Ursula Von der Leyen, avertisment despre râurile Europei în discursul pentru Starea Uniunii: Dunărea, Rinul, Garonne, „dispar sub ochii noștri”

Ursula von der Leyen a avertizat, în discursul anual privind Starea Uniunii, că Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă" și a cerut măsuri urgente pentru reducerea dependențelor externe și consolidarea securității. Președinta Comisiei Europene a atras atenția asupra impactului tot mai grav al schimbărilor climatice - inclusiv asupra Dunării - și a propus, surprinzător, ca statul Canada să devină primul membru asociat al UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen/FOTO:Comosia Europeană

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană este mai puternică decât oricând, dar se confruntă în același timp cu un nivel ridicat de vulnerabilitate, într-un context internațional marcat de războaie, competiție economică și atacuri asupra democrațiilor.

În debutul discursului anual privind Starea Uniunii, von der Leyen a pledat pentru o Europă mai independentă, capabilă să-și asigure prosperitatea și securitatea și să reducă dependențele externe. Ea a spus că blocul comunitar și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare, cheltuielile europene în acest domeniu crescând cu aproape 80% în ultimii cinci ani.

Șefa Comisiei a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și a atras atenția asupra amenințărilor tot mai frecvente reprezentate de drone, atacurile hibride și campaniile de dezinformare. Potrivit acesteia, Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă”, în care războiul, competiția pentru capacități industriale și confruntarea informațională pun presiune pe Uniune. Von der Leyen a avertizat că dificultățile resimțite de cetățeni - costul vieții și accesul tot mai greu la locuințe - sunt exploatate pentru amplificarea diviziunilor, iar interferențele rusești și dezinformarea rămân printre principalele amenințări la adresa unității europene.

Dunărea, Rinul, Garonne, „dispar sub ochii noștri”

Președinta Comisiei a inclus Dunărea printre marile râuri europene grav afectate de schimbările climatice. „Râuri-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri”, a spus ea, descriind vara anului 2026 drept o „vară a adevărului”: 660.000 de hectare arse, aproximativ 12 milioane de tone de culturi pierdute și peste 35.000 de decese suplimentare din cauza valurilor de căldură.

Comisia Europeană pregătește un Plan European pentru Caniculă, care ar urma să includă sisteme mai bune de avertizare, pregătirea sistemelor medicale și măsuri de adaptare și răcire a orașelor, precum și o nouă inițiativă europeană privind apa, în condițiile în care aproape un sfert din apa din rețelele europene se pierde. Von der Leyen a mai cerut specialiștilor propuneri pentru o posibilă Flotă Europeană de Stingere a Incendiilor și a adus un omagiu pompierilor europeni implicați în intervențiile din vara 2026, amintind de un pompier care și-a pierdut viața în Grecia; familia acestuia, prezentă în sală, a primit ovații.

Un nou „Consiliu de Securitate European”

Von der Leyen a anunțat că va propune un nou forum de securitate pentru UE și lideri cu viziuni similare, ca răspuns la intensificarea atacurilor hibride rusești și la relațiile transatlantice tot mai tensionate. Canada, Ucraina, Norvegia și Marea Britanie ar urma să fie invitate să participe.

Ideea nu este nouă, a fost lansată încă din anii '80 și a revenit în discuție de mai multe ori. O propunere formală a fost reluată anul acesta de eurodeputatul verde Sergey Lagodinsky, după ce Donald Trump a amenințat că va anexa Groenlanda, stârnind însă scepticism din partea mai multor state membre, reticente să cedeze puterea de decizie unui grup restrâns de capitale.

Șefa Comisiei a cerut totodată un „Protocol de Urgență pentru Securitate” la nivelul UE, inspirat de Articolul 4 din tratatul NATO, menit să contracareze atacurile cibernetice, sabotajele, incendiile provocate și incursiunile cu drone. „Amenințările hibride cu care se confruntă Europa sunt tot mai puțin hibride și tot mai puțin doar amenințări”, a avertizat ea. Protocolul ar permite oricărui stat membru care se confruntă cu o amenințare serioasă de securitate, sub pragul unei agresiuni armate, să convoace toate statele UE pentru a coordona un răspuns comun. Von der Leyen a anunțat și o nouă strategie europeană de securitate, elaborată împreună cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Fondurile SAFE neutilizate, redirecționate către Ucraina

Comisia Europeană va folosi banii neutilizați din schema SAFE - un mecanism de împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru achiziții de armament - pentru proiecte comune cu Ucraina. „Cu fondurile SAFE rămase, vom crea un nou program pentru proiecte comune cu companii ucrainene”, a spus von der Leyen. Mai multe state, printre care Italia, ar urma să folosească mai puține împrumuturi ieftine decât se estimase inițial, ceea ce a ridicat întrebări despre destinația banilor rămași.

UE și Canada, spre o „Alianță pentru Viitor”

În prima parte a discursului, von der Leyen a construit argumentul pentru o Europă mai puternică și mai independentă - economic, energetic și strategic - avertizând că blocul comunitar se confruntă cu o lume ostilă. Ea a anunțat inițiative, cu grade diferite de detaliu, privind birocrația, energia, China, inteligența artificială și clima.

Momentul central al discursului a fost însă propunerea de a „deschide ușa” Canadei pentru a deveni primul membru asociat al Uniunii Europene.

În prezența premierului canadian Mark Carney, von der Leyen a anunțat intenția UE și a Canadei de a duce relația bilaterală dincolo de acordul comercial CETA. Noua „Alianță pentru Viitor” ar urma să includă cooperare în domeniul apărării, inteligenței artificiale, tehnologiilor cuantice, securității cibernetice, energiei, materiilor prime critice și regiunii Arctice. „Vrem să ducem relația cu Canada la cel mai înalt nivel posibil”, a spus președinta Comisiei Europene.

