Video Nicușor Dan, la summitul din Finlanda: „Războiul din Ucraina ar putea continua încă doi ani. Trebuie să fim pregătiți”

UPDATE 16.30 Războiul din Ucraina ar putea continua încă doi ani. „Trebuie să fim pregătiți”

Președintele Nicușor Dan avertizează că războiul din Ucraina nu se apropie, deocamdată, de o încheiere și spune că România și celelalte state europene trebuie să fie pregătite pentru o continuare a conflictului cel puțin încă unul sau doi ani. Șeful statului a vorbit și despre situația aprovizionării cu carburanți și despre relația cu Statele Unite.

Nicușor Dan a explicat, într-un interviu pentru Euronews, că situația de pe front rămâne relativ stabilă, în timp ce Rusia începe să resimtă mai puternic efectele economice ale războiului și ale atacurilor ucrainene asupra infrastructurii sale.

„Ce este cert este că, cumva, singurul lucru cert în momentul acesta este că economia Rusiei este în suferință și, de asemenea, prin faptul că ucrainenii reușesc să lovească în adâncime centre logistice, rafinării, faptul că, din nou, suntem într-un moment în care societatea din Federația Rusă resimte efectele războiului. Acestea sunt lucruri noi față de acum un an.

Pe linia frontului, lucrurile sunt aproape neschimbate pentru că tehnologia dronelor face foarte costisitor orice fel de avans teritorial. Dar nu vedem, în condițiile care sunt dificile pentru Federația Rusă, nu vedem cu adevărat o voință a Rusiei de a veni la masa negocierilor. Deci, trebuie să fim pregătiți pentru o continuare cel puțin un an, doi a acestui război”, a declarat președintele.

1/7

Nicușor Dan, la summitul din Finlanda: Foto: presidency

Nicușor Dan, despre prețul carburanților

Șeful statului a fost întrebat și despre efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra României, în condițiile în care prețurile carburanților au crescut puternic în ultima perioadă.

Nicușor Dan spune că, în acest moment, nu există riscul unei crize de aprovizionare cu combustibili, însă evoluția prețurilor este dificil de anticipat din cauza dezechilibrelor de pe piața mondială.

„Pentru moment, nu se pune problema, așa cum suntem azi, nu se pune problema unui deficit de aprovizionare. În schimb, din cauza acestei gâtuituri a producției față de piața globală, efectul asupra prețurilor nu poate să fie foarte predictibil. Și în condițiile astea, guvernul României, oricare ar fi el, face ce poate, pentru că o componentă importantă este prețul brut al materiei prime, al țițeiului”, a afirmat Nicușor Dan.

Întrebat dacă românii și companiile ar putea fi loviți în perioada următoare de noi scumpiri, președintele a spus că, pe termen imediat, nu anticipează creșteri excepționale.

„Pentru moment, pe o perioadă imediat următoare, nu văd creșteri excepționale. O să... adică noi o să urmărim piața globală care va urma efectele războiului. Nu putem decât să ne dorim ca o soluție diplomatică să fie găsită cât mai curând”, a declarat el.

Ce spune președintele despre relația cu SUA

Nicușor Dan a vorbit și despre relația cu administrația americană și despre posibilitatea unei întâlniri directe cu președintele Donald Trump. Șeful statului spune că România își dorește o astfel de întâlnire și că una dintre principalele teme este menținerea trupelor americane în Europa.

„Nu este... Bineînțeles că ne dorim și probabil că se va întâmpla. Ce este important pentru noi în relația cu administrația... Lucrul cel mai important pentru noi în relația cu administrația americană este discuția despre trupele americane în Europa. Și aici încercăm să fim foarte prezenți în această discuție care, așa cum este anunțată de administrația americană, se va încheia în cursul acestui an.

Asta ca perspectivă imediată. Pe termen mediu și lung ne dorim și am făcut progrese pe asta să stimulăm investiția americană în România”, a spus Nicușor Dan.

Întrebat dacă investițiile de la baza militară Mihail Kogălniceanu ar putea determina Statele Unite să trimită mai mulți militari în România, președintele a răspuns: „Eu mi-aș dori asta”.

El a precizat însă că investițiile de la baza din Constanța vor continua conform planurilor deja asumate de România față de SUA, NATO și partenerii săi.

