Analiză Chișinăul, între Vest și Est. Alegerile parlamentare au o miză geopolitică uriașă: „Ar deveni un stat ca Belarus”

Alegerile parlamentare din Republica Moldova nu sunt doar despre partide sau politicieni, ci mai ales despre direcția pe care o va lua, după 28 septembrie, acest stat fost sovietic, prins între două lumi: Est sau Vest. Pe de o parte, sunt forțele pro-UE, care pledează pentru integrarea în Uniune, iar pe de altă parte, cele pro-Kremlin, care susțin apropierea de Moscova hotărâtă să-și păstreze influența și care a recurs la o interferență fără precedent în procesul electoral pentru atingerea acestui scop.

Votul de la Chișinău din 28 septembrie are o miză geopolitică uriașă. FOTO: Presedinte.md

În data de 28 septembrie, cetățenii moldoveni atât din țară, cât și din diasporă sunt așteptați la urne pentru a alege noul Parlament care va avea un mandat de patru ani. Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a înregistrat 23 de concurenți electorali: 15 partide politice, patru blocuri și patru candidați independenți.

Avertimente înainte de votul decisiv 

Premierul moldovean, Dorin Recean, a avertizat cetățenii că „se dă ultima bătălie pentru viitorul țării”, subliniind că, prin diverse scheme, Kremlinul încearcă să preia puterea după scrutinul parlamentar. Șeful Cabinetului de miniștri a menționat că Rusia a avut tentative de influențare a votului atât în 2023, când au avut loc alegerile locale, cât și în 2024, anul alegerilor prezidențiale și al referendumului pro-UE. Însă, la alegerile parlamentare din 2025, metodele Moscovei sunt ,,mai radicale”.

,,Republica Moldova este în campanie electorală. Federația Rusă tot este în campanie electorală. Doar că noi facem campanie electorală la noi în țară, iar Federația Rusă vrea să facă campanie electorală nu la ea acasă, dar în țara noastră. Scopul este să preia puterea la Chișinău, încălcând voința suverană a moldovenilor, a afirmat prim-ministrul Dorin Recean care este candidat la alegerile parlamentare pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea proeuropeană aflată în prezent la putere. 

Conform lui Dorin Recean, Moscova are patru metode: implicarea membrilor grupărilor criminale pentru pregătirea destabilizărilor, coruperea electorală, atacurile cibernetice, precum și intoxicare informațională masivă. 

,,Este un asediu asupra țării noastre. Vin cu un îndemn către toți moldovenii, de acasă sau din țările europene: nu putem schimba ce face Rusia, dar putem schimba ce facem noi, ca popor. Să transformăm îngrijorarea în mobilizare și acțiuni chibzuite. Să ripostăm prin a le împiedica schemele”, a adăugat oficialul de la Chișinău. 

Tot cu câteva zile înainte de vot, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, fondatoarea PAS, a avertizat că țara sa este în pericol, subliniind că Kremlinul aruncă sute de milioane de euro pentru a cumpăra sute de mii de voturi. Maia Sandu a declarat că, dacă Moscova ajunge să controleze Chișinăul, consecințele vor fi directe și periculoase atât pentru țara sa, care așteaptă să deschidă negocierile de aderare pe primul cluster, cât și pentru întreaga regiune.

,,Europa se va termina la hotar cu Moldova. Fondurile europene se vor opri la Prut. Libertatea de circulație s-ar putea încheia. Pământul nostru ar putea deveni rampă de infiltrare spre regiunea Odesa. Regiunea transnistreană ar fi destabilizată. Acestea sunt planurile lor și ei le spun deschis. Noi trebuie să păstrăm Moldova pașnică, în afara războiului și a încercărilor Rusiei de a ataca sau destabiliza alte state”, a adăugat lidera de la Chișinău în timpul unei adresări către basarabeni.  

Strategia Kremlinului privind aducerea oamenilor săi în Parlamentul moldovean este una variată, vizând mai multe partide finanțate, cu precădere, prin intermediul schemelor aplicate de oligarhul fugar Ilan Șor, considerat principalul instrument al Moscovei în destabilizarea Chișinăului, conform Maiei Sandu. 

