Analiză Ce urmează după ce CCR a amânat din nou verdictul în cazul pensiilor speciale. Fost judecător constituțional: „Îmi aduce aminte de o poveste cu Păcală”
0Curtea Constituțională a amânat din nou, miercuri, pentru a 5-a oară pronunțarea asupra reformei pensiilor speciale ale magistraților după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Nu ar fi prima dată când instanțele naționale românești se adresează CJUE — un precedent celebru este cazul Coman-Hamilton, în care Curtea de Justiție de la Luxemburg a stabilit interpretarea dreptului UE privind libertatea de circulație și recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în contextul drepturilor de ședere, după o sesizare inițiată de Curtea Constituțională a României în procedura preliminară, amintește fostul șef al CCR Augustin Zegrean.
Zegrean a comentat, cu o notă de ironie amară, ritmul în care se desfășoară deliberările în acest caz la Curtea Constituțională.
„Sigur, au spus că au primit-o abia ieri (n.red. - cererea de sesizare). Știți, când eram copil, citeam o poveste cu Păcală. Copacul făcea: « Scârț, scârț, până marți ». Până la urmă, Păcală a tăiat copacul și a găsit o comoară la rădăcina lui”, a declarat Zegrean.
Această nouă amânare survine în contextul în care ÎCCJ a transmis marți o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Mai mult, judecătorul Gheorghe Stan a intrat în concediu paternal, însă în cele din urmă s-a prezentat miercuri la ședință.
Zegrean explică faptul că doar magistrații CCR pot decide dacă admit sau resping cererea care ar muta disputa juridică de la București la Luxemburg.
Scenariul CJUE: O așteptare de până la 2 ani
Dacă CCR va decide să sesizeze instanța europeană pentru a verifica conformitatea legii pensiilor speciale cu dreptul european, reforma ar putea intra într-un blocaj de durată. Augustin Zegrean avertizează că termenele la CJUE sunt generoase, deși miza națională ar putea grăbi procesul.
„Cam 2 ani durează la CJUE, dar, fiind vorba despre o situație de interes național, s-ar putea să dea o soluție mai devreme, să o judece cu prioritate. (...) Nu este o hotărâre în sens clasic, ci o procedură preliminară, un răspuns privind interpretarea dreptului european”, explică fostul judecător constituțional.
Zegrean subliniază că mecanismul este deja bine cunoscut de avocați și instanțe, invocând articolul 148 din Constituție, care obligă statul român să asigure conformitatea legislației naționale cu tratatele UE.
Judecătorii din Polonia și Ungaria au câștigat la CJUE
Întrebat despre șansele ca o astfel de reformă să treacă de filtrul european, Augustin Zegrean a oferit exemplele Poloniei și Ungariei. În ambele cazuri, încercările guvernelor de a modifica vârsta de pensionare a judecătorilor s-au lovit de refuzul CJUE, care a protejat statutul magistraților.
„În Polonia, judecătorii puteau să lucreze până la 70 de ani, iar printr-o lege s-a dorit reducerea vârstei de pensionare la 62. Ei nu au vrut să iasă la pensie și au cerut un punct de vedere de la CJUE. Curtea a spus că oamenii și-au făcut o proiecție financiară și profesională până la 70 de ani și nu poți modifica brusc aceste condiții”, a detaliat Zegrean.
O situație similară a avut loc în Ungaria, unde Viktor Orbán a încercat o reformă asemănătoare.
„Și în Ungaria a existat o situație similară. Viktor Orbán a redus vârsta de pensionare a judecătorilor la 62 de ani. Și acolo s-a ajuns la Curtea Europeană de Justiție, care a dat același răspuns: nu poți să îi scoți la pensie în aceste condiții. Prima soluție a Curții a fost împotriva lui Orbán.”, a punctat expertul, sugerând că modificările bruște ale condițiilor de pensionare sunt privite cu reticență la nivel european.
CCR a mai sesizat CJUE
Totodată, Zegrean a subliniat că nu ar fi pentru prima dată când Curtea Constituțională ar sesiza CJUE, amintind de cazul Coman-Hamilton, privind recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex. În această speță, CCR a sesizat CJUE în noiembrie 2016, iar verdictul a fost pronunțat în iunie 2018.
„A fost o situație cu doi domni care s-au căsătorit în Belgia. Au venit în România să ceară să le fie recunoscută căsătoria (...). Până la urmă, cazul a ajuns la Curte, iar Curtea a cerut un punct de vedere de la CJUE. După aceea li s-a recunoscut dreptul”, a explicat Zegrean.
Ce prevede reforma pensiilor speciale
Amintim că proiectul de reformă aflat în prezent pe masa Curții Constituționale vizează schimbarea formulei de calcul a pensiei, care ar urma să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute realizate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație netă.
În același timp, documentul propune majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 ani, precum și creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani. Noile reguli ar urma să fie introduse treptat. Proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, care ar începe la 1 ianuarie 2026, interval în care vârsta de pensionare ar crește gradual, cu câte un an. Potrivit acestei propuneri, în 2042 magistrații ar urma să poată ieși la pensie la vârsta de 65 ani.
România ar pierde 231 milioane de euro
De adoptarea acestei reforme depinde și îndeplinirea jalonului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență și implicit soarta a 231 milioane de euro, fonduri nerambursabile. Comisia Europeană a păsuit de mai multe ori România în acest caz, însă în cele din urmă ar putea considera nerespectarea termenului limită. Ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, a făcut miercuri apel la Curtea Constituțională să adopte o decizie în acest caz.
„Astăzi este ceasul al treisprezecelea: ziua în care CCR poate să decidă dacă România își ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro, bani nerambursabili cu care am fi putut finanța școli, spitale sau autostrăzi”, a scris Pîslaru într-o postare pe Facebook, înainte de ședința CCR.
Ce salarii au judecătorii Curții Constituționale
Potrivit unui document aferent anului 2025 publicat de Curtea Constituțională, președintele Curții Constituționale are o indemnizație brută lunară de 47.074 lei, iar ceilalți judecători CCR câștigă 45.260 lei brut. La acestea se adaugă sporuri care pot fi și de peste 11.000 de lei, iar veniturile unora dintre ei sunt completate de pensii, alte salarii de la stat, sau alte beneficii de pe urma funcțiilor publice.
Sporul pentru păstrarea confidențialității este de 5%, adică 2.354 lei în cazul președintelui CCR și la 2.263 în cazul judecătorilor CCR. La acestea se adaugă și un spor pentru condiții de muncă vătămătoare, care este limitat prin lege la 1.500 de lei.
Mai este și o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în valoare de 950 de lei. Judecătorii CCR și personalul Curții mai beneficiază de o indemnizație de hrană de 347 de lei brut, în cazul în care salariul net nu depășește 8.000 de lei net inclusiv, dar și de vouchere de vacanță, în aceleași condiții. Valoarea acestora se ridică la 800 de lei pentru fiecare salariat.
Se încarcă comentariile...