„Nu-mi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate”

În ceea ce privește criza politică internă, Nicușor Dan a recunoscut că se aștepta la mai multă disponibilitate pentru dialog între partide odată cu reluarea activității Parlamentului. Președintele spune însă că nu mai poate fi amânată desemnarea unui premier.

„Sincer, aveam o așteptare de mai multă disponibilitate la dialog la începutul sesiunii parlamentare, când în sfârșit toți parlamentarii sunt aici. Dacă este vorba de o majoritate fragilă, ea să se poată, pentru un guvern, ea să se poată... ea să se poată materializa. Evident că nu putem să mai... așteptăm și va urma o desemnare. Să vedem ce se va întâmpla în urma desemnării”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a confirmat că își dorește să facă desemnarea înainte de plecarea sa în Statele Unite.

Întrebat despre posibilitatea ca Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, să fie desemnat premier, după ce Nicușor Dan a participat la nunta acestuia, șeful statului a evitat să confirme o eventuală decizie.

„Evident că nu o să vă spun acum pentru că deja e dificil... adică cred că am avut zeci de discuții cu reprezentanții partidelor și și ei între ei știm că au avut tipul acesta de discuții și nu vreau să complic și mai mult peisajul anticipând lucruri într-un sens sau altul. Ce pot să spun de Alexandru Nazare este că a fost un ministru de Finanțe bun, cu care eu am colaborat foarte bine. M-a invitat la nuntă, m-am dus tocmai pentru a cumva... a arăta și public relația bună pe care am avut-o profesională”, a explicat președintele.

Întrebat dacă Nazare are profilul necesar pentru funcția de premier, Nicușor Dan a subliniat experiența acestuia în domeniul financiar, dar a precizat că desemnarea depinde de obținerea unei majorități parlamentare.

„Este un... un profesionist. Este cineva care știe să lucreze cu... cu cifre, cu bugetul României, ceea ce e extrem de important în... în perioada următoare. Relația cu mediul financiar, pentru că România este un stat care trăiește în parte pe... datorie și atunci trebuie să fii atent cu cei care-ți împrumută bani. Dar de aici... până la o voință politică pentru 233 de voturi e o discuție”, a spus Nicușor Dan.

Președintele respinge scenariul alegerilor anticipate

Nicușor Dan a respins ideea alegerilor anticipate, chiar dacă admite că, în actualul context politic, acest scenariu nu mai poate fi exclus complet.

„Înțeleg că oamenii s-au săturat deja de incertitudine, de certuri între partide, dar alegerile anticipate nu înseamnă că peste o săptămână avem guvern. Alegeri anticipate înseamnă un calendar electoral care probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou. Înseamnă o concentrare și mai mare de atacuri între partide până atunci și o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.

De aceea nu-mi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deși, așa cum stau lucrurile acum, nu mai putem spune că le excludem, nu”, a declarat șeful statului.

Președintele spune că, în cazul unei noi desemnări, obiectivul trebuie să fie găsirea unei formule care să poată obține voturile necesare în Parlament.

„Trebuie să încercăm să avem o variantă de guvern care să treacă de votul Parlamentului. Cred că asta își doresc românii și trebuie să alegem varianta care are cele mai multe șanse să treacă”, a afirmat Nicușor Dan.

Întrebat despre configurația unei eventuale majorități și despre posibilitatea unei colaborări cu AUR sau SOS România, președintele a fost tranșant: „Cel puțin pe cifre, această posibilitate nu există.”

Nicușor Dan a mai spus că a analizat variantele de majoritate parlamentară și că știe exact numărul de parlamentari pe care îl are fiecare partid sau grup.

„Tot ce pot să vă spun este că știu pe de rost numărul de parlamentari pe care le are fiecare dintre partide sau grupuri care s-au format și toate variantele posibile de a obține cele 233 de voturi. Asta pot să vă spun. Nu vreau să merg mai departe în a spune ce este mai probabil pe configurația actuală”, a precizat președintele.

Întrebat despre varianta unui Executiv construit în jurul PSD, cu cei mai mulți miniștri social-democrați, dar cu un premier care să nu provină neapărat din partid, președintele a spus că aceasta este una dintre opțiunile analizate.

