Războiul se extinde în Marea Neagră, iar România devine tot mai vulnerabilă. NATO, pusă în fața unui test al liniilor roșii

Atacurile asupra navelor comerciale din apropierea României și Bulgariei se intensifică, transformând Marea Neagră într-un nou punct de tensiune pentru NATO. Analiștii avertizează că Rusia testează limitele alianței.

Atacurile din Marea Neagră testează liniile roșii ale NATO Foto: MAI

După șapte atacuri asupra unor nave comerciale aflate în apropierea României și Bulgariei, ambele membre NATO, luna trecută, alianța militară condusă de SUA a anunțat că va desfășura aeronave de patrulare maritimă, radare și drone pentru a-și consolida flancul estic din Marea Neagră.

Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită chiar în afara apelor teritoriale românești. Iar săptămâna trecută, o navă comercială portcontainer grecească a fost scufundată de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei.

Atacurile arată cum războiul maritim dintre Rusia și Ucraina, aflat în escaladare, se transformă într-o provocare majoră pentru NATO în Marea Neagră, expunând statele membre riverane, precum România și Bulgaria, notează Reuters.

Analiștii militari au declarat că au puține îndoieli că atacurile au fost comise de Rusia. Potrivit companiei de securitate maritimă Ambrey, o dronă navală surprinsă în imaginile video ale celui mai recent atac semăna cu un model rusesc.

„Cred că este, fără îndoială, o escaladare”, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător principal la institutul britanic de analiză militară RUSI.

Rusia neagă că ar viza cu drone statele vecine Ucrainei și susține că guvernele europene sunt cele care contribuie la escaladarea războiului prin furnizarea de ajutor militar Kievului. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări de comentarii privind acest articol.

Analiștii spun că Rusia testează liniile roșii ale NATO

Multe dintre navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal important din România, folosit de Ucraina pentru exporturi, sau navigau spre ori dinspre acesta. Una dintre nave se afla în apele teritoriale românești, în timp ce celelalte opt erau în zona economică exclusivă a României sau Bulgariei.

Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră din cadrul institutului de analiză Middle East Institute, cu sediul la Washington, a declarat că atacurile Rusiei țin cont de reticența Occidentului față de o escaladare a conflictului.

„Este vorba despre testarea acestor linii roșii, cu deplina conștientizare că vom face tot posibilul pentru a lua cele mai limitate măsuri”, a declarat Joja, făcând o paralelă cu incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO din ultimii ani.

Un oficial NATO a declarat că acțiunile Rusiei, menite să descurajeze aliații NATO să sprijine Ucraina, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității. Acesta a subliniat că angajamentul alianței de a-și apăra toți membrii, inclusiv pe cei din regiunea Mării Negre, este „de neclintit”.

Oficialul a precizat că există o nevoie clară de capabilități eficiente din punct de vedere al costurilor pentru contracararea dronelor, însă alianța și-a asumat deja angajamentul de a investi peste 40 de miliarde de dolari în astfel de capabilități în următorii cinci ani.

Marea Neagră, o rută maritimă esențială

Pentru România, Marea Neagră este o rută maritimă esențială pentru comerț și găzduiește proiectul offshore Neptun Deep, care va transforma țara în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană începând de anul viitor. În august, o dronă navală s-a apropiat de perimetrul Neptun Deep.

Bucureștiul a acuzat Rusia de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar a evitat să atribuie atacurile individuale Moscovei, invocând necesitatea unor dovezi criminalistice. Sofia nu a acuzat Rusia, însă a declarat că unele dintre atacuri par să îi aducă beneficii.

Loviturile au loc într-un moment în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, în contextul în care își concentrează atenția asupra Chinei. Anul trecut, SUA au retras 1.000 de militari din România.

