Război în Ucraina, ziua 33. 5.000 de civili ar fi fost ucişi la Mariupol de la startul invaziei, în timp ce la Harkov peste o mie de clădiri au fost distruse

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Gettyimages
FOTO Gettyimages

Este a 33-a zi de război pe teritoriul Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden neagă că ar fi făcut apel pentru schimbarea regimului în Rusia. Primarul din Harkov anunţă peste o mie de clădiri au fost distruse, în timp ce autorităţile locale anunţă că 5.000 de civili au fost ucişi la Mariupol, iar 90% din oraş e fizic distrus, de la începutul războiului.

GALERIE FOTO

Citeşte şi: Se clatină poziţia lui Putin? Posibile scenarii ale înlăturării lui Putin în funcţie de mersul războiului


UPDATE 23.50 Apărătorii ucraineni i-au lichidat pe comandantul şi pe şeful de stat major al Regimentului 503 Infanterie Motorizată din Divizia 19-a Infanterie Motorizată a Armatei 58 de arme combinate, se arată într-o postare pe Facebook a Grupului Operaţional şi Tactic de Est.

UPDATE 23.27 Forţele ruse care au capturat centrala nucleară de la Chornobîl şi-au condus vehiculele blindate, fără protecţie împotriva radiaţiilor, printr-o zonă extrem de toxică numită „Pădurea Roşie”, ridicând nori de praf radioactiv, au declarat lucrătorii centralei pentru Reuters. Potrivit acestora, au văzut tancuri ruseşti şi alte vehicule blindate deplasându-se prin Pădurea Roşie, care este partea cea mai contaminată radioactiv a zonei din jurul Chornobîl, la aproximativ 100 km nord de Kiev.

În acelaşi timp, cele două surse au spus că soldaţii din convoi nu au folosit niciun echipament anti-radiaţii. Potrivit angajaţilor centralei din Cernobîl, acest lucru a fost „sinucigaş” pentru soldaţi, deoarece praful radioactiv pe care l-au inhalat este foarte probabil să provoace leziuni interne în corpul lor.

Centrala nucleară de la Chornobîl a fost capturată de trupele ruse în prima zi a invaziei ruse a Ucrainei - 24 februarie.

UPDATE 22.41 Peste 3.200 de persoane, majoritatea locuitori ai oraşului Mariupol, au fost evacuate din Berdiansk la Zaporojie cu autobuze şi maşini private pe 28 martie, a declarat Kyrylo Timoşenko, şef adjunct al Biroului Preşedintelui, într-o declaraţie publicată pe Telegram.

"Astăzi am reuşit să evacuăm locuitorii din Mariupol din Berdiansk. Cincisprezece autobuze care transportau 881 de persoane sunt deja în Zaporojie. De asemenea, 2.350 de persoane au ajuns la Zaporizhia cu propriile vehicule, majoritatea locuitori ai Mariupolului", a spus Timoşenko.

UPDATE 21.51 Forţele ruse au lansat o lovitură cu rachete asupra unui depozit de combustibil din regiunea Rivne, a declarat Vitaliy Koval, şeful administraţiei militare regionale Rivne, într-o declaraţie postată pe Telegram, relatează Ukrinform.

UPDATE 21.34 Luptătorii Regimentului Azov au distrus luni, 28 martie, la Mariupol un tanc inamic, un transportor blindat de trupe şi un vehicul de luptă de infanterie, a transmis Regimentul printr-o postare publicată pe Telegram , relatează Ukrinform.

"Azov continuă să distrugă inamicii. Soldaţii Regimentului Azov au distrus astăzi un tanc, un transportor blindat şi un vehicul de luptă de infanterie al inamicului. Un alt tanc al ocupanţilor moscoviţi a fost lovit. Bătălia continuă. Mariupol este Ucraina!" se spunea în declaraţie.

Potrivit primarului din Mariupol, Vadym Boichenko, numărul victimelor civile în Mariupol la 27 martie a fost de aproape 5.000, inclusiv aproximativ 210 copii.

Viceprim-ministrul Ucrainei Iryna Vereşciuk a spus că trupele ruse aproape că au distrus oraşul, aşa că este necesară evacuarea tuturor civililor.

UPDATE 20.41 „Conform informaţiilor operaţionale de la ora 18:00 pe 28 martie, comandamentul rus depune toate eforturile pentru a menţine sub control teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei”, a postat pe Facebook Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei .

Pentru a compensa pierderile de personal, comisariatele militare din Federaţia Rusă continuă să recruteze cetăţeni pentru a forma aşa-zise unităţi „voluntare”, care vor fi implicate pentru a asigura un fel de „ordine” de ocupaţie în teritoriile capturate. Principalele cerinţe pentru candidaţi sunt starea de sănătate satisfăcătoare. Nu este necesară experienţa în serviciul militar.

În ciuda declaraţiilor oficialilor Ministerului Apărării şi Statului Major al Federaţiei Ruse cu privire la modificările planurilor şi priorităţilor, inamicul continuă să crească numărul de trupe din jurul capitalei. Trupele ruse continuă încercările nereuşite de a ocupa poziţii din care ar putea ataca sau încercui Kievul.

Pierderile totale în luptă ale inamicului rus în perioada 24 februarie - 28 martie au fost de aproximativ 17.000 de oameni, 586 de tancuri, 1.694 de vehicule blindate pentru transportul de personal, 302 de sisteme de artilerie, 95 de MLRS, 54 de sisteme de luptă antiaeriană, 123 de avioane, 127 de elicoptere.

UPDATE 20.12 Aproape 1.180 de clădiri de locuit cu mai multe etaje din oraşul Harkov, în estul Ucrainei, au fost distruse în atacurile terestre şi aeriene ale armatei ruse, a estimat luni primarul Ihor Terehov.

În plus, peste 50 de grădiniţe, aproape 70 de şcoli şi 15 spitale au fost distruse, a mai spus primarul oraşului Harkov, citat de agenţia de presă UNIAN.

Potrivit lui Terehov, locuitorii caselor distruse de bombardamente sunt cazaţi în şcolile şi grădiniţile rămase, precum şi în subsoluri şi staţii subterane.

