Ursula von der Leyen, vizită în insula râvnită de Donald Trump. UE pregătește un pachet de investiții

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a început duminică, 6 septembrie, o vizită în Groenlanda, vasta insulă arctică râvnită de liderul de la Casa Albă, Donald Trump. În timpul vizitei, ea este aşteptată să anunţe un nou pachet de investiţii de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda.

Ursula von der Leyen a ajuns în Groenlanda Foto: X/Ursula von der Leyen

Şefa Executivului european a aterizat sub un soare strălucitor la Nuuk, capitala acestui teritoriu autonom danez, unde va petrece două zile, relatează Agerpres. Printre punctele de pe agenda vizitei se regăsesc o plimbare cu o navă printre aisberguri, o serie de întâlniri cu premierii groenlandez şi danez şi semnarea unei declaraţii comune între UE şi Groenlanda.

Pe parcursul vizitei, ea va insista asupra mesajului că existenţa acestei insule arctice, cu statut de teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, trebuie să fie alături de Europa, nu alături de Statele Unite. „Ceea ce se întâmplă în Arctica afectează direct restul Europei, iar un parteneriat puternic cu Groenlanda este crucial pentru poziţia noastră în regiune”, a subliniat comisarul european pentru parteneriate internaţionale, Jozef Síkela, care face parte din delegaţie.

Trump a ameninţat cu anexarea Groenlandei

Preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a reafirmat într-un mod inedit interesul pentru Groenlanda, după ce a publicat pe reţeaua sa, Truth Social, o imagine în care apare cu mâna aşezată peste insula arctică, alături de mesajul „Hello, Greenland!”.

Veleităţile preşedintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda au declanşat o criză majoră la începutul anului. Uluiţi, europenii au văzut deodată cum vechiul lor aliat, pe care se bazează pentru securitatea lor, începe să-i ameninţe. În punctul culminant al crizei, preşedintele american a vorbit inclusiv despre posibilitatea „folosirii forţei” pentru a pune mâna pe acest teritoriu important din punct de vedere strategic şi, de asemenea, bogat în resurse minerale, inclusiv pământuri rare.

El a invocat raţiuni de securitate naţională legate de presupuse ameninţări din partea Rusiei şi Chinei. Tensiunile au scăzut în intensitate numai după ce a fost creat un grup de lucru format din Danemarca, Groenlanda şi Statele Unite, care caută o ieşire durabilă din situaţia creată de liderul de la Casa Albă.

Au trecut şapte luni de atunci, timp în care europenii nu au încetat să transmită mesaje de solidaritate cu Groenlanda şi Danemarca, conştienţi fiind că ameninţările din partea lui Trump ar putea să reapară în orice clipă.

UE pregăteşte un nou pachet de investiţii

Aceste declaraţii sunt completate cu promisiuni de investiţii, iar preşedinta Comisiei Europene este aşteptată să anunţe în timpul vizitei un nou pachet de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda.

Vizita sa coincide cu începerea exerciţiului militar Arctic Shield, la care participă militari din zece ţări membre ale NATO, un semnal care este cu atât mai semnificativ cu cât, deşi presiunea americană a devenit mai discretă după vizita din luna mai în Groenlanda a emisarului special al lui Trump, Jeff Landry, această presiune nu a dispărut.

Ca o confirmare a acestui fapt, mediatizarea în luna august a pregătirilor unei companii petroliere americane de a lansa un proiect de explorare şi exploatare a hidrocarburilor într-o regiune izolată din estul Groenlandei a reaprins îngrijorările, în timp ce autorităţile locale au respins un prim foraj exploratoriu.

Poziție strategică

Donald Trump a susţinut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să controleze Groenlanda din motive de securitate naţională, avertizând că, în lipsa unei prezenţe americane puternice, teritoriul ar putea ajunge sub influenţa Chinei sau Rusiei.

Groenlanda ocupă o poziţie strategică între Rusia şi Statele Unite, pe cea mai scurtă rută pentru rachete balistice, şi dispune de importante zăcăminte de metale rare încă neexploatate. În plus, topirea gheţii arctice ar putea transforma insula într-un punct-cheie pentru noile rute maritime.

Potrivit unor informaţii apărute recent în presă, Washingtonul intenţionează să deschidă trei noi baze în sudul Groenlandei.

Un pact de apărare semnat în 1951 şi actualizat în 2004 permite deja Statelor Unite să îşi extindă prezenţa militară în Groenlanda, cu condiţia informării prealabile a Danemarcei şi a autorităţilor groenlandeze.