„Este una din variantele de lucru. Trebuie să vedem dacă ea strânge o majoritate, la fel cum celelalte variante propuse în spațiul public, trebuie să vedem dacă la o discuție cu partidele înainte de nominalizare au șanse să strângă... au șanse să strângă o majoritate, și desemnarea mea va fi către aceea variantă care are cele mai mari șanse să strângă o majoritate”, a mai spus acesta. 

În ceea ce privește variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan, Nicușor Dan a spus că acestea rămân în discuție și vor fi supuse consultărilor cu partidele și grupările parlamentare.

„Vor fi și ei. Va fi o întrebare pe care la consultarea cu partidele o voi adresa tuturor partidelor și tuturor grupărilor de membri ai Parlamentului”, a spus acesta. 

Președintele a anunțat că intenționează să organizeze consultările și să facă desemnarea premierului în această săptămână: „Aș vrea să fac asta și aș vrea să fac și desemnarea.”

Nicușor Dan și „naționalismul sănătos”: „Eu iubesc țara asta, eu vreau ca copiii mei să trăiască aici”

Un alt subiect abordat în interviu a fost discursul susținut de Nicușor Dan la Catedrala Națională și referirea sa la conceptul de „naționalism sănătos”. Președintele a explicat că, în opinia sa, problema este că mesajul privind identitatea națională este acaparat prea mult de discursurile politice radicale, ceea ce îi face pe alți oameni să evite să vorbească public despre patriotism.

„Da, cred că sunt două lucruri de spus aici: unul mai mare și unul mai mic. În fine, discuția a fost pe cel mai mic față de cel mai mare. Problema este că problema mare este că suntem într-o situație în care, pe o chestiune națională de identitate, se pronunță foarte gălăgios o parte a spectrului politic. Și cumva, toți ceilalți sunt timorați să spună, tocmai pentru a nu se asocia cu acest discurs extrem de zgomotos, toți ceilalți sunt timorați să spună: „Eu iubesc țara asta, eu vreau ca copiii mei să trăiască aici, încerc să ajut țara asta ca să se dezvolte și să aibă un viitor pentru copiii mei”. Și cred că asta lipsește. Adică foarte mulți oameni care simt asta și nu o spun în spațiul public și lasă discursul ăsta să pară unul gol de conținut”, a declarat președintele. 

Președintele a susținut că patriotismul ar trebui să fie un sentiment firesc, întâlnit atât în România, cât și în alte state, și exprimat prin contribuția concretă la dezvoltarea societății.

„Pe când, dacă vă uitați la orice țară funcțională europeană sau neeuropeană, oamenii se identifică, chiar cred în țara în care trăiesc și în care muncesc, în care își cresc copiii și își dedică parte din activitatea lor umană, profesională, ca să ducă țara asta înainte. La noi asta lipsește, da? Și ăsta a fost mesajul principal.

Acum, pe chestiunea care a stârnit dezbatere – ce înseamnă naționalism: pentru mine, naționalismul înseamnă... are un sens foarte juridic sau, dacă vreți, constituțional. Și pentru oricine are orice fel de suspiciune, poate să spună în loc de naționalism, patriotism. N-am vrut să spun mai mult decât asta, decât ceva care... o identitate între tine și țara ta și pe care să o exprimi cu decență în spațiul public. Cam asta a fost”, a continuat acesta. 

Nicușor Dan: „Constituțional, președintele e în afara jocurilor de partide politice”

Reporterul l-a întrebat apoi pe Nicușor Dan dacă acest concept ar putea sta la baza unei noi mișcări politice. Președintele a respins însă ideea că discursul său ar fi urmărit lansarea unui asemenea proiect.

„Păi eu cred că mulți... nu vă ascund că au fost oameni politici din toate formațiunile care mi-au scris mesaje după asta și au spus: „Da, ați avut dreptate, e bine că ați spus asta”. Deci nu am făcut asta ca să declanșez cine știe ce mișcare politică în societate, ci a fost un mesaj de care cred eu că era nevoie și fiecare din oamenii politici, sau marea lor majoritate, sunt acolo crezând că pot să facă ceva pentru țara lor. Trebuie numai să echilibrăm tipul acesta de mesaj, să nu pară că, dacă nu te bați cu pumnii în piept și strigi și te înfășori de trei ori pe zi cu tricolorul, nu-ți iubești țara”, a declarat președintele. 

Întrebat dacă ar fi nevoie de un „partid prezidențial”, Nicușor Dan a invocat rolul constituțional al șefului statului: „Constituțional, președintele e în afara jocurilor de partide politice.”