Guvernul ucrainean a estimat luni la 515,8 de miliarde de euro la cursul actual pierderile provocate de războiul cu Rusia, a anunţat luni pe Facebook ministrul Economiei Iulia Sviridenko, potrivit AFP.

Cele mai mari pierderi sunt la nivelul infrastructurii, cu „aproape 8.000 de kilometri de drumuri avariate sau distruse”, precum şi „zeci de gări, de aeroporturi”, în valoare de 108,5 miliarde de euro, a precizat ministrul ucrainean.

Zece milioane de metri pătraţi locuibili şi 200.000 de maşini au fost distruse în 33 de zile de război, a adăugat ea.

PDATE 19.19 Oligarhul rus Roman Abramovici şi negociatori ucraineni au prezentat simptome de otrăvire în urma unei reuniuni la Kiev, la începutul lui martie, au declarat surse aflate la curent cu subiectul pentru cotidianul american The Wall Street Journal (WSJ).

Oligarhul rus şi alte persoane care au prezentat aceste simptome acuză adepţi ai liniei dure de la Moscova de faptul că vor să saboteze negocierile ruso-ucrainene în vederea opririi războiului din Ucraina.

În urma acestei reuniuni, la Kiev, Abramovici şi cel puţin doi negociatori de rang înalt ucraineni au prezentat simptome, scrie WSJ.

Potrivit cotidianului american, simptomele au constat într-o înroşire a ochilor, lăcrimare constantă şi dureroasă şi jupuire a pielii pe faţă şi pe mâini.

UPDATE 18.58 Aproape 5.000 de persoane au fost ucise la Mariupol de la începutul asedierii oraşului de către armata rusă, a anunţat luni un purtător de cuvânt al primăriei acestui oraş-port de la Marea Azov, relatează AFP.

Potrivit altor date, difuzate de către Primăria din Mariupol, 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate, iar alte 40% au fost distruse.

UPDATE 18.54 Soldaţii ruşi agresează şi ameninţă jurnaliştii şi presa locală în teritoriile ocupate de ei în Ucraina pentru a împiedica relatarea activităţilor lor şi a impune răspândirea propagandei Kremlinului, denunţă „Reporteri fără Frontiere (RSF), un ONG internaţional care are drept obiectiv apărarea libertăţii mass-media.

RSF condamnă aceste acte de intimidare, care includ răpiri, şi solicită autorităţilor ruse să înceteze hărţuirea jurnaliştilor ucraineni.

Potrivit RSF, soldaţii ruşi sunt tot mai inventivi în încercările de a-i determina pe jurnaliştii ucraineni să colaboreze cu ei şi nu se feresc în a se deda unor ameninţări cu moartea, răpiri şi dispariţii forţate.

În cel mai recent caz, ei l-au răpit la 23 martie pe tatăl Svitlanei Zalizeţka, din oraşul Melitopol, şi au condiţionat eliberarea bărbatului în vârstă de 75 de ani de alăturarea jurnalistei la cauza armatei ruse.

Când armata rusă nu ia ostatici jurnalişti, îi răpeşte. Viktoria Roşcina, o jurnalistă de la postul de radio Hromadske care a dispărut la Berdiansk pe 12 martie, a fost eliberată zece zile mai târziu, după ce a fost forţată să înregistreze un videoclip în care spune că soldaţii ruşi „i-au salvat viaţa” şi că a fost „tratată bine”. Jurnalistul Oleg Baturin a fost torturat timp de opt zile după ce a fost răpit de soldaţii ruşi la Kahovka, în regiunea Herson. Un colaborator al Radio France a fost supus la rândul său torturii după ce a fost răpit lângă Kiev.

Irina Stariseleţ, corespondentă din regiunea Herson pentru agenţia naţională de ştiri Ukrinform din regiunea Herson, a primit ameninţări cu moartea. „Ruşii mă sună neîncetat să-mi spună ce vor să-mi facă”, mărturiseşte ea. 

De la începutul războiului, 70 de instituţii locale de presă din şase oraşe ocupate sunt împiedicate să-şi desfăşoare activităţile.

În plus, instituţii de presă precum Puşkinskaia, Media-Inform, Reporter, Third Digital, Dumskaia, 048, Volnorez şi All.news au primit scrisori anonime prin care li se solicită să „abandoneze activităţile antiruse” dacă îşi doresc „o şansă de a se salva”. 

Forţele armate ruse au bombardat zece turnuri de radio şi TV de la începutul războiului - atacuri care constituie o crimă de război şi fac obiectul a două plângeri depuse de RSF la procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale.

De la începutul războiului în Ucraina, cinci jurnalişti au fost ucişi, iar alţii nouă răniţi de focuri de armă sau în urma unor bombardamente, notează RSF.

UPDATE 18.52 De la începutul invaziei ruse, 1.700 de ucraineni apţi militar au fost arestaţi deoarece au încercat să fugă din ţară.

UPDATE 18.48 O ucraineancă a mărturisit pentru CNN că soldaţii ruşi i-au purtat hainele, i-au furat banii, apoi i-au împuşcat soţul în picior.  

„Au purtat pălăria mea, pardesiul meu, cizmele mele. Ne-au purtat hainele. Ne-au luat aşternuturile...Nu ştiu ce-au făcut cu ele. S-au culcat. Au mâncat. Au pierdut vremea. Ne-au furat banii”, a mărturisit femeia originară dintr-un sat de lângă oraşul Brovarî, la 20 de kilometri de Kiev.

Femeia a mai declarat că unul dintre soldaţii ruşi, care i-au pătruns în casă, era beat. Soldatul l-a împuşcat pe soţul femeii, rănindu-l grav. 

Mărturisirea femeii vine după ce trupele ucrainene au reuşit să elibereze localitatea în urma unui contraatac. 

UPDATE 17.25 Forţele ucrainene au preluat luni controlul asupa unui sătuc de la periferia de est a Harkovului, al doilea cel mai mare oraş din Ucraina, au constatat jurnalişti ai AFP.

Militari ucraineni desfăşurau operaţiuni de securizare şi de verificare a unor case distruse la Mala Rogan, un sătuc situat la aproximativ patru kilometri est de Harkov, de unde au fost izgonite trupele ruse.

Cadavrele a doi militari ruşi zăceau pe una dintre aleile satului, distrus în mare parte în confruntările armate.

