 2024, au arătat că spațiile publice aglomerate pot deveni vulnerabile. În paralel, conflictele internaționale, propaganda extremistă și radicalizarea online complică misiunea instituțiilor care trebuie să prevină eventuale incidente.

Organizarea unor astfel de evenimente presupune măsuri de securitate tot mai complexe, de la controlul accesului și restricționarea traficului până la supraveghere video, patrule și planuri de intervenție.

Unul dintre cele mai grave atacuri asupra unui târg de Crăciun din Europa a avut loc la Strasbourg, pe 11 decembrie 2018. Cinci persoane au fost ucise, iar alte 11 au fost rănite după ce un atacator a deschis focul asupra oamenilor aflați în zona târgului.

Șase ani mai târziu, în decembrie 2024, un autoturism a intrat în mulțimea adunată la târgul de Crăciun din Magdeburg, Germania. Șase persoane au murit și peste 300 au fost rănite.

Cele două cazuri au readus în atenție două vulnerabilități majore ale evenimentelor organizate în aer liber - accesul vehiculelor în zonele aglomerate și dificultatea de a interveni rapid atunci când un atac se produce într-un spațiu în care se află mii de oameni.

De atunci, protejarea perimetrelor a devenit o componentă importantă a planurilor de securitate. Barierele anti-vehicul, restricțiile de circulație, patrulele și verificările la intrare sunt printre măsurile folosite de autorități.

Strasbourg și Colmar: controale, patrule și restricții de acces

Strasbourg este unul dintre cele mai cunoscute târguri de Crăciun din Europa. Tocmai popularitatea evenimentului și istoricul atacului din 2018 determină autoritățile să acorde o atenție deosebită securității.

Pentru ediția din 2026 (târgul va fi deschis în perioada 26 noiembrie - 24 decembrie 2026), municipalitatea a anunțat verificări aleatorii asupra pietonilor și bicicliștilor. Bagajele voluminoase, precum valizele și rucsacurile mari, pot fi controlate la intrarea în zona centrală, iar accesul vehiculelor este restricționat în anumite perimetre.

Târgul de Crăciun de la Strasbourg se deschide pe 26 noiembrie Foto: Arhiva

La Colmar, un alt târg foarte popular din Alsacia, autoritățile au introdus măsuri de protecție care includ perimetre de securitate, patrule pedestre și prezența militarilor din operațiunea Sentinelle. În anumite zone au fost folosite și drone ale poliției.

Aglomerația este una dintre principalele provocări. Străzile înguste ale centrelor istorice, numărul mare de vizitatori și apropierea dintre standuri pot îngreuna atât intervenția forțelor de ordine, cât și evacuarea oamenilor în cazul unei situații de urgență.

Germania, sub presiunea amintirii atacului de la Magdeburg

În Germania, securitatea târgurilor de Crăciun este privită cu o atenție deosebită după atacul din Magdeburg. Autoritățile au introdus sau au consolidat măsuri de protecție, în special în ceea ce privește accesul vehiculelor în zonele pietonale.

Avertismentele oficiale de călătorie menționează că nivelul amenințării teroriste este ridicat și că locurile frecventate de turiști, inclusiv târgurile de Crăciun, pot reprezenta ținte. Autoritățile recomandă vigilență sporită.

În orașe precum Nürnberg și Dresda, târgurile atrag anual un număr mare de turiști. Pentru organizatori, provocarea este să păstreze accesul publicului cât mai simplu, fără să neglijeze protecția fizică a spațiilor.

Cătălin-Gabriel Done, expert în studii de securitate, este de părere că situația internațională actuală poate crește gradul de alarmare al autorităților și al agenților de securitate.