Ulterior, președintele a fost întrebat despre „farisei, defetiști și demagogi”, categorii la care făcuse referire în discursul său.

„Da, n-o să dau nume, dar categorii sociale, sigur, categorii de oameni pot să spun despre ele. Fariseul este cineva care se folosește de religie, de sentimentul religios, ca în mod oportunist să parvină, da? Este termenul biblic de fariseu și care e bine cetățenit în limbaj și cultura noastră și pe ăștia-i găsim pe toate drumurile. Și cred că e relativ ușor să, uitându-te la doctrina creștină, să faci diferența între ce trebuie să facă un creștin, smerenia cu care se raportează la Biserică, și modul zgomotos în care niște oameni încercă să, repet, să parvină cățărându-se pe fenomenul religios. Deci ăștia ar fi fariseii.”

Despre defetism, Nicușor Dan a spus că nu îl consideră neapărat expresia unei rele intenții, însă consideră că o asemenea perspectivă poate fi nocivă atunci când ignoră evoluțiile pozitive ale României.

„Defetismul este un fenomen – aici nu este, în opinia mea, rea-intenție –, numai că este nociv, pentru că trebuie să privim România, societatea, administrația cu echilibru. Bineînțeles că există corupție, bineînțeles că sunt instituții care nu funcționează, bineînțeles că există nenumărați cetățeni care nu simt că administrația publică e acolo ca să-i servească, există probleme în justiție. Trebuie să privim cu obiectivitate partea negativă a dezvoltării noastre.”

Președintele a enumerat apoi mai multe exemple pe care le consideră dovezi ale progresului României din ultimele decenii.

„Pe de altă parte, România a avut o dezvoltare economică impresionantă în 20 de ani. M-am întâlnit acum o săptămână cu noi ambasadori străini care, câțiva dintre ei care și-au prezentat scrisorile de acreditare și unul-doi dintre ei mi-au spus: „Am fost în România acum 30 de ani și sunt impresionat de dezvoltarea pe care țara dumneavoastră a avut-o”. De asta trebuie să fim mândri. Faptul că pe exercițiul de fonduri europene, cel clasic, am absorbit 99%, ăsta e un lucru bun. Că pe PNRR am absorbit 92% – putea să fie 99%, dar 92% nu e 60%. Faptul că s-au construit niște sute de kilometri de autostradă – din nou, e un fapt pozitiv. Trebuie să ne comparăm puțin cu țările din jurul nostru și să avem o perspectivă echilibrată despre unde suntem ca societate. Pentru că în felul ăsta, văzând și lucrurile bune pe care noi ca societate le-am făcut, putem să... suntem tentați să lucrăm mai mult ca să progresăm.”

În cazul demagogilor, Nicușor Dan a explicat că s-a referit în special la discursul naționalist pe care îl consideră lipsit de conținut.

„Demagogii, da. Adică naționalismul ăsta găunos, la asta m-am referit. Demagogi sunt în multe domenii, dar în discursul la care faceți referire, m-am referit la naționalismul ăsta găunos care spune că noi suntem grozavi, dar alții nu ne lasă că suntem mai buni decât toți ceilalți. Noi trebuie, evident, să fim mândri de identitatea noastră, dar, odată ce simțim mândria asta, să mai și muncim ca să o concretizăm ca societate în toate lucrurile pe care, așa cum spun, le măsurăm. Asta este. Și un monopol al iubirii de țară pe care unii consideră că îl au doar pentru că sunt mai zgomotoși decât alții, exact asta e ceva ce noi, ca societate, nu trebuie să acceptăm.”

Întrebat despre apropierea sa de Biserică, Nicușor Dan a respins ideea că și-ar fi construit o imagine publică în jurul acestui subiect.

„Da, ce pot să spun legat de asta? Nu cred că la catedrală sunt într-o poziție oficială și am fost invitat de Patriarhul României să particip la un eveniment, m-am dus. Nu cred că am făcut exces de imagine în raport cu Biserica.”

Nicușor Dan: „Statul român nu răspunde așteptărilor cetățenilor”

În partea finală a interviului, discuția s-a concentrat pe tensiunile din societate, lipsa de încredere în instituții, cazul generalului Lucian Pahonțu, întâlnirile unor judecători ai Curții Constituționale cu politicieni și oameni de afaceri, dar și pe controversa anulării alegerilor.