Cel puţin alte două cadavre zăceau într-un puţ.

„Sunt cadavre de ruşi cam peste tot”, a declarat pentru AFP un militar ucrainean, care estimează pierderile inamicului la cel puţin 25 de oameni.

Mai multe vehicule blindate ruse au fost distruse în confruntări.

UPDATE 16.28 Kremlinul a investit miliarde de dolari din 2014 încoace pentru a-şi face o bază de agenţi politici care să preia puterea la Kiev odată cu intrarea armatei ruse în teritoriul ucrainean. Operaţiunea era în sarcina FSB, dar nu a dat rezultate, dezvăluie jurnalistul Hristo Grozev.

„Erau 150-160 de ofiţeri FSB bine plătiţi. Fiecare dintre ei avea un buget nelimitat pentru a recruta ucraineni de orice nivel. Au recrutat pe hârtie şi apoi s-a dovedit că... Ei bine, da, au zburat să-i întâlnească în Thailanda, Maldive, Cipru. Aceşti bani i-au cheltuit pe întâlniri”, spune Grozev, citat de Zerkalo Nedeli.

O anchetă jurnalistică cu detalii despre acest plan şi despre banii cheltuiţi în acest sens va fi publicată săptămâna viitoare pe site-urile The Bellingcat şi The Insider.

UPDATE 16.05 Directoratul General de Informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării a publicat luni pe site-ul său o listă cu 620 de agenţi FSB, fostul KGB, cu activităţi în Europa.

Lista conţine detalii despre numele agenţilor, informaţii despre locul de muncă şi date din paşaport.

„Fiecare european trebuie să le cunoască numele”, afirmă sursa citată.

Autorităţile ucrainene susţin că au împiedicat mai multe tentative de sabotaj orchestrate de ruşi pentru a înfiinţa „republici populare” după modelul celor din Luhansk şi Doneţk.

UPDATE 15.17 Kievul a anunţat luni că închide pentru luni culoarele de evacuare a civililor, de teama unor „provocări ruse”.

„Potrivit informaţiilor noastre clasificate, pot avea loc provocări din partea ocupanţilor pe ruta culoarelor umanitare. Prin urmare, din motive de securitate pentru civili, niciun culoar umanitar nu va deschis azi”, a anunţat vicepremierul Irina Vereşciuk.

UPDATE 14.31 Armata rusă a lansat sâmbătă 70 de rachete în direcţia teritoriului ucrainean, un record pentru o singură zi, iar 62 dintre ele au fost interceptate, relatează The Insider, care citează două surse apropiate dosarului.

Conform surselor citate de The Insider, 52 de rachete au fost lansate de la Sevastopol, în peninsula Crimeea, iar celelalte 18 din Belarus.

Costul celor 70 de rachete este de 340 de milioane de dolari raportat la anul 2020, iar costul total al atacurilor aeriene ruse de sâmbătă ajunge la 500 de milioane de dolari ţinând cont de cheltuielile logistice, notează pravda.com.ua.

Una din rachete a distrus câteva rezervoare de petrol de lângă oraşul Liov, în vestul Ucrainei.

UPDATE 13.53 O întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este posibilă după ce se obţine „claritate cu privire la soluţiile pentru toate problemele cheie ale Rusiei”. De asemenea, o întâlnire între cei doi lideri ar fi „contraproductivă” dacă ar implica un simplu schimb de opinii, de tipul ”ce crezi şi ce cred”, a declarat, luni, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, într-un interviu pentru presa sârbă, citat de agenţia de ştiri Interfax.

UPDATE 13.38 Ministerul turc al Apărării a anunţat, luni, că lucrează la dezamorsarea unei mine detectate în largul localităţii Igneada (nord-vestul Tuciei), în apropiere de graniţa cu Bulgaria, la două zile după ce descoperirea unei alte mine, care se presupune că ar fi plecat din Marea Neagră, a închis temporar traficul maritim în Strâmtoarea Bosfor, relatează The Washington Post.

„A fost detectată o mină în largul ţărmului Igneada”, care se află în Marea Neagră, luni dimineaţă, ora locală, iar „echipele de apărare subacvatică (SAS) din regiune au fost transferate rapid la locul incidentului”, a anunţat Ministerul turc al Apărării.

„Mina în cauză a fost securizată de echipele SAS şi a fost iniţiată intervenţia pentru neutralizarea ei”, a mai comunicat ministerul.

UPDATE 13.18 Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunţat, luni, o uşoară relaxare a restricţiilor de circulaţie în capitala Ucrainei. Interdicţia de circulaţie va intra în vigoare cu o oră mai târziu şi se va încheia cu o oră mai devreme, relatează CNN.

„Prieteni! Informaţii importante! Interdicţia de circulaţie se schimbă în Kiev şi în regiune. Începând de astăzi, 28 martie, restricţia va începe cu o oră mai târziu şi se va încheia cu o oră mai devreme. Şi va dura de la 21.00 (ora locală) până la 6.00”, a spus Klitschko într-o postare pe pagina de Facebook.

UPDATE 12.25 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacţionat la încercarea Rusiei de a cenzura interviul său acordat unor jurnalişti ruşi independenţi, afirmând că Moscova este „îngrozită" de presa „care poate spune adevărul”, relatează CNN.

UPDATE 12.02 Oraşul Mariupol (din sudul Ucrainei), controlat de forţele ruse, este în pragul unei catastrofe umanitare şi trebuie evacuat complet, a declarat, luni, primarul oraşului, Vadym Boichenko, citat de Reuters.

Primarul Vadym Boichenko a declarat că aproximativ 160.000 de civili sunt blocaţi în oraş, fără energie electrică.

26 de autobuze aşteptau să evacueze civili, dar forţele ruse nu au fost de acord să le acorde trecere în siguranţă, a continuat el.

„Federaţia Rusă se joacă cu noi”, a spus el.

Rusia neagă că a vizat civili şi învinuieşte Ucraina pentru eşecul repetat de a conveni asupra unor coridoare sigure pentru evacuarea civililor.


