Procurorii germani susțin că sabotajul conductelor Nord Stream ar fi fost ordonat de autorități ucrainene

Parchetul german susține că sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord Stream și Nord Stream 2 ar fi fost ordonată de autorități ucrainene, potrivit rechizitoriului întocmit după punerea sub acuzare a primului suspect în acest dosar. Procurorii afirmă că acesta ar fi elaborat un plan pentru distrugerea conductelor la scurt timp după invazia rusă a Ucrainei.

Nord Stream/FOTO: Shutterstock

Suspectul, împreună cu alţi militari, a elaborat, la cererea autorităţilor ucrainene, „un plan menit să distrugă conductele de gaz Nord Stream 1 şi Nord Stream 2”, a precizat Parchetul într-un comunicat, reamintind că aceste conducte submarine au fost sabotate cu explozibili în septembrie 2022, scrie News.ro.

Acesta a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia, apoi extrădat în septembrie din Italia în Germania. Identificat la acea vreme sub numele de Serhii Kuzneţov, acesta a afirmat că, la momentul faptelor şi până în 2023, a fost comandant în armata ucraineană şi a susţinut că se afla în Ucraina în momentul sabotajului.

Potrivit procurorilor, suspectul și complicii săi au închiriat un iaht din Germania, au navigat până în apropierea insulei daneze Bornholm, unde au montat încărcături explozive pe conductele Nord Stream, pe care ulterior le-au detonat.

„Obiectivul era de a împiedica pe termen lung livrările de gaz prin conducte şi de a face în aşa fel încât Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerţul cu gaz natural pentru a-şi finanţa efortul de război", menţionează Parchetul.

La momentul sabotajului, Nord Stream 2 nu era încă operațional, iar Nord Stream 1 asigura înainte de invazia Ucrainei aproximativ jumătate din necesarul de gaze al Germaniei.

Gazoductele au fost criticate pentru că au crescut dependența energetică a Europei de Rusia, iar după invazie UE a redus drastic importurile de hidrocarburi rusești, ceea ce a dus la scumpirea energiei.

Ucraina nu şi-a recunoscut niciodată responsabilitatea pentru sabotaj, dar nici nu şi-a ascuns satisfacţia, considerând legitim orice atac capabil să slăbească capacitatea Kremlinului de a-şi finanţa războiul.