Agricultură cu ajutorul AI

Agricultura se numără printre cele cinci sectoare pe care von der Leyen dorește să le impulsioneze prin inteligență artificială, ea menționând explicit „agricultura de precizie” - de la drone pentru pulverizare și dozare inteligentă a îngrășămintelor, până la măsurarea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel de fermă individuală. Comisia speră ca inovația să facă fermele mai competitive și mai prietenoase cu mediul, însă provocarea rămâne uriașă: Europa are milioane de ferme mici, multe dintre ele fără acces la internet.

Fermierii, „cei mai buni din lume”, dar subasigurați

Von der Leyen i-a numit pe fermierii europeni „cei mai buni din lume” și a promis măsuri de sprijin în cazul pierderilor provocate de secetă, inundații sau valuri de căldură. Potrivit unui studiu realizat anul trecut de Comisie și Banca Europeană de Investiții, doar 20-30% din pierderile agricole cauzate de schimbările climatice sunt acoperite de asigurări, în condițiile în care fenomenele meteo extreme costă anual agricultura europeană peste 28 de miliarde de euro. Von der Leyen nu a precizat însă ce parte din această factură ar urma să fie suportată de asigurători și ce parte va rămâne, în continuare, în sarcina guvernelor.

„Viitorul Europei este electric”

Von der Leyen a cerut factorilor de decizie să „facă viitorul Europei electric”, subliniind nevoia de investiții mai rapide, conexiuni mai bune la rețea și dezvoltarea capacităților de stocare, cu obiectivul dublării ponderii electricității în mixul energetic european până în 2040. Discursul nu a adus însă detalii suplimentare privind vehiculele electrice, pompele de căldură, bateriile sau electrificarea industrială — Comisia propusese deja, înainte de vară, un Plan de Acțiune pentru Electrificare, dar acesta pare să rămână, deocamdată, singura măsură concretă.

Puține referiri la finanțe

Deși datoria publică rămâne ridicată, costurile de împrumut cresc, iar piețele de capital sunt tot mai neliniștite în privința expansiunii inteligenței artificiale, președinta Comisiei a făcut doar referiri sumare la politica financiară. Bruxelles-ul mizează pe transformarea UE într-un hub de investiții care să rivalizeze cu Wall Street și să contribuie la finanțarea unei facturi anuale de 800 de miliarde de euro pentru modernizarea economiei blocului comunitar, un subiect care pare să fi trecut, totuși, în plan secund. Singurul angajament concret legat de finanțe a fost promisiunea unui „Pachet Bancar” axat pe simplificare și reducerea fragmentării, inițiativă anunțată încă din iulie, în ciuda solicitărilor repetate ale industriei de reducere a birocrației și a cerințelor de capital, scrie politico.eu.

Miza pe datele europene

Deși Europa nu câștigă cursa inteligenței artificiale, von der Leyen mizează pe câștigarea „cursei datelor”. „Aici se ascunde adevărata valoare. Și aici Europa are avantaje mari”, a spus ea, numind datele europene o „comoară prețioasă” și dând exemplul rezultatelor mai bune obținute în depistarea cancerului cu ajutorul AI. Șefa departamentului de sănătate al UE, Sandra Gallina, declarase în iunie că producătorii americani de medicamente „salivează” după datele medicale europene, vor mai trebui însă să aștepte, întrucât Spațiul European al Datelor de Sănătate nu va fi pe deplin funcțional decât peste câțiva ani. Von der Leyen a anunțat că UE va prezenta în noiembrie inițiative „revoluționare” pentru cinci sectoare-cheie ale AI: sănătate, transporturi, agroalimentar, producție avansată și apărare-spațiu.

De la reducerea emisiilor, la adaptarea climatică

Pe tema climei, von der Leyen s-a concentrat aproape exclusiv pe impactul încălzirii globale și pe modul în care Europa poate face față acestuia, o schimbare de accent față de politica tradițională a UE, axată pe reducerea emisiilor. Deși a promis că Uniunea „va rămâne pe cursul” țintelor climatice asumate, discursul nu a adus măsuri mai ambițioase sau mai detaliate pentru atingerea obiectivului de reducere a poluării stabilit pentru 2040. În schimb, șefa Comisiei a evidențiat viitorul pachet de adaptare climatică și a anunțat un plan pentru valuri de căldură, o inițiativă privind apa și o nouă alianță pentru asigurări.

Un nou coridor comercial spre Asia Centrală

Von der Leyen a anunțat un proiect internațional de conectivitate menit să lege direct Caucazul de Sud și Asia Centrală de piața europeană. Proiectul, denumit „Coridorul Central”, ar urma să mobilizeze, prin programul Global Gateway, investiții publice și private de până la 12 miliarde de euro, cu obiectivul de a diversifica rutele comerciale, a tripla fluxurile comerciale și a reduce semnificativ timpii de transport al mărfurilor până în 2030. Comisia intenționează să organizeze, alături de premierul Bulgariei, un summit regional dedicat acestui proiect.

Mesaj dur la adresa Chinei

Von der Leyen a transmis unul dintre cele mai dure mesaje economice ale discursului către Beijing. „Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus șefa Comisiei, avertizând asupra riscului de dezindustrializare și afirmând că UE va folosi „toate instrumentele” disponibile pentru a reechilibra relația comercială cu China. Comisia intenționează, de asemenea, să înființeze o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să achiziționeze și să constituie rezerve pentru cipuri, baterii, vehicule electrice și industria de apărare.