FOTO Profimedia

Război în Ucraina - ziua 31 - Mariupol - 26 mar 2022 / FOTO Profimedia

UPDATE 11.55 Atacuri ruseşti au fost înregistrate în vestul şi în partea central-vestică a Ucrainei în cursul nopţii, în Volîn şi în apropiere de Jîtomîr, conform informaţiilor preliminare ale oficialilor ucraineni

„Aseară au avut loc două explozii foarte puternice lângă Jîtomîr”, a declarat Serhii Sukhomlyn, primarul oraşului.

„Oamenii s-au speriat pentru că locuinţele se mişcau ca în timpul unui cutremur. Atacul nu ţintit Jîtomîrul, ci proximitatea oraşului. Acum, situaţia din Jîtomîr este mai mult sau mai puţin calmă", a spus el.

Şeful administraţiei militare regionale Volîn (vestul Ucrainei), Yuriy Pohuliaiko, a declarat că o rachetă lansată din Belarus a ţintit un depozit de combustibil, potrivit armatei. Belarus reprezintă o bază şi o zonă de întâlnire pentru forţele militare ruse.

UPDATE 11.30 O mină marină a fost observată de un pescador românesc în jurul orei 8.10. Marinarii au alertat autorităţile, iar acum se va interveni pentru neutralizarea acesteia.

Puitorul de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, având la bord o grupă de scafandri deminori (EOD), execută luni, 28 martie, o misiune de cercetare şi intervenţie într-un raion maritim situat la o distanţă de aproximativ 39 mile marine (70-72 km), în largul Mării Negre, travers de Capu Midia, unde a fost semnalată o mină marină în derivă.

UPDATE 11.01 Turcia se numără printre ţările care ar putea oferi Kievului garanţii de securitate ca parte a oricărui acord cu Rusia de a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat, luni, un înalt oficial ucrainean, conform Reuters.

„Turcia se numără printre acele ţări care ar putea deveni garanţii securităţii noastre în viitor”, a declarat Ihor Zhovkva, şef adjunct al Biroului Preşedintelui Volodimir Zelenski, înaintea negocierilor de pace stabilite între Ucraina şi Rusia, în Turcia.

Kievul a precizat că doreşte garanţii de securitate obligatorii din punct de vedere juridic care să ofere Ucrainei protecţie din partea unui grup de aliaţi în cazul unui atac viitor.

UPDATE 10.29 Companiile internaţionale care au părăsit pieţele ruse vor primi ”Premiul pentru pace” din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat, duminică, Biroul său Prezidenţial, citat de CNN.

Companiile care au plecat ”merită respectul ucrainenilor şi al oamenilor din întreaga lume. La urma urmei, indiferenţa şi tăcerea reprezintă complicitate”, a declarat Andriy Yermak, şeful Biroului Preşedintelui.

”Scopul nostru este să nu oferim niciun ban pentru bugetul ţării agresoare”, a subliniat el.

UPDATE 09.49 Infrastructura din Ucraina a suferit daune în valoare de peste 63 de miliarde de dolari de când Rusia a invadat ţara, estimează Kiev School of Economics, potrivit bbc.com.

Conform estimării – care ia în calcul impactul economic al invaziei până la 24 martie – cel puţin 4.431 de clădiri rezidenţiale au suferit daune, au fost distruse sau au fost confiscate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru 92 de fabrici şi depozite şi 378 de şcoli.

În plus, au fost distruse, au suferit daune sau au fost capturate 12 aeroporturi şi şapte centrale electrice.


FOTO Profimedia

Război în Ucraina - ziua 31 - Mariupol - 26 mar 2022 / FOTO Profimedia

UPDATE 09.17 Primarul Kievului a anunţat duminică seară că şcolile din capitala Ucrainei îşi vor relua cursurile în „condiţii adaptate situaţiei, folosind platforme educaţionale diferite”, potrivit BBC.

UPDATE 09.04 Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi omologul său rus, Vladimir Putin, „au convenit că următoarea întâlnire a delegaţiilor ruse şi ucrainene va avea loc la Istanbul”, potrivit unui comunicat al Direcţiei de Comunicare a Preşedinţiei turce, publicat duminică, relatează CNN.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc, Ibrahim Kalin, a declarat duminică, pentru CNN, că negocierile vor avea loc marţi.

Cu toate acestea, negociatorul ucrainean David Arahamia a declarat în cursul zilei de duminică că întâlnirea va avea loc luni. Rundele anterioare de negocieri nu au avut rezultatele dorite.

UPDATE 07.41 Noi incendii au fost semnalate în zona centralei nucleare de la Cernobîl, ocupată de forţele ruse, au anunţat autorităţile ucrainene, care au cerut „demilitarizarea” zonei, informează AFP.

„Incendii puternice au început în zona de excludere şi ar putea avea consecinţe foarte grave”, a notat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, duminică seară, pe Telegram.

„Acum este imposibil să fie controlat şi stins focul în totalitate, din cauza ocupării zOnei de excludere de către forţele ruse. Drept urmare, îi cerem Consiliului de Securitate al ONU  să ia măsuri imediat pentru demilitarizarea zonei de excludere de la Cernobîl”, a precizat ea.

UPDATE 07.18 Forţele ruse au părăsit oraşul ucrainean Slavutici, în care locuieşte personalul centralei nucleare de la Cernobîl, după ce şi-au încheiat misiunea de a-l inspecta, a anunţat primarul Iuri Fomicev, potrivit Reuters.

“Şi-au terminat treaba pe care o aveau. Au inspectat oraşul, astăzi au terminat şi au plecat. Nu mai este niciun soldat în oraş acum”, a precizat Fomicev într-un mesaj în social media.

Oraşul Slavutici a fost ocupat sâmbătă de forţele ruse. Localnicii i-au întâmpinat pe soldaţii roşi cu proteste.

Slavutici, oraş cu 25.000 de locuitori, situat la 160 de kilometri nord de capitala ucraineană, a fost construit după accidentul nucear de la Cernobîl, în 1986.

UPDATE: 06:33 Trupele ucrainene au lansat contraatacuri în jurul oraşului Harkov, încheiate cu succes, conform şefului militar regional, relatează Agerpres.

Zelenski afirmă că mai mulţi oligarhi ruşi i-au propus să ajute Ucraina. Printre aceştia se află şi Abramovici. 

Bursa din Moscova îşi reia, de luni activitatea în regim normal. Piaţa rusă îşi reia activităţile la ritmul normal după o suspendare cauzată de măsurile impuse din cauza declanşării războiului din Ucraina. 