Nicușor Dan a susținut că nemulțumirea oamenilor are, în mare parte, legătură cu modul în care aceștia interacționează cu administrația publică, pe care o compară nefavorabil cu serviciile întâlnite în sectorul privat și în alte state europene.

„Cred că ar fi fost mai util să luăm pe rând fiecare din evenimentele astea pe care le-ați menționat, ca să avem cel puțin o scurtă analiză pe fiecare. Trebuie să o spunem că, dacă vreți să facem așa o perspectivă generală, putem să spunem că statul român, administrația statului român nu răspunde așteptărilor cetățenilor ei, da? Adică românii au o experiență de interacțiune cu zona privată care a avut, așa cum am spus, o dezvoltare spectaculoasă dacă ne uităm la 20–30 de ani în urmă. Interacțiunea cu statul nu seamănă cu interacțiunea pe care o ai cu zona privată. Mulți români au trăit sau au vizitat țări din vestul Europei, la fel, care au problemele lor, dar interacțiunea cu administrația din țările acelea e mult mai firească decât interacțiunea cu administrația noastră. Și, pe bună dreptate, oamenii spun: «Noi plătim niște taxe, niște impozite. De ce statul român nu răspunde așteptărilor noastre?». Asta este mare parte din nemulțumirea oamenilor față de societatea în care trăiesc”, afirmă șeful statului. 

Președintele a spus că problemele nu trebuie ascunse, dar că România trebuie evaluată și prin prisma progreselor înregistrate.

„Și răspunsul meu este că, evident, n-o să băgăm sub preș toate aceste realități și că este un proces de durată pentru a remedia toate aceste lucruri. Ce pot să spun este că, să spunem, marea corupție, da? În ultimul an, dacă ne uităm, nu am văzut ca presa să fi relatat un caz de mare corupție, da? E un mic pas înainte. Nu zic că nu există corupție, Doamne ferește, dar e un mic pas înainte, da? Am avut exercițiul ăsta cu programul Anghel Saligny, pe care l-am încheiat la timp cu o colaborare parlamentară, am avut exercițiul PNRR – cum am spus, am încheiat 92%. Deci trebuie să privim în echilibru, fără să băgăm sub preș toate neajunsurile din societate”, a spus Nicușor Dan. 

Ce spune președintele legat de Revoluția din 1989 și cazul Pahonțu

Întrebat despre redeschiderea discuției privind Revoluția din 1989 și acuzațiile potrivit cărora ar fi făcut scut în jurul generalului Lucian Pahonțu, Nicușor Dan a spus că subiectul rămâne unul extrem de serios pentru societatea românească: „Da. Bun. În primul rând, Revoluția rămâne o rană, dincolo de, evident, deschiderea democratică excepțională pe care a făcut-o. Faptul că au existat așa de multe victime și faptul că statul român nu a tranșat această chestiune și nu a spus cine sunt vinovații, asta va rămâne mult timp o rană în societatea noastră și o chestiune extrem de serioasă.”

Președintele a criticat apoi materialul publicat de Recorder în legătură cu acest subiect, considerând că articolul este tendențios și neserios: „Dincolo de asta, tocmai pentru că e o chestiune extrem de serioasă, acel articol din Recorder a fost, în opinia mea, și tendențios, și neserios. Adică nu poți pe o chestiune așa de serioasă să o începi cu o poză cu mine și cu domnul Pahonțu și cu cinci europarlamentari la o masă în Bruxelles. E o chestiune totuși foarte serioasă, nu e o chestiune de bârfă. Iar apoi, pe fapte, el nu dovedește ceea ce pretinde că dovedește.”

Mandate limitate la șefii Serviciilor, dar și un control civil real

Președintele a fost întrebat și dacă ar susține limitarea mandatelor pentru șefii serviciilor de informații. Nicușor Dan a răspuns afirmativ, dar a subliniat că schimbarea duratei mandatelor nu ar rezolva problema principală, în lipsa unui control civil efectiv asupra serviciilor.

„Desigur, da. Dacă va ajunge propunerea asta la mine, voi fi de acord cu ea. Dar cred că ea nu rezolvă substanța lucrurilor. Adică, în opinia mea, suspiciunea sau solicitarea societății românești este un control civil serios cu privire la servicii. Am avut directori de servicii care au avut 5 ani, 7 ani, 8 ani, deci au avut mandate limitate. Am avut un control civil real, serios pe servicii? N-am avut.”