Asistăm la o polarizare socială, la o degradare a mediului de securitate socială, punctează expertul, aspecte alimentate nu doar de războiul ideologic, ci și de neajunsurile de zi cu zi ale cetățenilor: „Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în Polonia, vom observa că radicalizarea socială nu ține doar de ideologia individului care acționează, ci ține de un cumul de factori sociali care determina astfel de acțiuni. Sigur, pe lângă factorul patologic. Și atunci, cu siguranță vom asista la o creștere, la o sporire a măsurilor de siguranță, de securitate, pentru cetățeni. Și, pe de altă parte, este posibil să asistăm și la o limitare a, să spunem, bonomiei acesteia de Crăciun”.

„Nu mai vorbim de terorism în sensul clasic”

Expertul reamintește că, după atentatele din Germania, o foarte lungă perioadă de timp, serile festive au fost fie anulate, fie accesul publicului a fost limitat, iar măsuri similare se pot adopta din nou.

Pentru turistul care are în plan vizitarea unor astfel de obiective, cel mai bun mod de a se proteja este să citească cu atenție comunicatele Ministerului Afacerilor Externe, o instituție care comunică foarte bine pe site-ul instituției, potrivit expertului. Dar asta nu este de ajuns, ci ar trebui să fim mult mai vigilenți, „să înțelegem și să interiorizăm faptul că nu mai trăim anii ’90-2000, atunci când era absolut sigur să mergi pe stradă”. Gradul nostru de vigilență trebuie să crească, pentru a ne putea proteja și pe noi și pe cei din jurul nostru, a mai spus Cătălin Done.

Expertul este de părere că, în ceea ce privește securitatea în România, serviciile de informații și structurile de forță însărcinate cu combaterea fenomenului terorist „își fac treaba”.

„De altfel, gradul de alertă în România este unul precaut. Serviciul Român de Informații demonstrează că are o rețea capabilă să destructureze orice activitate de genul acesta care ar putea pune în pericol securitatea națională. Dar, sigur, până la urmă, terorismul este un fenomen internațional și generalizat și nu mai vorbim de terorism în sensul clasic, ci astăzi vorbim inclusiv de terorismul acesta social, vorbim de acțiuni hibride care ne afectează securitatea individuală și colectivă zi de zi”, a mai spus expertul în politici de securitate.

Lucrurile de zi cu zi deja nu se mai derulează, din cauza atentatelor și ale pericolelor potențiale, la fel cum eram obișnuiți.

„A crescut gradul de vigilență al autorităților și al structurilor de forță, pe de o parte. Pe de altă parte, vedem, dacă ne uităm în Suedia, Suedia a activat deja mecanismele de control la frontieră, suspendând pentru șase luni acordul Schengen. Deci vedem că există o serie de măsuri care vin să protejeze securitatea socială. Vedem că autoritățile întreprind măsuri legislative care să întărească reziliența socială și securitatea în mediul cibernetic. Deci s-au făcut pași uriași. Se pare că, într-un final, am început să conștientizăm pericolele care ne pasc și totul a culminat, sigur, cu terorismul la care suntem expuși de către Federația Rusă prin atacurile cibernetice, pentru că, trebuie spus fără doar și poate, este o formă de terorism, și devenim din ce în ce mai rezilienți prin măsurile atât la nivel național cât și la nivel european pe care le întreprindem”, a mai arătat Cătălin Done.

Deși provocările sunt tot mai mari și pun autoritățile la încercare, una dintre griji trebuie să fie apărarea libertății.

„Ar trebui să înțelegem că forma aceasta de terorism social, de terorism cibernetic, sunt forme generate de o formă de radicalizare. Libertatea nu poate fi apărată prin îngrădirea drepturilor, prin limitarea libertăților cetățenești, ci prin consolidarea rezilienței statului, prin consolidarea factorului democratic al statului. Doar așa vom putea face față, apărându-ne propriul model de conviețuire socială, apărându-ne propriul model de libertate și apărând drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Este absolut nefiresc ca state precum Germania, Belgia să vină și să spună că germanul de rând sau belgianul de rând trebuie de acum încolo să-și schimbe propriul mod de viață de dragul noilor veniți în societatea noastră. Nu, trebuie spus foarte clar, inadaptații trebuie determinați fie să se adapteze propriului nostru mod de viață, fie dacă nu, sigur, dacă acest model de libertate nu este pe placul lor, ar trebui să-i invităm să se întoarcă în țările de origine, să se întoarcă acolo unde ei se simt cel mai bine”, a mai punctat expertul.