UPDATE 05.53 Armata ucraineană a anunţat, în cel mai recent raport operaţional, că Rusia a retras trupe care se aflau în jurul Kievului, după ce a suferit “pierderi semnificative”, notează The Guardian.

Retragerea a “micşorat semnificativ” intensitatea agresiunii Rusiei şi a forţat unele unităţi să se regrupeze în Belarus.

Ucrainenii au adăugat că ei cred că Rusia transportă rachete Iskander către Kalinkocichy, în regiunea Gomel din sud-estul Belarusului. 

UPDATE 05:28 Joe Biden neagă că ar fi făcut apel pentru schimbarea regimului în Rusia.  "Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere" afirma Biden într-un discurs la Varşovia. Întrebat dacă vrea ca Putin să fie înlăturat de la putere, Biden a răspuns că nu. 

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu pentru presa din Rusia, că oraşe ca Volnovaha, Mariupol şi altele, din regiunea Kiev, nu mai există, ca urmare a atacurilor ruşilor, relatează news.ro.

UPDATE 04:42 Medicii ucraineni au raportat o creştere dramatică a naşterilor premature. Mai multe clinici prenatale din Harkov şi Liev au relatat pentru BBC că numărul naşterilor premature s-au dublat, sau chiar triplat de la începutul războiului.

Germania ia în considerare sistemul antirachetă pentru a se proteja în cazul unui potenţial atac rusesc. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat şi că germanii trebuie să fie conştienţi că au un vecin care e pregătit să folosească violenţa pentru a-şi impune interesele. Acesta nu a precizat ce tip de sistem de apărare are în vedere Berlinul.

Duminică au avut loc proteste în întreaga lume pentru încetarea războiului din Ucraina. 

UPDATE 23:07 Omagiu adus pentru persoanele decedate la teatrul Mariupol. În Budapesta oamenii au aşezat 300 de perechi de încălţăminte folosită pe malul Dunării lângă memorialul "Pantofi pe Dunăre". 

Şcolile din Kiev îţi vor relua activitatea online începând deluni, a anunţat primarul Vitali Kliciko. 

“La 28 martie, procesul educaţional se va relua în capitală – în format online. Va fi adaptat condiţiilor actuale. Şi se vor folosi diverse platforme educaţionale pentru elevi”, a precizat Kliciko pe Telegram.

UPDATE 21.21 Autoritatea de reglementare a presei din Rusia, Roskomnadzor, a emis un avertisment către mass media din ţară în legătură cu un interviu cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează BBC.

Autoritatea de reglementare a avertizat presa că nu trebuie să publice interviul şi că „a fost demarată o anchetă pentru a identifica nivelul de responsabilitate şi ce măsuri se vor lua” în raport cu instituţia de presă care a realizat interviul.

Roskomnadzor notează că unele dintre instituţiile media care au participat la interviu sunt desemnate „agenţi străini” în Rusia.

Anterior, publicaţia liberală rusă Meduza a anunţat că l-a intervievat pe Zelenski, împreună cu Dozhd TV şi ziarul rus Kommersant. Meduza şi Dozhd sunt ambele blocate în Rusia, iar Dozhd a şi suspendat toate activităţile jurnalistice.

Rusia a adoptat recent noi legi care restricţionează modul în care presa rusă poate relata despre războiul din Ucraina.

Cea mai strictă dintre noile legi, împotriva diseminării „falsurilor” cu privire la activităţile Forţelor Armate Ruse, prevede pedepse penale grave de până la 15 ani de închisoare.

UPDATE 20.46 Fostul campion mondial la şah Garry Kasparov critică răspunsul Occidentului la invazia ordonată de Putin în Ucraina, într-un editorial din New York Daily News. El laudă armata ucraineană,  care „a luptat bine şi din greu, cu pasiunea unui popor care îşi apăra ţara” şi spune că „forţele ruse s-au dovedit inepte şi necoordonate, putrede de corupţie”.

UPDATE 20.43 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat duminică o lege care restrânge difuzarea de informaţii despre mişcări de trupe şi de echipament militar, mai puţin în cazul în care aceste informaţii sunt anunţate sau aprobate de către Statul Major ucrainean, scrie News.ro.

Această lege prevede pedepse cu închisoarea cuprinse între trei şi opt ani de zile, potrivit agenţiei de stat ucrainene de presă Ukrinform.

Ea interzice „difuzarea neautorizată de informaţii despre direcţia şi mişcarea asistenţei militare internaţionale destinate Ucrainei, mişcarea sau deplasarea Forţelor armate ucrainene sau altor formaţiuni militare ucrainene, pe timpul legii marţiale sau unei stări de urgenţă”, precizează Ukrinform. 

UPDATE 20.11 Protestatari civili din Herson, care manifestau împotriva ocupaţiei ruse, au fost dispersaţi cu fumigene.

UPDATE 19.15 Delegaţiile rusă şi ucraineană care negociază un posibil acord de pace după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor întâlni luni în Turcia pentru o nouă rundă de tratative, preconizată să dureze trei zile.

„La discuţiile de astăzi prin videoconferinţă s-a decis desfăşurarea următoarei runde (de negocieri) cu prezenţă, în Turcia, între 28 şi 30 martie”, a anunţat duminică negociatorul ucrainean David Arahamia, citat de AFP.

Turcia, care încearcă să medieze negocierile ruso-ucrainene, a găzduit pe 10 martie o reuniune între ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, încheiată fără rezultate concrete.

Începute cu întâlniri fizice între cele două delegaţii, negocierile ruso-ucrainene se desfăşoară în prezent online înt-un ritm aproape zilnic şi cu divergenţe semnificative.

Moscova cere în principal un statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea ei, un statut oficial pentru limba rusă, recunoaşterea peninsulei Crimeea, anexată în 2014, ca parte a Rusiei şi autodeterminarea teritoriilor separatiste proruse din Donbas în razele administrative ale regiunilor din care s-au desprins acum opt ani. 

Kievul s-a arătat dispus pentru un anumit compromis în privinţa neutralităţii, cu garanţii de securitate solide din partea Rusiei, Turciei şi a Occidentului, nu însă şi în privinţa suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale.

