11 septembrie 2001: La 25 de ani de la atentatele teroriste, experții avertizează că America a coborât garda

Reducerile bugetare, plecarea unor oficiali cu experiență și redirecționarea resurselor cresc riscul unui nou atac, avertizează specialiștii.

Turnurile gemene din New York, lovite de avioane deturnate de teroristi Foto: Arhivă

Statele Unite se confruntă cu provocări tot mai mari în combaterea terorismului internațional, pe fondul redirecționării resurselor către alte amenințări, al plecării unor oficiali experimentați din domeniul securității și al răspândirii unei stări de „automulțumire", avertizează experți.

Se împlinesc, în această săptămână, 25 de ani de la atacurile din 11 septembrie, lansate de organizația al-Qaida a lui Osama bin Laden asupra New Yorkului și Washingtonului, care au ucis aproximativ 3.000 de oameni și au declanșat decenii de conflicte, radicalizare și instabilitate în Orientul Mijlociu și dincolo de el.

Deși nu au mai avut loc, de atunci, atacuri de o amploare comparabilă pe teritoriul american, iar numărul celor inspirate de ideologii islamiste extremiste a rămas redus, tot mai mulți specialiști avertizează asupra unor riscuri în creștere.

Donald Trump, acuzat că a politizat eforturile antiteroriste

Unii îl acuză pe Donald Trump că a politizat eforturile antiteroriste, că a făcut numiri necugetate și nepotrivite în funcții importante din serviciile de informații și că a deturnat atenția de la amenințări mai urgente printr-o campanie îndreptată împotriva cartelurilor de droguri.

Bruce Hoffman, expert în terorism la Universitatea Georgetown, a declarat: „Îmi amintesc [de 11 septembrie] și de haosul absolut de pe străzi și îmi amintesc că mă gândeam că nu ne vom mai lăsa niciodată garda jos în fața unei amenințări care este episodică, dar extrem de gravă atunci când se manifestă."

Anul acesta, Hoffman a declarat, în fața comisiei permanente pentru informații a Camerei Reprezentanților din SUA, că „arhitectura antiteroristă construită după 11 septembrie se erodează... prin reduceri bugetare, pierderi de personal și diminuarea terorismului ca prioritate de securitate națională".

Potrivit acestuia, situația „recreează condițiile de subfinanțare și neglijență instituțională care au precedat atacurile din 2001. Mai mult, amenințarea teroristă la adresa americanilor s-a schimbat și a crescut totodată".

Analiștii sunt împărțiți în privința semnificației lipsei unor eforturi recente și vizibile ale al-Qaida de a lovi pe teritoriul SUA — unii cred că reflectă o lipsă de ambiție, alții că ascunde un plan strategic atent, care așteaptă momentul potrivit.

Luna trecută, un raport ONU, bazat pe informații furnizate de statele membre, arăta că „principala conducere a al-Qaida rămâne marginalizată", în timp ce „capacitatea și intenția organizației de a desfășura operațiuni externe rămân neclare".

Colin Clarke, director executiv al Soufan Center, a spus că serviciile de informații americane se confruntă cu „un cumul de factori", printre care „finanțarea, personalul [și] automulțumirea".

„Există o anumită oboseală. Am dus 20 de ani războiul global împotriva terorismului, iar oamenii au vrut să treacă la altceva", a spus el.

Majoritatea analiștilor susțin schimbarea de direcție inițiată în 2018, prin care accentul s-a mutat de pe terorism pe „competiția strategică pe termen lung cu puteri revizioniste", precum Rusia și China. Deciziile administrației Trump ar fi însă agravat problemele deja existente.

„Există o lipsă reală de moral, din cauza modului în care președintele a tratat comunitatea de informații... profesioniștii discreți sunt cu adevărat demoralizați", a afirmat Clarke.

Veterani ai serviciilor de informații au criticat numirile Tulsi Gabbard în funcția de director al Serviciilor Naționale de Informații și a lui Kash Patel în fruntea FBI, acuzându-i pe amândoi de lipsă de experiență la nivel înalt în aplicarea legii.

Pentru anul fiscal 2026, finanțarea solicitată pentru principalele agenții ale comunității civile de informații a totalizat 81 de miliarde de dolari. Includerea unor grupări criminale, precum cartelurile mexicane de droguri, în categoria organizațiilor teroriste străine a pus însă presiune suplimentară pe resursele disponibile.