Nicușor Dan consideră că este nevoie de un mecanism prin care serviciile de informații să își poată îndeplini atribuțiile, dar fără depășirea limitelor democratice.

„Deci problema este de cum echilibrăm această relație astfel încât și serviciul de informații să își realizeze obiectivele care în mare parte sunt secrete, și societatea, prin reprezentanții ei politici – că asta este democrația – să fie sigură că nu se depășesc niște limite democratice. Cum facem mecanismul ăsta, cum facem să schimbăm legile alea din '91 ale Securității naționale, asta e o dezbatere pe care trebuie să o avem.”

Întrebat despre faptul că SRI nu mai are în prezent un director civil, președintele a precizat că susține necesitatea unui astfel de director, dar a reluat ideea că problema esențială rămâne controlul civil.

„Același răspuns vi l-aș da, pentru că am spus... deci, cumva, am dat un interviu la un moment dat și cred că nu s-a înțeles bine ce am vrut să spun. Bineînțeles că e nevoie de un director civil la SRI. Întrebarea pe care am pus-o eu a fost că am avut director civil aproape tot timpul din '90, când s-a înființat, până acum. Întrebarea este: când am avut director civil a fost mai bine? Adică am avut controlul real civil sau nu l-am avut? Tot nu l-am avut. Și atunci, exact pe mecanismele de control trebuie noi să ne concentrăm astfel încât el să existe.”

Șeful statului, despre Călin Georgescu: „Orice om e liber, dacă e politician, să facă campanie”

Președintele a fost întrebat și despre turneul prin țară al lui Călin Georgescu și despre posibilitatea ca acesta să își pregătească o nouă candidatură.

Nicușor Dan a făcut referire la dosarele în care este vizat Călin Georgescu, subliniind însă necesitatea respectării prezumției de nevinovăție.

„Bun. Călin Georgescu, din informațiile mele publice, pe care le am și eu și le aveți și dumneavoastră, este obiectul unor cercetări, inclusiv ale unor dosare care, dacă nu mă înșel, au fost trimise către instanță. Cel mai grav dintre ele mi se pare acela al tentativei de răsturnare a ordinii publice, cu acele... cu gruparea Potra și cu toată... toată desfășurarea de forțe cu arme în vehicule și toate lucrurile pe care le cunoaștem.”

Președintele a spus că informațiile legate de fostul candidat trebuie analizate de societate, iar acuzațiile să fie soluționate de instanțe.

„Deci, eu mă aștept ca toată informația despre această persoană să fie bine cernută de către societatea noastră, ca pe suspiciunile sau acuzele pe care statul român le are să se pronunțe instanța, cu păstrarea prezumției de nevinovăție. Și, dincolo de asta, orice om e liber, dacă e politician, să facă campanie, ce dorește domnia sa.”

Întrebat cum explică faptul că există oameni care au mai multă încredere în Călin Georgescu decât în politicienii din Parlament, Nicușor Dan a pus situația pe seama crizei de încredere și a modului în care este comunicată politica publică.

„Da. Asta este o problemă de comunicare, este o problemă de încredere în clasa politică în ansamblul ei, care este o problemă cronică și la care, din nou, trebuie să ne uităm față în față, să nu o ocolim. Și, pe de altă parte, este o problemă de comunicare publică.”

Președintele a criticat totodată pozițiile atribuite lui Georgescu privind războiul din Ucraina, NATO și Uniunea Europeană și a spus că faptul că un astfel de discurs poate convinge o parte dintre cetățeni arată o problemă a celorlalți actori politici.

„Pentru cineva care, nu mai știu, a contestat războiul Rusiei în Ucraina, când este o realitate, care a contestat utilitatea NATO, care ne protejează granițele, care a contestat beneficiile Uniunii Europene pentru România. Faptul că o astfel de persoană poate să aibă încrederea unui grup de cetățeni înseamnă că noi, toți ceilalți, nu suntem capabili să comunicăm cu acei cetățeni. Și asta, din nou, e o chestiune la care trebuie să reflectăm.”