UPDATE 18.59 Peste 3,8 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la lansarea invaziei ruse, la 24 februarie, potrivit unui bilanţ publicat duminică de ONU, însă fluxul refugiaţilor a încetinit în mod clar de la 22 martie, transmite AFP.

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) înregistra duminică 3.821.049 de refugiaţi ucraineni.

Bilanţul de duminică este mai mare cu 48.450 de refugaţi decât cel de sâmbătă.

Polonia a primit peste jumătate dintre aceşti refugiaţi, aproximativ şase din zece persoane de la începutul invaziei ruse, adică peste două milioane de persoane.

Aproximativ 90% dintre persoanele care au fugit din Ucraina sunt femei şi copii.

ONU estimează la aproape 6,5 milioane numărul persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei.

Europa nu s-a mai confruntat cu un asemenea val de refugiaţi de la al Doilea Război Mondial încoace, notează AFP, potrivit news.ro.

UPDATE 18.22 Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai vocali reprezentanţi ai regimului Putin în contextul războiului din Ucraina, a enumerat patru scenarii în care Rusia ar putea recurge la arma nucleară:

1. În cazul în care Rusia este vizată de un atac cu rachete cu încărcătură nucleară;

2. În cazul unei utilizări diferite a armelor nucleare împotriva Rusiei sau a aliaţilor săi;

3. În cazul unui atac asupra infrastructurii critice menit să paralizeze forţele de descurajare nucleară ale Rusiei;

4. În cazul unui act de agresiune împotriva Rusiei sau a aliaţilor săi care ameninţă existenţa ţării, chiar şi fără utilizarea armelor nucleare.

Dmitri Medvedev a ţinut totodată să menţioneze că doctrina nucleară a Rusiei nu prevede că inamicul trebuie să lovească primul şi că Moscova poate ataca cu arme nucleare o forţă ostilă ce a folosit doar arme convenţionale.

UPDATE 17.42 Referendumurile în teritoriile separatiste din Donbas recunoscute de Moscova ca state independente „sunt nule şi neavenite şi nu vor avea nicio bază legală”, a reacţionat conducerea de la Kiev în urma anunţului cu privire la organizarea unui plebiscit de „aderare” la Rusia făcut mai devreme de liderul prorus al autoproclamatei republici populare Luhansk, Leonid Pasecinik, relatează Reuters.

Locuitorii teritoriului separatist prorus din Lugansk ar putea fi chemaţi în curând la un referendum vederea „aderării” la Rusia, a anunţat duminică Leonid Pesecinik.

„Toate referendumurile în teritorii ocupate temporar sunt nule şi neavenite şi nu vor avea nicio validitate legală”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.

„Dimpotrivă, Rusia se expune unor sancţiuni şi mai dure din partea comunităţii internaţionale, care-i vor accentua izolarea la nivel mondial”, a avertizat el.

UPDATE 16.27 Washingtonul nu caută să schimbe regimul de la Moscova, dă asigurări duminică secretarul de stat american Antony Blinken, care consideră că această problemă este „de resortul ruşilor”, încercând astfel să clarifice declaraţiile făcute sâmbătă, în Polonia, de către preşedintele Joe Biden.

Preşedintele american Joe Biden l-a catalogat sâmbătă, la Varşovia, pe omologul său rus, Vladimir Putin, drept un „măcelar” şi a apreciat că acesta „nu poate rămâne la putere”.

Casa Albă a minimalizat imediat declaraţiile lui Biden şi a dat asigurări că acesta nu a îndemnat la o „schimbare de regim” în Rusia.

Biden voia să sublinieze că „Putin nu poate fi autorizat să lanseze un război sau o agresiune împotriva Ucrainei sau oricui altcuiva”, a declarat Antony Blinken.

„Aşa cum ne-aţi auzit repetând, nu avem vreo strategie de schimbare a regimului în Rusia sau oriunde altundeva”, a subliniat el în cursul unei vizite la Ierusalim.

UPDATE 15.44 Teritoriul separatist Luhansk, căruia Vladimir Putin i-a recunoscut „independenţa”, ar putea să organizeze în curând un referendum de „aderare” la Rusia.

„Cred că, într-un viitor apropiat, un referendum va avea loc pe teritoriul republicii (autoproclamate Luhansk, n. red.), în cursul căruia poporul îşi va exercita dreptul constituţional absolut şi îşi va exprima opinia cu privire la aderarea la Federaţia Rusă”, a declarat duminică Leonid Pasecinik, liderul separatiştilor proruşi din Luhansk.

„Nu ştiu de ce, (dar) sunt sigur că aşa se va întâmpla”, a insistat el, fără să ofere detalii sau o posobilă dată pentru organizarea „referendumului”.

Teritoriul separatist din regiunea ucraineană Luhansk nu se mai află sub controlul Kievului din 2014, la fel ca teritoriul separatist din regiunea Doneţk. Regiunile administrative Luhansk şi Doneţk formează împreună regiunea istorică şi culturală Donbas.

Teritoriile separatiste din Luhansk şi Doneţk şi-au proclamat independenţa în urma unor referendumuri neconstituţionale, iar actul lor nu este recunoscut de către comunitatea internaţională.

Vladimir Purtin a recunoscut la 21 februarie, într-o secvenţă foarte coregrafiată, independenţa celor două regiuni separatiste ucrainene şi le-a răspuns unei solicitări de a implementa „o cooperare în domeniul apărării”.

Acesta a fost preludiul invaziei Ucrainei de către trupe ruse, la 24 februarie, cu scopul, în versiunea Kremlinului, apărării populaţiei din teritoriilor separatiste.

UPDATE 14.39 Agenţia Nexta publică un filmuleţ de 2 minute despre schimbările prin care a trecut Kievul din cauza războiului.

UPDATE 14.36 Preşedintele francez în exerciţiu Emmanuel Macron anunţă duminică faptul că nu „nu va folosi” epitele folosite de către omologul său american Joe Biden împotriva lui Vladimir Putin, pe care l-a catalogat drept un „măcelar”, respingând o escaladare atât „în vorbe”, cât şi „în fapte” în Războiul rus din Ucraina, relatează AFP.