Între timp, PAS ar putea pierde majoritatea, conform unor sondaje recente, iar formarea unei coaliții de guvernare ar fi complicată și ar putea deschide ușa forțelor proruse pentru a prelua puterea. Șanse să acceadă în Parlament ar mai avea Blocul Patriotic al Socialiștilor și Comuniștilor, Inima Moldovei, Viitorul Moldovei, Blocul Alternativa și Partidul Nostru. De exemplu, Blocul Patriotic a anunțat deja că nu va face coaliție cu puterea, semnând un pact în acest sens.

Punctul de vedere al experților

,,Adevărul” a discutat despre miza geopolitică a alegerilor parlamentare cu Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.md, și cu Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice (ICJPS) al Universității de Stat din Moldova (USM).

Experții consultați de ,,Adevărul” afirmă că Chișinăul se află la o răscruce geopolitică: integrare europeană sau derivă spre un model autoritar ca în Belarus și loial Moscovei care va fi folosit ulterior contra Kievului și Bucureștiului. 

,,În joc nu este doar o schimbare politică, ci o bătălie strategică între Est și Vest. Federația Rusă a investit, în mod documentat, peste 150 de milioane de euro în alegerile din Republica Moldova în ultimii ani. Acum, Kremlinul își dorește dividendele acestor investiții, adică influență politică, economică și chiar militară în regiune. Scopul este să mențină Moldova într-o zonă gri de influență, pe care să o poată folosi împotriva vecinilor: România și Ucraina fie pentru operațiuni de intelligence, fie pentru destabilizare. Totodată, o Moldovă pro-rusă înseamnă o vulnerabilitate majoră pentru Ucraina în contextul războiului în desfășurare, iar Kievul deja a impus sancțiuni unor politicieni pro-ruși de la Chișinău, semn că va reacționa pentru a-și proteja propriile interese”, a afirmat Andrei Curăraru. 

Restabilirea lumii ruse

O Republică Moldova asemănătoare Belarusului presupune autoritarism și sfârșitul democrației, ceea ce ar suspenda parcursul european, ar apropia implicit țara de Kremlin și ar pune presiune pe Ucraina, unde Putin a declanșat un război sângeros în februarie 2022, susține Victor Juc.

,,Alegerile din Republica Moldova, de fiecare dată, erau importante, însă de data aceasta situația este cu mult mai complicată și depinde în ce direcție va merge Republica Moldova: fie spre integrarea europeană, asociată cu modernizare, dezvoltare, democratizare, fie spre Federația Rusă, asociată cu lipsă de dezvoltare, regres, lipsă de finanțare. Alt aspect ține de situația din Ucraina, în contextul războiului demarat de Federația Rusă. Dacă vor câștiga forțele pro-europene, Ucraina va fi sigură că are un aliat pe care poate să se bizuie în procesul de realizare a parcursului european. Atât Ucraina, cât și Republica Moldova ar putea merge în continuare în tandem pentru a deschide negocierile pe marginea capitolelor acquis-ului comunitar. În caz că vin forțe pro-ruse, atunci situația se schimbă, pentru că Republica Moldova ar putea să se transforme într-un fel de Belarus, deci un stat clientelar al Federației Ruse, iar situația pe frontul sau prin frontiera de vest a Ucrainei, brusc, ar deveni una mult mai complicată. Al treilea aspect ține de cel european, pentru că Federația Rusă și-a propus să restabilească „lumea rusă”, în contextul Rusiei Țariste, al Uniunii Sovietice sau al lumii ruse, iar Republica Moldova trebuie să se distanțeze de acest spațiu cultural-civilizațional și să rămână aliniată celui european, unde îi este locul. Deci sunt trei aspecte foarte importante privind miza geopolitică a alegerilor din 28 septembrie 2025. Republica Moldova niciodată nu s-a aflat în centrul unui conflict geopolitic, dar de data aceasta situația este cu totul alta și, atât din punct de vedere intern, cât și subregional și regional, Republica Moldova devine foarte importantă în sensul direcției în care se va mișca: fie se merge în continuare spre integrarea europeană, spre o apropiere de România, mai ales la capitolele economice, de infrastructură, fie acest proces se stopează și se face o reorientare spre Federația Rusă”, a detaliat expertul moldovean. 

Putere prorusă sau proeuropeană

Întrebat ce ar însemna o guvernare pro-rusă pentru Chișinău, expertul Andrei Curăraru a răspuns că aceasta ar duce la înghețarea relațiilor cu Uniunea Europeană și la pierderi economice semnificative. Totodată, ar spori riscurile de securitate, inclusiv printr-o posibilă creștere a prezenței militare ruse în regiunea separatistă transnistreană. 

