SUA pot învinge Iranul, dar China? Adevărul dur despre arsenalul american de rachete

Un conflict de șapte luni cu Iranul a scos la iveală o realitate incomodă pentru Statele Unite: arsenalul american de rachete de înaltă tehnologie este mult mai limitat decât și-ar dori Pentagonul. Rachete Patriot de 4 milioane de dolari bucata, stocuri epuizate în valoare de 25 de miliarde de dolari și fabrici care se chinuie să țină pasul cu cererea, totul pe fondul unei întrebări tot mai apăsătoare: ce se va întâmpla dacă America va trebui, într-o zi, să lupte și cu China.

Stocurile de rachete pentru sistemele Patriot se refac greu Foto: Arhiva

Pe hala de producție a companiei Lockheed Martin din Camden, statul Arkansas, Tim Cahill, șeful diviziei de rachete a companiei, a prezentat pentru emisiunea „Sunday Morning" cel mai nou model al rachetei antiaeriene Patriot, o armă de ultimă generație, concepută pentru a doborî una dintre cele mai periculoase amenințări: o rachetă balistică. Sistemul distruge racheta țintă prin impact direct, într-un clasic scenariu de tipul „glonț lovind alt glonț". „Practic, va vaporiza aproape orice lovește", a spus Cahill.

Fiecare astfel de „glonț" costă aproximativ 4 milioane de dolari, iar Lockheed Martin produce în prezent 750 pe an, un ritm departe de a fi suficient pentru a înlocui cele aproximativ 1.500 de rachete folosite în războiul împotriva Iranului.

Costuri uriașe și stocuri epuizate

Mark Cancian, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a estimat costurile pentru Patriot și alte șase sisteme critice de armament - printre care racheta Tomahawk, sistemul antirachetă THAAD și racheta cu rază lungă de precizie PrSM - folosite împotriva Iranului. Potrivit calculelor sale, valoarea munițiilor consumate deja în acest conflict se ridică la aproximativ 25 de miliarde de dolari. „Dacă ei lansează o rachetă balistică, noi trebuie să folosim unul dintre sistemele noastre de vârf pentru a ne apăra", a explicat Cancian pentru CBS News.

Aflat acum în a șaptea lună, conflictul nepopular cu Iranul a scos la iveală o problemă îngrijorătoare: o penurie cronică de armament de înaltă tehnologie, ignorată în mare parte de administrațiile succesive, democrate și republicane deopotrivă, până când SUA au majorat sprijinul militar acordat Ucrainei, după invazia rusă la scară largă din 2022. „Războiul din Ucraina a fost semnalul de alarmă", a spus Cancian, „pentru că a devenit clar că nu aveam nici stocuri suficiente, nici capacitatea de a le suplimenta rapid pentru un conflict prelungit."

În februarie, Statele Unite au atacat Iranul, iar până pe 8 aprilie, potrivit șefului Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, forțele americane loviseră peste 13.000 de obiective. „Stocurile s-au redus considerabil", a precizat Cancian. Întrebat dacă SUA au suficiente arme pentru a duce la bun sfârșit acest conflict, el a răspuns: „Pentru un război împotriva Iranului, răspunsul este da. Problema este un eventual război cu China. Am putea asigura suficiente muniții pentru o lună, dar pentru a doua, a treia sau a patra lună, ar fi o mare provocare."

Pentagonul a respins aceste îngrijorări, afirmând că „afirmațiile privind lipsa de muniție americană sunt false" și că ele nu fac decât să încurajeze inamicii să atace trupele americane. Cu toate acestea, secretarul de Război, Pete Hegseth, a îndemnat industria de apărare să treacă la ceea ce el numește un „regim de război" în privința producției de armament - o „stare de haos controlat", potrivit lui Tim Cahill. „Practic, trebuie să mergem repede, să identificăm obstacolele și să le eliminăm", a spus acesta.

Producția crește, dar obstacolele rămân

Lockheed Martin intenționează să crească producția de rachete Patriot de la 750 la 2.000 pe an, prin introducerea de ture suplimentare și automatizarea liniilor de asamblare. „Orele se vor transforma în minute, pe măsură ce automatizăm complet fabrica, pentru a crește ritmul de producție", a spus Cahill.

Asamblarea unei rachete Patriot durează aproximativ șase săptămâni, însă fabricarea celor 4.000 de componente necesare poate dura până la doi ani. Lockheed Martin depinde de un lanț vast de furnizori — între 500 și 1.000 —, ceea ce creează riscul unor blocaje. „Gluma noastră este: «Câte piese sunt necesare pentru a construi o rachetă?» Iar răspunsul este: «Toate.» Este suficient ca o singură piesă să lipsească undeva pe linia de producție ca totul să se oprească. Pentru multe dintre sistemele noastre, depindem de furnizori unici", a explicat Cahill.

Motoarele-rachetă care propulsează Patriot sunt fabricate la câțiva kilometri distanță, de compania L3Harris, în condiții stricte de siguranță. „Lucrăm cu un produs care este, cu siguranță, periculos dacă nu este manipulat corect", a spus Ken Bedingfield, președintele diviziei de rachete a companiei. Potrivit acestuia, combustibilul solid din interiorul fiecărui motor trebuie „copt" într-un cuptor, la fel ca ceramica, un proces care poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni.

Compania și-a dublat aproape producția de motoare pentru Patriot și a început construcția unei noi fabrici, mai automatizate, care va fi finalizată abia peste 16 luni. La fel ca în cazul Lockheed Martin, ritmul de producție rămâne condiționat de disponibilitatea pieselor necesare. „Uneori există un singur furnizor calificat, dar vrem ca acest lucru să fie excepția, nu regula", a spus Bedingfield, menționând duzele și conurile drept componente care întârzie frecvent producția.

Renașterea complexului militar-industrial

Apelul lui Hegseth la „viteză, scară, volum, eficiență și urgență maximă" în reconstrucția arsenalului american este susținut de bugete record ale Apărării, de ordinul trilioanelor de dolari — bugete pe care, potrivit sondajelor, majoritatea americanilor nu le susțin. Este, practic, o renaștere a complexului militar-industrial din perioada Războiului Rece, la care se adaugă acum și companii disruptive precum CoAspire, din Manassas, statul Virginia, condusă de Doug Denneny.

Firma sa produce o rachetă de croazieră lansată din avion, la un cost mult mai mic decât cel al rachetelor tradiționale de acest tip — „câteva sute de mii de dolari", potrivit lui Denneny. Rachetele de croazieră de înaltă tehnologie au focoase mai mari și rază de acțiune mai lungă decât cele produse de compania sa. „Încercăm să le producem în cantități mari, știind că nu sunt la fel de sofisticate, dar multe dintre ele vor ajunge la țintă", a explicat el.

Pentagonul intenționează să achiziționeze 10.000 de rachete de croazieră ieftine de la CoAspire și alte start-up-uri similare. Întrebat dacă racheta sa ar putea face față sistemelor de apărare antiaeriană chineze, Denneny a răspuns: „Da. Iar dacă ai mii de asemenea rachete, devine foarte dificil chiar și pentru un sistem antiaerian sofisticat să le facă față." Racheta produsă de CoAspire are doar 200 de componente, unele dintre ele produse comerciale standard — inclusiv bile metalice lipite în vârf, folosite ca balast. „Motorul provine, de fapt, din piața produselor pentru pasionați de modelism", a spus Denneny.

În timp ce Denneny lucrează la contracte în valoare de 400 de milioane de dolari pentru rachete accesibile, Lockheed Martin a semnat recent un contract de 59 de miliarde de dolari pentru rachete Patriot de înaltă performanță.

Întrebat cât timp ar avea nevoie SUA pentru a-și reface stocurile la nivelul dinaintea războiului cu Iranul, Mark Cancian a răspuns: „Este vorba de unu până la cinci ani, în funcție de tipul de muniție. Odată ce vom fi refăcut stocurile la nivelul dinaintea războiului, va mai dura câțiva ani buni până vom ajunge la nivelul cu care planificatorii militari s-ar simți confortabili pentru un eventual război cu China."