Deși gradul de violență în mediul online este unul extrem de ridicat, ar trebui să nu uităm că dreptul la liberă exprimare este garantat atât de Constituție cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, or pentru faptul că mulți dintre noi înțeleg libertatea în forma extremă nu ar trebui să vorbim despre o îngrădire a libertăților în numele protejării securității statului, a mai punctat Done. Preocuparea, în schimb, ar trebui să fie să proiectăm mecanisme capabile să ne asigure protecția în mediul online și în viața de zi cu zi, dar în același timp să asigure și dreptul de exprimare, dreptul la libertate, a conchis expertul.

Măsuri sporite și în țară, unde târgurile de la Craiova și Sibiu s-au deschis

Vineri, 13 noiembrie 2026, s-au deschis târgurile de Crăciun de la Craiova și Sibiu, unele dintre cele mai cunoscute evenimente de acest fel din țară, care atrag anual un public numeros. Aglomerația din aceste perioade pune presiune și pe măsurile de siguranță.

La ediția precedentă, târgul din Craiova a atras peste două milioane de vizitatori, potrivit datelor Primăriei, în timp ce organizatorii celui de la Sibiu au anunțat aproximativ 600.000 de vizitatori.

Ediția din 2026 a început pe 13 noiembrie și este programată să se desfășoare până la 3 ianuarie 2027.

La Craiova, evenimentul are loc în Piața Mihai Viteazul și în zonele din apropiere. Pentru desfășurarea manifestărilor, Primăria Craiova a anunțat restricții de circulație pe mai multe străzi. Jandarmeria Dolj a transmis că va asigura măsurile de ordine și siguranță publică împreună cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne și cu Poliția Locală.

Autoritățile naționale au anunțat, de altfel, măsuri suplimentare de siguranță în perioada deschiderii târgurilor de Crăciun. Vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, a cerut structurilor MAI să intensifice măsurile de ordine publică, să monitorizeze zonele aglomerate și principalele căi de acces și să asigure intervenția rapidă în cazul unor incidente. Ministerul a transmis și recomandări administrațiilor locale privind protecția participanților, evaluarea riscurilor și colaborarea dintre poliție, jandarmerie, organizatori și autoritățile locale. Oficialul a subliniat că România trebuie să țină cont de ceea ce se întâmplă în alte state europene și să pună accent pe prevenție, astfel încât oamenii să poată participa în siguranță la evenimentele organizate de sărbători.

Cum se pregătește securitatea unui eveniment de o asemenea amploare

Potrivit lui Lucian Guran, fost chestor principal de poliție și fost director general al Poliției Capitalei, atentatele – iar interlocutorul își începe analiza cu ultimul, cel produs pe 7 noiembrie la Cracovia, în Polonia – sunt greu de prevăzut. Sunt, în schimb, două modalități de a le descuraja.

„Singurele modalități, și de fapt unicele modalități, sunt cele informative - să obții date înainte de pregătire și să iei măsuri, și a doua - prezență masivă în teren al forțelor de ordine în uniformă, care să descurajeze”, a precizat fostul chestor. Lucian Guran apreciază că forțele din România sunt pregătite, pentru că execută același gen de pregătire ca și colegii lor din țările europene. În schimb, se pune problema dacă au dotarea necesară.

„Indiferent unde se organizează un târg, trebuie să ai două categorii de forțe: forță îmbrăcată în uniformă care să descurajeze - și noi avem Jandarmeria, care poate să descurajeze - și de asemenea trebuie să mai ai forțele în civil care să intervină în cazul apariției unui incident. Și există poliție care poate să desfășoare aceste activități”, a explicat fostul director general al Poliției Capitalei.