Vizita la CSM: „Societatea noastră nu mai are nevoie de încă un scandal”

Președintele a explicat și motivul pentru care a participat la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, după ce în spațiul public au existat așteptări ca acesta să critice dur sistemul judiciar.

Nicușor Dan a pornit de la nivelul redus de încredere al populației în justiție și a spus că problemele sistemului trebuie rezolvate prin măsuri concrete, nu prin noi scandaluri publice.

„Da. Bun, în primul rând că am văzut și eu o dezbatere într-un anumit spectru al societății care avea așteptarea să mă duc acolo să fac un scandal, să spun că nu funcționează sistemul de justiție... Și acum, luând lucrurile pe rând: privind... în democrație tot timpul cetățenii au dreptate. Faptul că în momentul ăsta, dacă întrebi cetățenii, și ei 22-25% spun că au încredere în justiție – deci trei sferturi din populație spune că n-are încredere în justiție –, asta înseamnă că sistemul de justiție are niște probleme. Asta este o realitate.”

Președintele a explicat că nu a mers la CSM pentru a face o evaluare generală a sistemului judiciar, ci pentru a discuta o problemă punctuală privind procurorii care anchetează magistrați.

„Acum, întrebarea este cum corectezi această situație de fapt? Cu încă un scandal sau lucrând cu pași concreți, efectivi, pentru a remedia niște tipuri de probleme? Și eu cred că societatea noastră nu mai are nevoie de încă un scandal, ci, din contră, are nevoie de niște discuții cu cifre, cu argumente, astfel încât să îmbunătățească sau să scoată din nefuncționare niște mecanisme.”

Nicușor Dan a precizat că vizita sa la CSM a avut legătură cu numărul redus de procurori desemnați să investigheze magistrați.

„Și eu nu m-am dus acolo la CSM pentru că, vă mărturisesc, nu am încă analiza pe tot sistemul de justiție. M-am dus acolo pentru că era o problemă concretă: aceea de procurori desemnați conform legii, prin avizul obligatoriu al CSM-ului, pentru a cerceta, ancheta alți magistrați. Era o problemă persistentă.”

Potrivit președintelui, în structura respectivă erau prevăzute 14 poziții, însă doar trei erau ocupate.

„Erau, conform... nu știu dacă lege sau cred că hotărârea Procurorului General, erau 14 locuri desemnate în această secție specială în cadrul Parchetului General, în care erau numai trei ocupate. Și evident că trei oameni nu pot să facă munca a 14 oameni și, evident că, așa cum cetățenii văd, vedem și noi, nu am văzut mari cazuri de magistrați cercetați în ultimii ani.”

Președintele a indicat două evoluții pe care le consideră pași înainte. Prima este ancheta de la Constanța în care sunt vizați doi procurori de rang înalt, iar a doua este suplimentarea numărului de procurori care pot investiga magistrați.

UPDATE 15:00 Nicușor Dan: „Rusia se află în spatele acestei amenințări”

„Suntem o țară importantă pe Flancul estic și avem aceeași amenințare pe Flancul estic și în zona arctică. Desigur, Rusia se află în spatele acestei amenințări. Sunt incluse atacurile cu drone, atacurile asupra infrastructurii critice, atacurile cibernetice și actele de sabotaj. Cum avem atacuri asemănătoare, trebuie să avem mijloace asemănătoare de descurajare și de pregătire pentru ele. Acesta este motivul pentru care suntem aici”, a afirmat șeful statului în cadrul unei conferințe de presă.

Nicușor Dan a amintit că România face parte din Formatul Helsinki, o platformă de cooperare între statele de pe Flancul estic al Europei, și va găzdui următorul summit la începutul anului viitor.

Președintele a arătat că România deține experiență în regiunea Mării Negre în domenii precum deminarea, colectarea de informații și protejarea cablurilor submarine.

„Este important să împărtășim această expertiză cu țările de pe Flancul estic și cu cele de la granița arctică”, a declarat Nicușor Dan.

Agenția France-Presse (AFP) remarcă interesul tot mai mare pentru regiunea arctică, în contextul în care mai mulți lideri europeni, printre care și președintele României, Nicușor Dan, participă, în perioada 13-14 septembrie, la Summitul European dedicat Regiunii Arctice, organizat la Rovaniemi, în Finlanda. Înaintea summitului, șeful statului a subliniat necesitatea cooperării între țările de pe flancul estic și cele din regiunea arctică.