,,Avem în față exemplul georgian, care a urmat o cale destul de clară – una care se poate întrevedea și în Republica Moldova. Am văzut deja proiecte legislative precum legea privind agenții străini și legea privind limitarea dreptului de vot în diasporă, înregistrate anterior de către Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Dacă aceste legi vor fi aprobate în viitorul Parlament, asta ar îngheța relația cu Uniunea Europeană, iar pentru Republica Moldova ar însemna pierderi de aproximativ 2 miliarde de euro în următorii doi ani. Chiar și Igor Dodon a recunoscut că, într-un astfel de scenariu, „va trebui să ne strângem curelele” și că vom traversa o criză economică serioasă. El susține că ar putea obține credite din alte surse, o idee discutabilă, mai ales că împrumuturile anterioare negociate cu Federația Rusă erau condiționate de recunoașterea datoriei transnistrene, ceea ce ar aduce o notă de plată suplimentară de peste 11 miliarde. În plus, trebuie să ne întrebăm cât de reală este amenințarea penetrației cu agentură străină și prezența sporită a armatei ruse în regiune. Publicația Bloomberg a dezvăluit documente secrete provenite din Kremlin care vizează introducerea unui număr semnificativ de soldați ruși în Transnistria, pentru a pune presiune pe Ucraina și a forța redistribuirea trupelor acesteia către frontiera moldo-ucraineană. Analiști precum Alexander Nevzorov sau Aleksei Arestovici avertizează chiar asupra posibilității utilizării Transnistriei pentru atacuri asupra regiunii Odesa, fie prin incursiuni de amploare, fie prin operațiuni diversioniste orchestrate de pe teritoriul nostru. Mai mult, ne-am confrunta cu o răcire gravă a relațiilor economice și diplomatice, o scădere a investițiilor și chiar cu restricționarea călătoriilor cetățenilor moldoveni în Uniunea Europeană, după modelul georgian”, a adăugat acesta.

Totodată, l-am întrebat pe șeful ICJPS despre posibilitatea ca Chișinăul să fie implicat în război în cazul în care o guvernare pro-Moscova ajunge la conducere.

„Nu cred că Republica Moldova ar putea fi implicată într-un război, nici cu o guvernare prorusă și cu atât mai puțin cu o guvernare pro-europeană. Federația Rusă nu și-a propus să deschidă un front în vestul Ucrainei, iar autoritățile din Republica Moldova, indiferent de opțiunile lor geopolitice, optează totuși pentru neutralitate. Mai ales forțele pro-ruse vorbesc despre suveranism și neutralitate, așa că șansele ca Republica Moldova să fie implicată într-un război sunt foarte mici sau, practic, inexistente. Pur și simplu, ar fi un regim politic favorabil Federației Ruse, un stat clientelar, așa cum este Belarus în raport cu Federația Rusă. Deci, Republica Moldova ar depinde în totalitate de Federația Rusă. Nu aș spune că, în acest moment, Federația Rusă ar fi interesată să debarce oștiri pe teritoriul Republicii Moldova. Pur și simplu, regimul politico-juridic ar fi unul favorabil Federației Ruse și ostil Ucrainei”, a explicat Victor Juc. 

În ceea ce privește o guvernare pro-UE, țara vecină va continua pe drumul reformelor și modernizării, aliniindu-se treptat la standardele europene. Acest parcurs ar aduce stabilitate economică, creștere a investițiilor și o securitate sporită, crede reprezentantul Comunității WatchDog.md.

,,Totul depinde de calitatea guvernării. Dacă vom avea o guvernare solidă, bazată pe principii și valori europene, vom putea deschide negocierile de aderare în perioada 2028–2029, o fereastră deja discutată la Bruxelles și menționată de comisarul european Marta Kos. Am putea accesa fonduri de preaderare, investiții directe în economie, sprijin pentru antreprenori, reforme în administrația publică și agricultură, toate menite să aducă Moldova la standardele europene. Totodată, ar crește nivelul de încredere al mediului de afaceri european, ceea ce ar atrage investiții private estimate la circa 3 miliarde de euro. Pe planul securității, am putea beneficia de fonduri suplimentare pentru protecția spațiului nostru aerian, împotriva survolărilor neautorizate, a dronelor sau proiectilelor rusești, precum și pentru combaterea provocărilor hibride”, a conchis Andrei Curăraru.