Lucian Guran subliniază și necesitatea unor dispozitive de monitorizare - camere de filmat - care să fie conectate la un centru de comandă, astfel încât cine coordonează activitatea să aibă imagini de la fața locului și să ghideze forțele din teren să intervină dacă sunt observate persoane suspecte, bagaje suspecte etc.

„Nu știm acum dacă la ora actuală în România, la târguri, există aceste dispozitive. Nu știm dacă ele sunt legate la centrele de comandă, la Jandarmerie, la Poliție sau la Poliția locală. (...) Asta trebuie să spună autoritățile, dacă au în vedere și dacă au dispecerate care să fie conectate și dacă au camere de filmat la aceste târguri. Pentru că forța din teren în uniformă care face prevenire și acei polițiști în civil care pot să facă intervenția reprezintă de fapt unica modalitate prin care reduci riscul acestui gen de fapte. Și, bineînțeles, monitorizarea rețelelor și culegerea de informații. Ori aici Poliția Română are o structură foarte bună pe ceea ce însemnă monitorizare de internet și toate celelalte și ar putea să constate dacă sunt indicii care se conducă spre o asemenea faptă”, a explicat fostul chestor principal de poliție.

Pe de altă parte, în opinia fostului șef al Poliției Capitalei, în România nu există o creștere a pericolului producerii unor fapte de tipul celor semnalate în alte orașe europene, iar Lucian Guran explică și de ce.

„E puțin probabil în România să existe așa ceva. Avem o lege foarte-foarte strictă în ceea ce privește regimul armelor și munițiilor, pe când în străinătate acest regim este mult mai relaxat, hai să zicem așa. Dar la noi se autorizează inclusiv pistoalele cu gaz. În Occident nu există acest sistem. (...) La noi sunt armele de vânătoare care sunt deținute de vânători, armele de colecție și pistoale cu glonț - există o categorie de persoane care au dreptul la acest gen de arme. Deci este una dintre măsurile benefice. (...) Pentru că dacă ai un regim al armelor lăsat mai permisiv și mai ai și 2-3 indivizi care clachează la un moment dat și o iau razna, e suficient. Ai bomba deja amorsată. Mai trebuie momentul și a început tot”, a continuat fostul chestor.

Inclusiv legătura între unitățile medicale și poliție este bine pusă la punct în România, a apreciat fostul șef al Poliției Capitalei, astfel încât, în cazul unor incidente grave, să se acționeze prompt.

Pentru prevenirea unui eveniment precum cel produs la târgul din Germania cu doi ani în urmă, când un autoturism a pătruns în mulțime, este nevoie, pe de altă parte, de interdicții privind accesul și, eventual, de baricade din beton instalate în zonele de acces din proximitatea târgului.

Perioadele tot mai lungi de funcționare a acestor târguri ridică, pe de altă parte, problema disponibilității efectivelor, a mai atras atenția Lucian Guran, iar asta în contextul deficitului mare de personal de la nivelul structurilor MAI.

Ce ar trebui să știe turiștii înainte să viziteze un târg de Crăciun

Pentru cei care plănuiesc o excursie la Strasbourg, Colmar, Viena, Nürnberg sau alte destinații europene sau chiar în țară, la Craiova, Sibiu, Brașov, București etc., recomandările autorităților sunt, în general, simple: verificarea avertismentelor oficiale înainte de plecare, respectarea controalelor de acces și atenția la indicațiile poliției și ale organizatorilor.

În zonele foarte aglomerate este util ca vizitatorii să observe unde se află ieșirile și să stabilească un punct de întâlnire cu familia sau prietenii, mai ales dacă merg însoțiți de copii. Obiectele abandonate sau situațiile suspecte trebuie semnalate autorităților, fără ca oamenii să încerce să verifice singuri ce se află în bagaje sau pachete.