„Reporteri fără Frontiere”, despre situaţia jurnaliştilor în zonele ocupate de soldaţii ruşi: Ameninţări cu moartea, răpiri, torturi şi alte atrocităţi

Soldaţi ruşi FOTO TASS

Soldaţii ruşi agresează şi ameninţă jurnaliştii şi presa locală în teritoriile ocupate de ei în Ucraina pentru a împiedica relatarea activităţilor lor şi a impune răspândirea propagandei Kremlinului, denunţă „Reporteri fără Frontiere (RSF), un ONG internaţional care are drept obiectiv apărarea libertăţii mass-media.

RSF condamnă aceste acte de intimidare, care includ răpiri, şi solicită autorităţilor ruse să înceteze hărţuirea jurnaliştilor ucraineni.

Potrivit RSF, soldaţii ruşi sunt tot mai inventivi în încercările de a-i determina pe jurnaliştii ucraineni să colaboreze cu ei şi nu se feresc în a se deda unor ameninţări cu moartea, răpiri şi dispariţii forţate.

În cel mai recent caz, ei l-au răpit la 23 martie pe tatăl Svitlanei Zalizeţka, din oraşul Melitopol, şi au condiţionat eliberarea bărbatului în vârstă de 75 de ani de alăturarea jurnalistei la cauza armatei ruse.

Nu este pentru prima dată când soldaţii ruşi iau ostatic un jurnalist sau o rudă a unui jurnalist. La 8 martie, soldaţii ruşi au luat cu asalt clădirea care găzduieşte postul de radio Novosti Berdiansk, ziarul Berdianskiye Vedomosti şi postul local Youg TV. Peste 50 de jurnalişti au fost luaţi ostatici.

„Ne-au propus să cooperăm în schimbul unui salariu şi hrană, dar nimeni nu a acceptat”, a declarat unul dintre jurnalişti pentru RSF, sub rezerva anonimatului. „Ne-au ameninţat cu armele timp de mai bine de cinci ore, au încercat să ne explice de ce ne atacă ţara, au spus că războiul nu este împotriva civililor, ci împotriva naziştilor din Ucraina şi că ruşii sunt aici pentru a ne proteja”, mărturiseşte el.

Acest jurnalist şi unul dintre colegii săi au fost bătuţi cu cruzime şi ameninţaţi cu moartea. Acum stă acasă şi este îngrozit de posibilitatea unor represalii. 

După luarea de ostatici, Novosti Berdiansk a început să difuzeze propaganda Kremlinului, făcând apel, printre altele, la depunerea armelor.

„Cu aceste luări de ostatici, după ce au bombardat turnurile de televiziune şi au împuşcat în maşini inscripţionate presa, autorităţile ruse îşi demonstrează hotărârea de a cenzura toate relatările care contrazic propaganda lor militară”, spune Jeanne Cavelier, şefa biroului RSF pentru Europa de Est şi Asia Centrală. „Condamnăm cu tărie aceste acte de intimidare şi solicităm autorităţilor ruse să nu mai ia la ţintă jurnaliştii. Ei vor trebui să răspundă pentru acţiunile lor în faţa instanţelor internaţionale”, adaugă Cavelier.

Când armata rusă nu ia ostatici jurnalişti, îi răpeşte. Viktoria Roşcina, o jurnalistă de la postul de radio Hromadske care a dispărut la Berdiansk pe 12 martie, a fost eliberată zece zile mai târziu, după ce a fost forţată să înregistreze un videoclip în care spune că soldaţii ruşi „i-au salvat viaţa” şi că a fost „tratată bine”. Jurnalistul Oleg Baturin a fost torturat timp de opt zile după ce a fost răpit de soldaţii ruşi la Kahovka, în regiunea Herson. Un colaborator al Radio France a fost supus la rândul său torturii după ce a fost răpit lângă Kiev.

Jurnaliştii din teritoriile ocupate sunt vizitaţi uneori de soldaţii ruşi şi sunt reţinuţi temporar. Reporterii de la Melitopolskie Vedomosti Iulia Olhovskaia, Liubov Ciaika şi Mihailo Kumok şi editorul Evghenia Borian au fost luaţi cu forţa, pe 21 martie, din casele lor din Melitopol şi au fost duşi într-un loc necunoscut. Au fost eliberaţi câteva ore mai târziu.

Irina Stariseleţ, corespondentă din regiunea Herson pentru agenţia naţională de ştiri Ukrinform din regiunea Herson, a primit ameninţări cu moartea. „Ruşii mă sună neîncetat să-mi spună ce vor să-mi facă”, mărturiseşte ea. 

Activiştii pro-ruşi sunt uneori responsabili pentru ameninţări. Numărul de telefon şi adresa Anastasiei Volkova, jurnalistă la postul de televiziune LOT din regiunea Lugansk, au fost publicate online la începutul lui martie de către activiştii pro-ruşi alături de un apel la pedepsirea ei pentru criticile aduse Kremlinului.

De la începutul războiului, 70 de instituţii locale de presă din şase oraşe ocupate sunt împiedicate să-şi desfăşoare activităţile.

În plus, instituţii de presă precum Puşkinskaia, Media-Inform, Reporter, Third Digital, Dumskaia, 048, Volnorez şi All.news au primit scrisori anonime prin care li se solicită să „abandoneze activităţile antiruse” dacă îşi doresc „o şansă de a se salva”. 

Forţele armate ruse au bombardat zece turnuri de radio şi TV de la începutul războiului - atacuri care constituie o crimă de război şi fac obiectul a două plângeri depuse de RSF la procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale.

De la începutul războiului în Ucraina, cinci jurnalişti au fost ucişi, iar alţii nouă răniţi de focuri de armă sau în urma unor bombardamente, notează RSF.