Candidatul la preşedinţia franceză anunţă că urmează să discute cu omologul său rus „mâine sau pomâine”, în vederea organizării unei operaţiuni de evacuare a oraşului Mariupol (est), care este „necesară rapid”.

Preşedintele Statelor Unite l-a atacat în mod violent pe omologul său rus, sâmbătă, în Polonia, dând asigurări că acesta este un „măcelar” şi că „nu poate rămâne la putere”, după care Casa Albă i-a minimalizat declaraţiile.

UPDATE 14.20 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care cere statelor membre NATO să trimită armament Ucrainei, cu care să înfrunte invazia rusă, pe care-l aşteaptă de „31 de zile”, de la începutul războiului rus, critică dur Organizaţia Atlanticului de Nord, întrebându-se dacă nu cumva este condusă de Rusia, relatează AFP.

„Avem nevoie de armament suplimentar. Noi trebuie să protejăm nu doar Ucraina, ci şi alte ţări din Europa de Est, ameninţate de o invazie rusă. Am spus clar acest lucru, în discuţiile noastre cu omologii noştri americani în Polonia”, a dat el asigurări într-o înregistrare video publicată sâmbătă seara.

„Ce face NATO? Este condusă de Rusia? Ce aşteaptă?”, a criticat el.

„Care este preţul acestei securităţi? Este foarte specific. Sunt avioane pentru Ucraina. Sunt tancuri pentru statul nostru. este apărare antirachetă. Este armament antinavă. Este ceea ce au partenerii noştri. Este ceea ce este acoperit de praf în hangarele lor de stocare”, a declarat Zelenski.

UPDATE 14.14 Kirill Budanov, şeful Direcţiei de Informaţii a armatei ucrainene, a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să impună Ucrainei un scenariu „coreean”.

„După eşecurile de lângă Kiev şi imposibilitatea răsturnării guvernului central al Ucrainei, Putin schimbă deja principalele direcţii operaţionale - acestea sunt Sud şi Est. Există motive să credem că ia în considerare scenariul «coreean» pentru Ucraina. Adică va încerca să impună o linie de demarcaţie între regiunile neocupate şi cele ocupate ale ţării noastre. De fapt, aceasta este o încercare de a crea Coreea de Nord şi de Sud în Ucraina ", a explicat Budanov pe contul de Telegram.

Oficialii serviciilor de informaţii sunt încrezători că dictatorul rus se confruntă în continuare cu problema graniţei terestre dintre Crimeea ocupată şi Rusia. Dar principala problemă pentru implementarea acestui plan este Mariupol, care este încă disputat.

UPDATE 12.38 Vladimir Putin a început să se pregătească pentru un război împotriva Ucrainei imediat după victoria lui Joe Biden la alegerile prezidenţiale din SUA, alegerea liderului democrat în fruntea Statelor Unite însemnând pentru liderul rus o confruntare inevitabilă, potrivit unui raport al organizaţiei internaţionale pentru drepturile omului „Agora” citat de rbc.ua.

UPDATE 12.34  Forţele ruse au deschis focul asupra unei unităţi de cercetare nucleară din oraşul Harkov, a anunţat sâmbătă parlamentul ucrainean într-o postare pe Twitter.

„În prezent, este imposibil de estimat amploarea pagubelor din cauza ostilităţilor necontenite din zona instalaţiei nucleare”, se menţionează în postare, care citează un comunicat al Inspectoratului de Reglementare Nucleară de Stat.

În acelaşi timp, armata rusă a preluat controlul asupra oraşului ucrainean Slavutîci, construit lângă Cernobîl pentru angajaţii acestei centrale nucleare avariate în 1986.

UPDATE 12.30 Volodimir Zelenski afirmă că Moscova seamănă o ură profundă în poporul ucrainean.

„Faceţi totul pentru ca poporul nostru să abandoneze limba rusă, pentru că limba rusă va fi asociată de-acum numai cu voi, cu exploziile şi cu crimele voastre”, denunţă într-o înregistrare video, difuzată în noaptea de sâmbătă spre duminică, şeful statului ucrainean.

Invazia rusă în Ucraina s-a transformat într-un război de uzură, iar bilanţul morţilor creşte, în timp ce Moscova vrea să cucerească oraşe asediate.

UPDATE 12.28 Un bărbat suspectat de spionaj a fost arestat la locul unuia dintre cele două atacuri cu rachetă de sâmbătă, la Liov, a anunţat guvernatorul acestei regiuni din vestul Ucrainei, Maksim Kozîţki.

Poliţia a descoperit pe telefonul suspectului poze ale unor puncte de control din regiune.

Aceste imagini au fost trmise către două numere de telefon ruseşti, a declarat Kozîţki.

Cel puţin cinci persoane au fost rănite în aceste atacuri.

UPDATE 12.26 O instaţie din Liov folosită în vederea reparării unor sisteme de apărare antiaeriană, staţii radar şi vizoare de tanc au fost atacate sâmbătă la Liov, susţine purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Ministerul rus al Apărării a difuzat o înregistrare video a atacului cu rachete de la Liov.

Rusia a folosit rachete de croazieră pentru a distruge un „arsenal” de sisteme antierene de tip S-300 şi de tip Buk, mai susţine Konaşenkov.

UPDATE 09.08 Viceprimarul oraşului Mariupol a declarat că oamenii încep să moară de foame şi deshidratare, în condiţiile în care rezervele de mâncare şi apă se împuţinează, iar accesul ajutoarelor umanitare în oraş este blocat, scrie BBC.

„Unii oameni mor de deshidratare şi de foame. Alţii mor pentru că nu au medicamente, insulină... Pentru că nu au acces la asistenţă medicală”, a declarat viceprimarul Serghei Orlov pentru BBC.

„Unele mame nu au lapte şi nu-şi pot hrăni copiii. Ce pot să facă? Nu ştiu. Nu se găseşte mâncare pentru copii deloc în oraş.”

Mariupol este sub asediu din primele zile ale războiului şi a ajuns o ruină, cu cartiere întregi distruse. Serghei Orlov spune că 70% din spitalele oraşului au fost „ditruse de bombe”.Comunicaţiile cu oraşul sunt dificile, iar informaţiile sunt dificil de verificat independent, precizează BBC.

Localnicii îşi petrec cea mai mare parte a timpului în adăposturi şi subsoluri, fără electricitate, apă sau gaz.

