Zelenski neagă din nou implicarea Ucrainei în sabotajul Nord Stream. Germania susține contrariul
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat din nou orice implicare a Ucrainei în sabotajul gazoductelor Nord Stream, după ce procurorii germani au susținut că exploziile subacvatice din 2022 au fost provocate la ordinul statului ucrainean. Zelenski a declarat că Ucraina „nu a participat niciodată oficial la vreo operațiune” legată de atacul asupra conductelor și a susținut că autoritățile germane știu că țara sa nu a avut niciun rol nici în originea, nici în executarea sau planificarea operațiunii.

Declarațiile liderului de la Kiev vin după arestarea, miercuri, în Croația, a unui cetățean ucrainean suspectat de implicare în sabotaj. Potrivit Parchetului german, acesta ar fi colaborat cu un alt cetățean ucrainean, arestat în Italia anul trecut și predat ulterior Germaniei. Zelenski a precizat că Ucraina cooperează cu Germania în cadrul anchetei și și-a exprimat speranța că acest caz nu va afecta relațiile dintre cele două țări, în condițiile în care Berlinul este unul dintre principalii susținători europeni ai Kievului, relatează Agerpres.
Exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream au avut loc la 26 septembrie 2022, în apropierea insulei daneze Bornholm. O explozie a avariat una dintre conductele Nord Stream 2, care nu fusese pusă în funcțiune, iar alte explozii au afectat ambele conducte ale Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din 2011.
În urma sabotajului, Germania, Suedia și Danemarca au deschis anchete. Investigațiile suedeză și daneză au fost închise în 2024, în timp ce autoritățile germane au continuat cercetările și au identificat o presupusă celulă ucraineană formată din cinci bărbați și o femeie. Cazul a revenit în atenția publică după noile arestări și după concluziile procurorilor germani privind presupusa implicare a unor cetățeni ucraineni.
Deși o conductă a Nord Stream 2 ar putea fi, în principiu, utilizată, Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a relua livrările de gaze către Germania prin aceasta. Berlinul a respins însă această posibilitate, invocând invazia rusă în Ucraina și politica Uniunii Europene de reducere a dependenței de gazul rusesc.



















