Strategie antiteroristă actualizată, criticată

O strategie antiteroristă actualizată, publicată în luna mai de administrația Trump, a stârnit controverse. Numeroși experți și analiști în domeniul informațiilor au subliniat că strategia minimalizează amenințarea în creștere reprezentată de extremismul de dreapta din SUA, punând în schimb accentul pe combaterea violenței de extremă stânga, a cartelurilor și a găștilor.

„Este un document foarte parțial [și] ridică întrebarea: protejați America sau oamenii care sunt de acord cu dumneavoastră?", a spus Clarke. „Avem acum resurse limitate. Nu mai există un cec în alb, ca după 11 septembrie, iar în același timp nu doar grupările jihadiste sunistite sunt considerate o amenințare."

Devorah Margolin, de la Washington Institute for Near East Policy, a declarat că noua strategie reprezintă o schimbare semnificativă. „Asta nu înseamnă că politicile antiteroriste nu se pot schimba odată cu evoluția contextului, dar strategia din acest an pare mai degrabă orientată spre o agendă politică decât spre realitatea amenințării", a adăugat Margolin.

„Deși strategia recunoaște în continuare amenințarea reprezentată de grupări precum Statul Islamic și al-Qaida, ea extinde totodată definițiile activității antiteroriste. A încercat să folosească vasta birocrație antiteroristă construită în ultimele două decenii în sprijinul unei agende politice proprii. Acest lucru a dus la o și mai mare fragmentare a resurselor antiteroriste, deja limitate."

Pierderea personalului experimentat

Pierderea personalului experimentat reprezintă o problemă semnificativă, spun experții, mulți dintre ei criticând desființarea, anul trecut, a unor programe destinate combaterii ideologiilor extremiste și prevenirii radicalizării.

Don Rassler, director de inițiative strategice la Combating Terrorism Center din cadrul Academiei Militare West Point, a declarat că terorismul a devenit o prioritate mai scăzută pe măsură ce atenția strategică s-a mutat spre amenințările reale sau potențiale venite din partea Chinei și Rusiei, avertizând că SUA trebuie să evite ca serviciile de informații să „revină la dinamica ce a dus la un eveniment precum 11 septembrie".

Atacurile din 2001 au reprezentat punctul culminant al unei serii de atacuri lansate de bin Laden împotriva unor obiective americane. În 1996 și apoi în 1998, la zece ani după fondarea al-Qaida, bin Laden a „declarat război" Americii, prin mesaje transmise dintr-o bază din Afganistan, enumerând nemulțumiri legate de sprijinul american acordat unor regimuri considerate „tiranice și apostate" din Orientul Mijlociu, precum cel din Arabia Saudită, țara sa natală, în cadrul unui discurs mai amplu împotriva a ceea ce el numea agresiunea occidentală față de musulmani la nivel mondial.

La scurt timp după aceea, două atentate cu bombă au distrus ambasadele americane din Africa de Est, iar în anul 2000 un atac sinucigaș a fost cât pe ce să scufunde o navă de război americană în largul coastelor Yemenului. Ancheta congresului american privind atacurile din 11 septembrie a evidențiat modul în care oficiali de rang înalt, inclusiv președintele George W. Bush, nu au reacționat la numeroase avertismente ale serviciilor de informații, precum și eșecul FBI și al CIA de a-și transmite reciproc informații esențiale, care ar fi putut preveni tragedia.

O tentativă a al-Qaida de a arunca în aer un avion de pasageri care se pregătea să aterizeze la Detroit, în 2009, a fost evitată în ultimul moment, după ce explozibilul nu a detonat conform planului. Un atac produs un deceniu mai târziu, în Florida, comis de un ofițer al forțelor aeriene saudite „auto-radicalizat", care a ucis trei persoane, a fost legat de filiala organizației din Yemen.

De atunci, potrivit unei estimări realizate de Center for Strategic and International Studies, au avut loc peste 100 de atacuri pe teritoriul SUA comise de extremiști islamiști violenți, afiliați mișcării „jihadiste" în sens larg.

Rassler a afirmat că grupările islamiste extremiste rămân o prioritate esențială, dar că, având la dispoziție mai puține resurse și mai puțin personal, Statele Unite sunt nevoite „să accepte un risc terorist mai ridicat".

„Nu a mai avut loc un alt atac... dar există pericolul de a crede că amenințarea teroristă nu mai există. Amenințarea este, în multe privințe, diferită față de acum zece ani, iar noi trebuie să privim situația cât mai limpede posibil."