„Oamenii încearcă orice ca să supravieţuiască. Împart mâncarea, apa, strâng lemne şi gătesc în stradă”, a mai spus Orlov.

UPDATE 09.03 „Măcelarul de la Mariupol” ar trebui să fie judecat pentru crime de război pentru că a ordonat un atentat care a ucis 300 de oameni într-un teatru care avea cuvântul „copii” scris afară, spun supravieţuitorii atacului.

Cererile ca un general rus numit „măcelarul de la Mariupol” să se confrunte cu un proces pentru crime de război – după ce a fost acuzat că a ordonat atacul asupra teatrului în care a ucis 300 de oameni – vin în timp ce supravieţuitorii continuă să dezvăluie tragedia oraşului asediat.

Generalul colonel Mikhail Mizinţev, care într-un înfricoşător apel telefonic interceptat  părea să-l mustre pe un ofiţer subaltern pentru că nu i-a tăiat urechile unui soldat care a fost surprins că nu purta uniforma în mod corespunzător, este suspectat că se află în spatele ororii cu care se confruntă locuitorii.

UPDATE 08.51 Luptătorii ceceni merg din casă în casă în Mariupol în timp ce trag în mod sălbatic, potrivit imaginilor din-un nou videoclip din oraşul în care „până la 20.000” oameni au fost ucişi în lupte infernale.

Un grup de luptători ceceni a fost văzut în videoclipuri trăgând cu mitraliere grele spre clădiri rezidenţiale din oraşul asediat al Ucrainei Mariupol.

Videoclipul, distribuit de liderul războinic cecen aliat al Kremlinului, Ramzan Kadîrov, a arătat, de asemenea, soldaţii ceceni aparent sărbătorind în timp ce camera filma pentru a arăta carcasele blocurilor de apartamente distruse.

Pe canalul său Telegram, Kadîrov a susţinut că luptătorii săi curăţau „teritoriul naziştilor” – repetând o expresie folosită de preşedintele rus Vladimir Putin şi de maşina sa de propagandă pentru a justifica invazia Ucrainei.

UPDATE 08.35 Rachetele Starstreak de fabricaţie britanică sunt gata să fie desfăşurate în Ucraina pentru a doborî iminent avioanele lui Putin, a anunţat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace.

Rachetele antiaeriene de fabricaţie britanică sunt pe cale să fie desfăşurate de Ucraina pentru a fi folosite în conflict pentru prima dată, ameninţând să umilească armata lui Vladimir Putin care a invadat Ucraina.

Secretarul Apărării, Ben Wallace, a declarat pentru The Mail, duminică, că sistemul Starstreak – o rachetă de umăr care zboară cu o viteză de peste trei ori mai mare decât viteza sunetului şi care poate doborî avioanele inamice care zboară la altitudine mai joasă – este gata de livrare.

UPDATE 08.24 Comandantul unui regiment de tancuri rus s-a sinucis „după ce a aflat că 90% din tancurile de rezervă erau inutilizabile, deoarece piesele fuseseră furate”, susţin serviciile de informaţii ucrainene.

Ministerul Apărării din Kiev a declarat că comandantul „regimentului 13 de tancuri” din cadrul „diviziei a 4-a de tancuri a Federaţiei Ruse” s-a împuşcat din cauza situaţiei îngrozitoare, după ce a aflat starea tancurilor de rezervă ale unităţii.

Dacă se confirmă informaţia, moartea comandantului ar fi cea mai recentă dintr-un şir de ofiţeri şi generali ruşi de rang înalt care au fost ucişi în Ucraina.

Forţele Moscovei au vehicule militare prost întreţinute şi se confruntă cu „problema imposibilităţii refacerii echipamentelor după „scoatera” din unităţi.

Potrivit serviciilor secrete ucrainene, în multe cazuri, echipamentele electronice care conţineau metale preţioase au fost demontate de pe multe vehicule de luptă ruseşti păstrate în depozit.

UPDATE 06:00 Ucrainenii anunţă că încă un general a fost ucis. Ministerul Apărării Ucrainei a afirmat că generalul rus Iakov Rezanţev a fost ucis într-un atac din apropierea oraşului Herson, aflat la sudul Kievului, relatează BBC.

Forţele ucrainene au preluat controlul în oraşele Poltava şi Malinikva, din regiunea Zaporojie, conform Kiev Independent. Cei de la CNN au relatat că au verificat mai multe video-uri în care se arată că trupele ucrainene ar controla din nou mai multe sate din Sumî şi Vilhivka. 

UPDATE 05:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a modificat cererea faţă de partenerii săi internaţionali, acesta cerându-le să îi ofere doar 1% din tancurile şi avioanele NATO.  Zelenski a spus că Ucraina aşteaptă de 31 de zile asistenţă şi ridică o întrebare legat de cine  conduce mai exact Alianţa Euro-Atlantică. Acesta subliniază faptulcă sprijinul oferit Ucrainei este şi pentru siguranţa Europei. 

Peste 5.000 de persoane au fost evacuate sâmbătă prin coridoarele umanitare, conform declaraţiilor peşedinţiei ucrainene. Printre aceştia sunt doi copii grav răniţi şi un sugar cu pneumonie care au fost transportaţi direct la spital. Peste 4.300 din locuitorii Mariupolului au ajuns în oraşul Zaporizhzhia. 

Liderul opoziţiei belaruse i-a transmis preşedintelui american că belaruşii  sunt alături de poporul ucrainean. 

„L-am asigurat pe preşedintele Biden că belarusii sunt în fruntea acestei lupte – şi stau fără teamă. alături de poporul Ucrainei. Sunt încrezător că libertatea şi umanitatea vor prevala. I-am cerut preşedintelui să menţină Belarus pe ordinea de zi.”, a declarat Sviatlana Tsikhanouskaya, relatează CNN.

UPDATE 04:55 Sancţiunile britanice ar putea fi ridicate dacă Rusia îşi retrage forţele armate de pe teritoriul Ucrainei. 

O trupă de soldaţi ucraineni oferă un concert improvizat locuitorilor dintr-un cartier aflat în centrul Kievului. Trupa interpretează piese clasice ale muzicii pop ucrainene şi imnul naţional.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite