Negocieri secrete în PNL. Ce condiții pune tabăra conservatoare pentru a face pace cu Bolojan SURSE

În spațiul public, relația dintre președintele Ilie Bolojan și aripa conservatoare din PNL pare una ireconciliabilă. Însă în spatele ușilor închise se poartă discuții care să ducă la o pace în interesul ambelor părți, susțin surse politice pentru Adevărul.

Ilie Bolojan a trasat o linie foarte clară în interiorul PNL Foto: FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Dintre toți liberalii care-l critică pe Ilie Bolojan, patru sunt cu adevărat puternici în partid, pentru că au condus vreme de mulți ani unele dintre cele mai eficiente filiale PNL. Cel mai influent este președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma. Apoi Adrian Veștea, președintele CJ Brașov, cel care a eșuat în demersul de a ajunge prim-ministru. Toma Petcu conduce și el județul Giurgiu, în timp ce deputatul Alexandru Popa este liderul filialei Brăila. Toți aceștia au militat pentru întoarcerea PNL la guvernare într-o alianță cu PSD și UDMR, însă vocea lor a fost minoritară în partid.

Un alt nume de referință în tabăra anti-Bolojan este Alin Tișe, președintele CJ Cluj, însă acesta este mai degrabă un lup singuratic. Organizația PNL Cluj este controlată de primarul Emil Boc, care e de partea lui Ilie Bolojan în lupta pentru putere din partid.

Cei patru lideri PNL anti-Bolojan sunt dispuși să negocieze cu liderul partidului, susțin sursele citate. Nici Ilie Bolojan nu respinge categoric soluția unui compromis, dar sunt câteva condiții esențiale la mijloc. În primul rând, tabăra conservatoare din PNL își dorește ca Bolojan să organizeze alegeri în filiale. Astfel, Hubert Thuma, Adrian Veștea, Toma Petcu și Alexandru Popa ar câștiga noi mandate de președinți, pentru că nu au rivali pe plan intern. Apoi, din postura de lideri reînscăunați, ar decide listele pentru alegerile parlamentare din 2028. Prin urmare, le-ar putea oferi locuri eligibile unor parlamentari PNL aflați astăzi în dizgrația lui Ilie Bolojan, cum ar fi Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Sorin Cîmpeanu sau Lucian Bode.

Tocmai aici intervine blocajul. Ilie Bolojan a trasat o linie foarte clară în interiorul PNL: niciunul dintre parlamentarii care au votat Guvernul Veștea nu va mai prinde un loc la alegerile parlamentare din decembrie 2028, susțin surse din anturajul lui Bolojan. În schimb, personaje ca Hubert Thuma, Toma Petcu sau chiar Adrian Veștea ar putea candida din nou sub sigla PNL la alegerile locale.

„Thuma și Veștea sunt foarte puternici. Dacă nu ajung la o înțelegere cu Bolojan, vor trece la PSD și e aproape imposibil să-i bați, chiar dacă facem alianță cu USR. La alegerile pentru primăriile de mari orașe, USR e foarte important. Dar la votul pentru Consiliul Județean puterea primarilor este în continuare foarte mare. Acolo USR nu există. Iar Thuma și Veștea controlează mulți primari PNL, plus ajutorul pe care îl vor primi de la PSD”, susține unul dintre vicepreședinții PNL pentru Adevărul.

Un prim pas către marea împăcare din PNL ar fi disputa juridică dintre cele două tabere. Ilie Bolojan așteaptă ca aripa conservatoare să renunțe la procesele împotriva partidului. Fostul premier a oferit și un termen public de răzgândire: 10 zile. Dacă Hubert Thuma și apropiații săi își retrag acțiunile din instanță, cele două părți vor demara procesul de reconciliere politică, susțin sursele citate.

Cum s-a adâncit ruptura din PNL

Disputa dintre cele două tabere s-a manifestat și prin sancțiuni parlamentare. La 1 septembrie, Adevărul relata despre decizia de retragere a sprijinului politic și a funcțiilor din Camera Deputaților pentru liberalii care votaseră învestirea Guvernului Veștea. Măsura a fost anunțată de Robert Sighiartău, după ședința grupului parlamentar PNL.

Tensiunile au revenit în prim-plan la începutul lunii noiembrie. În stenogramele din ședința PNL publicate de Adevărul pe 9 noiembrie, Hubert Thuma îi reproșa lui Ilie Bolojan că marginalizează liberali cu vechime și că tratează partidul ca pe un SRL. La aceeași reuniune, Adrian Veștea își exprima scepticismul față de perspectiva unei alianțe electorale cu formațiunile din polul dreptei.

Tot pe 9 noiembrie, Nicoleta Pauliuc a contestat public ultimatumul privind retragerea acțiunilor din instanță, susținând că loialitatea față de partid nu înseamnă renunțarea la accesul la justiție. Reacția venea după ce Biroul Politic Național acordase un termen de 10 zile liberalilor care atacaseră hotărârile partidului pentru a-și retrage acțiunile și a-și clarifica poziția politică.