UPDATE 13:17 - Nicușor Dan: „Puterea aeriană este una dintre cele mai clare expresii ale solidarității europene”

Foto: X @NicusorDanRO

Într-o postare pe X, Nicușor Dan a vorbit despre importanța cooperării dintre România și Finlanda în domeniul apărării aeriene, în special în perspectiva trecerii ambelor țări la avioanele F-35:

„Vizitând Baza Aeriană din Laponia, în marja Summitului European pentru Arctica, am văzut ce înseamnă să aperi în fiecare zi flancul nordic al NATO. Le mulțumesc Forțelor Aeriene Finlandeze pentru primirea călduroasă și pentru profesionalismul demonstrat.

Rovaniemi și bazele aeriene ale României se află la capetele opuse ale aceluiași flanc, dar drumurile noastre se apropie. Această bază este locul în care începe capacitatea Finlandei de operare a avioanelor F-35. România se află pe aceeași cale, urmând să facă trecerea de la F-16 la F-35 în anii următori.

Avem multe de învățat unii de la alții – în ceea ce privește pregătirea piloților, infrastructura bazelor aeriene, mentenanța și producția industrială. România este pregătită să aprofundeze această cooperare.

Puterea aeriană este una dintre cele mai clare expresii ale solidarității europene și aliate, de la Arctica până la Marea Neagră.”

UPDATE - 12:53:  Nicușor Dan a vorbit despre experiența României în deminare și protejarea cablurilor submarine

În cadrul unei conferințe de presă susținute la începutul Summitului Arctic, Nicușor Dan a subliniat importanța cooperării între țările de pe flancul estic.

„Avem amenințări similare, așa că trebuie să fim pregătiți și să ne îmbunătățim capacitatea de reacție, iar pentru asta suntem aici. De asemenea, facem parte din acel format Helsinki și vom găzdui următoarea reuniune la București, la începutul anului viitor.

Având în vedere că suntem la Marea Neagră, avem o experiență considerabilă în ceea ce privește deminarea, colectarea de informații și protejarea cablurilor submarine. Este important să împărtășim acest tip de expertiză cu țările de pe flancul estic și cu cele aflate la granița cu zona arctică”, a declarat președintele României.

Premierul Finlandei, Petteri Orpo, și Nicușor Dan Foto: Administrația Prezidențială

„Obiectivul este, în esenţă, consolidarea abordării strategice comune a UE faţă de Arctica, într-un moment în care importanţa geopolitică şi economică a regiunii nu încetează să crească”, a rezumat pentru AFP Tuomas Tikkanen, consilier al prim-ministrului finlandez Petteri Orpo, iniţiatorul summitului, scrie News.ro.

Reuniunea are loc în contextul în care Comisia Europeană ar urma să prezinte, în următoarele săptămâni, o nouă strategie pentru Arctica. Acest document trebuie să definească orientările majore ale Bruxelles-ului în regiune pentru anii următori.

Statele membre şi liderii acestora au încă posibilitatea de a influenţa conţinutul textului final. „În acest sens, această reuniune vine la momentul potrivit”, subliniază Tuomas Tikkanen.

AFP notează că prezența unor lideri precum Nicușor Dan sau şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot dovedesc că interesul faţă de Arctica a crescut considerabil de la adoptarea, în 2021, a celei mai recente politici a UE dedicate acestei regiuni.

„Contextul de securitate s-a schimbat profund, iar regiunea suscită acum mult mai mult interes”, explică Tuomas Tikkanen.

Nu se preconizează luarea vreunei decizii oficiale în cadrul summitului.

Cu toate acestea, liderii urmează să adopte luni o declaraţie comună şi să abordeze o gamă largă de subiecte, de la interesele economice la chestiunile de securitate.

Duminică, șeful statului s-a întâlnit cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, la Rovaniemi, în marja Summitului European pentru Arctica. Cei doi au discutat despre securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare, bugetul UE și parcursul european al Republicii Moldova.

„O întâlnire bună cu cancelarul federal al Germaniei, la Rovaniemi, în marja Summitului European pentru Arctica. Discuția noastră a reconfirmat soliditatea parteneriatului dintre România și Germania”, a transmis Nicușor Dan.

În cadrul întâlnirii, președintele României a subliniat necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO în contextul amenințărilor Rusiei.