Camera de Comerț Română-Germană: România nu-și poate permite să piardă 231 de milioane de euro din cauza pensiilor magistraților

Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK România) a transmis vineri că țara noastră nu-și poate permite să piardă 231 de milioane de euro din cauza întârzierii reformei pensiilor magistraților, pentru că pierderile ar fi mult mai mari pentru România în cazul în care reformele nu avansează.

Posibila pierdere a fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă un risc economic major pentru România, avertizează Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).

„Posibila pierdere a fondurilor PNRR reprezintă un risc economic major pentru România. Nu vorbim doar despre cele 231 de milioane de euro aflate acum în discuţie, ci despre peste două miliarde de euro care pot deveni inaccesibile dacă reformele nu avansează", a subliniat Sebastian Metz.

Acesta a adăugat că „într-o perioadă deja dificilă pentru economie, România nu îşi poate permite să piardă aceste resurse".

La rândul său, Volker Raffel, preşedinte AHK România, a subliniat că ţara noastră are nevoie să rămână un partener economic puternic în Uniunea Europeană.

„Reechilibrarea pe termen lung a unui buget sustenabil necesită, după recentele creşteri de taxe, mai multă eficienţă în administraţia de stat şi reducerea birocraţiei inutile. Pentru obţinerea fondurilor UE este esenţial ca România să aibă instituţiile publice performante, care să permită buna gestionare a acestor fonduri, astfel încât ele să nu fie diminuate sau plătite cu întârziere. Atât reducerea fondurilor UE, cât şi întârzierile în plata acestora încetinesc inutil creşterea economică. Reformele nu mai pot fi amânate, ele sunt esenţiale pentru viitorul economic al ţării", a afirmat Volker Raffel, într-un comunicat.

AHK România a semnalat neîndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul PNRR şi solicită tuturor celor implicaţi să accelereze reformele esenţiale.

„Pierderea sumei de 231 de milioane de euro din PNRR ar avea efecte critice şi profund dăunătoare pentru economie, cu atât mai mult în actualul context de încetinire economică, presiuni inflaţioniste şi scădere a investiţiilor", se arată în comunicat.

Fondurile europene şi banii din PNRR în special reprezintă un instrument esenţial pentru modernizarea României şi pentru creşterea competitivităţii economice prin investiţii în infrastructură, digitalizare, tranziţie verde şi eficientizarea administraţiei publice. Pierderea acestor resurse ar afecta mediul de afaceri, locurile de muncă şi perspectivele de dezvoltare pe termen lung, consideră reprezentanţii AHK România.

Conform organizaţiei, respectarea jaloanelor şi implementarea coerentă a reformelor reprezintă nu doar o obligaţie europeană, ci şi o condiţie fundamentală pentru menţinerea încrederii investitorilor şi atragerea de noi investiţii.

Camera de Comerţ şi Industrie susţine că este important ca fondurile UE să fie disponibile integral şi la timp, iar cererile de finanţare să fie procesate şi plătite în intervalul prevăzut.

Premierul Bolojan a trimis o scrisoare la CCR pe tema pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan a trimis vineri la Curtea Constituțională (CCR) o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistraților poate duce la o pierdere de peste 230 de milioane de euro din PNRR.

În scrisoarea trimisă, premierul a informat că ministrul Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru a fost anunțat de oficialii Comisiei Europene, în cadrul unei întâlniri formale, că Bruxelles-ul consideră că jalonul referitor la reforma pensiilor speciale nu a fost îndeplinit, avertizând că acest lucru ar avea ca efect pierderea de către România a sumei de 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.

Potrivit acestuia, însă, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, precizează premierul Ilie Bolojan în scrisoarea citată.

Bolojan a mai menționat, de asemenea, că îi va transmite preşedintei CCR aceste informaţii „în contextul necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.