„Este un moment în relația transatlantică pe care Putin probabil dorește să îl exploateze”, a declarat un oficial român de rang înalt, al cărui nume nu a fost dezvăluit de Reuters. „Atenția UE și a NATO este importantă, iar forțele lor se concentrează în prezent spre nord și spre statele baltice.”

În timp ce NATO și-a consolidat prezența înaintată întărită în statele baltice și în Polonia, Joja a afirmat că alianța nu a făcut același lucru în România, în ciuda solicitărilor Bucureștiului.

„Bruxellesul și Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face pe deplin parte din angajamentul NATO.”

Oficialul român a evidențiat nevoia urgentă a României de interceptoare sol-aer și sisteme radar pentru contracararea amenințărilor.

Joja a declarat că disponibilitatea limitată a armelor de interceptare ieftine, o problemă agravată de războiul din Iran, reprezintă o dificultate majoră pentru Occident.

Aproape 400 de nave lovite în ultimul an

Intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră a afectat grav un coridor maritim major utilizat de Rusia și Ucraina pentru exporturile de cereale și petrol.

Cele două tabere au lovit 317 nave comerciale și alte ambarcațiuni în Marea Neagră și Marea Azov în perioada mai-octombrie, de peste patru ori mai multe decât în precedentele șase luni, când au fost vizate 74 de nave, potrivit lui Tomas Alexa, analist principal la Ambrey Analytics.

Ritmul atacurilor a fluctuat în perioada premergătoare împlinirii a cinci ani de la invazia rusă pe scară largă, în februarie.

Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor, comparativ cu 92 atribuite Rusiei, în al treilea trimestru al anului. În octombrie, însă, Rusia a lovit 38 de nave, față de numai cinci atacuri ucrainene, potrivit datelor Ambrey.

Exporturile de cereale ale Rusiei și Ucrainei s-au prăbușit

Porturile au fost puternic afectate de atacuri, iar exporturile s-au redus drastic, obligând Rusia și Ucraina să caute rute alternative pentru transportul mărfurilor.

Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale în septembrie prin Marea Neagră și Marea Azov, față de 4,74 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor privind exporturile rusești consultate de Reuters.

Ucraina și-a suspendat operațiunile în porturile de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie, din cauza atacurilor rusești, fiind nevoită să redirecționeze transporturile către porturile de pe Dunăre, apoi prin Canalul Sulina din România și spre sud, prin sectorul românesc al Mării Negre.

Chiar și în condițiile utilizării acestei rute alternative, exporturile ucrainene de cereale prin porturi au scăzut la 0,81 milioane de tone în septembrie, comparativ cu 2,1 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut, arată datele guvernamentale.

Reducerea în continuare a acestor volume reprezintă principalul obiectiv al Rusiei, în timp ce testarea NATO este un obiectiv secundar, a declarat Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior în marina ucraineană.

Zelenski avertizează asupra unei crize alimentare

Atacul de săptămâna trecută a avut loc în timp ce miniștrii apărării și șefii structurilor militare din România, Bulgaria și Turcia, un alt stat membru NATO riveran la Marea Neagră, s-au întâlnit la Sofia pentru a discuta situația din regiune.

Ministrul turc al Apărării, a cărui țară așteaptă un răspuns din partea Moscovei și Kievului la o propunere privind un armistițiu maritim limitat, a folosit reuniunea pentru a avertiza Rusia și Ucraina să nu mai atace navele din regiune.

Turcia controlează tranzitul navelor de război prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, în baza Convenției de la Montreux.

Mai multe țări, printre care Egiptul, Turcia și India, au susținut instituirea unor armistiții maritime pentru a evita consecințele perturbării transportului naval, într-un moment în care prețurile globale la combustibili și cereale au crescut puternic.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat sâmbătă că interesul internațional pentru un armistițiu limitat este în creștere.

Rusia a respins ideea unui armistițiu maritim restrâns, susținând că acesta ar oferi Kievului un răgaz.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat asupra consecințelor situației.

„Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale. Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă”, a declarat acesta luna trecută.