Orașul care refuză întoarcerea la statutul de comună: primarul îl compară cu Monaco și Luxemburg

Pragul de 10.000 de locuitori ar putea pune sub semnul întrebării statutul de oraș al Ghimbavului, dacă scenariul de reformă administrativ-teritorială discutat la nivel național va deveni realitate. Primarul Ionel Fliundra respinge însă retrogradarea la rang de comună: susține că dezvoltarea economică și populația reală a localității justifică păstrarea statutului actual.

Stradă din Ghimbav Foto: Shutterstock

Patru orașe din Brașov, sub pragul discutat

Unul dintre scenariile prezentate de europarlamentarul PSD Dragoș Benea prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Pentru orașele care nu ajung la 10.000 de locuitori, variantele discutate sunt comasarea sau trecerea la statutul de comună.

În județul Brașov, patru orașe se află sub acest prag, potrivit datelor recensământului din 2021: Ghimbav, cu 8.776 de locuitori, Victoria, cu 7.847, Rupea, cu 5.716, și Predeal, cu 4.428. 

Primarul spune că populația reală depășește evidențele oficiale

Ionel Fliundra invocă informații primite de la Prefectura Brașov, potrivit cărora Ghimbavul avea 8.846 de locuitori la 1 ianuarie 2026, scrie newsbv.ro. Edilul consideră însă că cifra nu cuprinde întreaga populație a orașului și oferă următoarea explicație:

„Nu sunt luați în calcul copiii născuți la Brașov, dar pentru care nu au fost întocmite acte de identitate pe orașul Ghimbav. Estimarea noastră este că numărul acestora este de aproximativ 1.000”, a explicat Ionel Fliundra.

Primarul spune că există autorizații pentru aproximativ 400 de locuințe, iar pentru alte 300 de spații locative se lucrează la un Plan Urbanistic Zonal. Pe baza acestor proiecte, el estimează că localitatea ar putea depăși relativ repede pragul de 10.000 de locuitori.

Comparații cu Monaco și Luxemburg

Dincolo de argumentul demografic, Fliundra consideră că o eventuală retrogradare ar ignora forța economică a Ghimbavului, dezvoltarea sa industrială și investițiile în pregătire.

„Fără falsă modestie, spun că Ghimbavul este orașul cu cel mai mare PIB per cap de locuitor din România”, a declarat Ionel Fliundra.

Pe lângă numărul de locuitori, Ghimbavul are fabrici importante, mai ales în domeniul mașinilor și al aviației, plus un avantaj uriaș: Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav.

Calculele administrației locale estimează un PIB pe locuitor de aproximativ 123.000 de dolari pentru Ghimbav, echivalentul a circa 115.500 de euro. Estimarea apropie orașul de valorile asociate Luxemburgului și aduce în discuție Monaco, aflat, la rândul său, în clasamentele internaționale ale celor mai ridicate valori ale acestui indicator. 

Potrivit Băncii Mondiale, PIB-ul pe locuitor al Principatului Monaco a fost de aproximativ 288.000 de dolari în 2024, în timp ce Luxemburgul a înregistrat circa 137.800 de dolari. În cazul Monaco, institutul național de statistică utilizează și o metodologie distinctă, care ia în calcul inclusiv angajații nerezidenți care lucrează în principat. Astfel, indicatorul oficial calculat prin această metodologie a depășit 100.000 de euro în 2024. Prin comparație, estimarea de 123.000 de dolari pe locuitor avansată de primarul Ghimbavului s-ar apropia de valoarea raportată pentru Luxemburg, însă comparația rămâne orientativă, în condițiile în care Primăria nu a publicat metodologia de calcul și nu există date independente care să confirme această estimare.

Administrația locală invocă și investițiile în infrastructură, alături de proiecte aflate în diferite stadii, precum o policlinică modernă și un campus școlar. Fliundra cere ca evaluarea localității să țină seama și de acestea, nu doar de numărul locuitorilor: pentru el, păstrarea statutului de oraș ține de continuarea dezvoltării și de atragerea investițiilor, nu numai de titulatură.

Fliundra respinge și unirea administrativă cu Brașovul

Primarul avertizează că, odată trecut la rang de comună, Ghimbavul ar putea reveni extrem de greu la statutul de oraș. Tocmai de aceea, spune el, autoritățile trebuie să cântărească atent consecințele administrative ale unei asemenea schimbări.

Edilul exclude și unirea administrativă cu municipiul Brașov, invocând diferențe între modul de lucru al celor două primării. El susține că administrația din Ghimbav soluționează documentațiile de urbanism în termenul legal de 30 de zile, în timp ce la Brașov solicitanții ar putea aștepta mai multe luni.

Șase criterii pentru evaluarea localităților

Scenariul prezentat de Dragoș Benea nu se limitează la pragurile demografice. Așa-numita „matrice a sustenabilității” cuprinde șase dimensiuni:

• populația și evoluția demografică;
• sustenabilitatea economică și veniturile proprii;
• capacitatea administrativă și investițiile realizate;
• conectivitatea la infrastructura de transport și servicii;
• accesul populației la servicii de bază;
• calitatea și acoperirea serviciilor publice locale.

Aplicarea acestor criterii ar putea schimba evaluarea localităților cu populație redusă. Ghimbavul își sprijină opoziția față de retrogradare tocmai pe argumentul că economia, investițiile și perspectivele demografice trebuie analizate împreună.

Ghimbav este oraș din 2002. Ce prevede legea despre schimbarea rangului

Ghimbavul a trecut de la statutul de comună la cel de oraș prin Legea nr. 674 din 19 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 947 din 23 decembrie 2002. Actul a modificat în consecință legislația privind organizarea administrativă a teritoriului și rețeaua de localități.

Pragul de 10.000 de locuitori figurează deja în anexa nr. II la Legea nr. 351/2001, printre indicatorii minimali de definire a orașelor. Populația nu este însă singurul criteriu: aceeași anexă include ponderea persoanelor ocupate în activități neagricole, dotarea locuințelor cu utilități, serviciile medicale, învățământul și dotările culturale și sportive.

Schimbarea rangului unei localități nu se produce automat prin coborârea sub un prag demografic. Potrivit articolului 3 din Legea nr. 351/2001, trecerea de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii și cu respectarea indicatorilor prevăzuți în anexe.