LIVE TEXT | Război în Ucraina. Vor mai urma sancțiuni pentru Rusia, afirmă Zelenski. Ucrainenii rezistă la Bahmut în fața atacurilor constante
0Este a 368-a zi de la începutul războiului din Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă, în timpul discursului de sâmbătă seară, că vor mai urma sancțiuni pentru Rusia, până când nu va mai rămâne nimic din potențialul agresiunii rusești.

UPDATE 21.42 Bilanțul Rusiei după un an de război. Expert român: „Nu poate fi decât unul profund negativ, dramatic“ | INTERVIU
La un an de la începutul războiului din Ucraina se observă, fără dubii, faptul că Rusia a greșit strategia din punct de vedere militar, economic și diplomatic și, în consecință, a suferit și suferă pierderi mult mai mari decât câștigurile teritoriale temporare.
Valentin Naumescu, profesor de Relații Internaționale la Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, și președintele ICDE (Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană), un think-tank al cărui scop este promovarea prin dezbateri, proiecte și acțiuni cultura democratică și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, face pentru „Weekend Adevărul“ un bilanț al războiului din Ucraina, la un an de la începutul conflictului. Profesorul face o analiză interesantă a reacției Occidentului și a politicii pacifiste a puterilor europene față de Germania lui Hitler și de Rusia lui Putin. Analistul de politică internațională vorbește și despre prioritățile de securitate ale României în contextul noii situații geopolitice extrem de complicate în care am intrat odată cu începerea războiului din Ucraina.
UPDATE 20.39 Directorul CIA, convins că Beijingul are în vedere să furnizeze arme Rusiei în războiul din Ucraina
Directorul Agenţiei centrale de informaţii a SUA (CIA), William Burns, s-a declarat „convins” că Beijingul are în vedere să furnizeze arme Rusiei în războiul din Ucraina, arătând că Statele Unite nu dispun de nicio indicaţie că s-ar fi luat o decizie în acest sens sau au fost deja livrate materiale.
„Suntem convinşi că liderii chinezi au în vedere să furnizeze material letal" Rusiei, a declarat Burns într-un interviu acordat canalului CBS, difuzat duminică. Detalii aici
UPDATE 19.51 Opoziția rusă prodemocratică din exil prefigurează un război civil în Rusia
Vladimir Putin împinge Rusia pe calea unui război civil și al dezintegrării statului, a declarat opozantul Andrei Sidelnikov, un activist al opoziției prodemocrație ce se propune drept alternativă la regimul de la Kremlin.
Congresul Deputaților Poporului, un forum al politicienilor anti-Putin, s-a întrunit săptămâna trecută într-o conferință la Varșovia. Prima întrunire a avut loc în noiembrie anul trecut, de asemenea în Polonia.
„Nu am de gând să amăgesc pe nimeni. Un eventual transfer de putere în Rusia nu poate fi realizat pe cale pașnică în nicio circumstanță. Motivul îl constituie cei 23 de ani de politici ai lui Putin. Doar prin folosirea forței se poate schimba ceva”.
UPDATE 19.12 „Speranța de viață este de patru ore”. Un fost militar american relatează cum decurg luptele în iadul din Bahmut
Un fost pușcaș marin american care luptă alături de forțele ucrainene în Donbas spune că bombardamentele pe câmpul de luptă sunt neîntrerupte și luptele sunt „haotice”. Durata medie de viață pe frontul luptelor crâncene din orașul Bahmut este de patru ore. Orașul este supranumit „mașina de tocat carne”.
Fostul pușcaș marin american Troy Offenbecker, din Michigan, a spus că situația din acest oraș, care a cunoscut unele dintre cele mai sângeroase lupte de la invazia pe scară largă a Rusiei, este „haotică”.
UPDATE 17.31 Zelenski se angajează să readucă steagul ucrainean în Crimeea: „Este pământul nostru. Poporul nostru”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reiterat intenţia de a recupera peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, scrie duminică dpa.
„Este pământul nostru. Poporul nostru. Istoria noastră", a spus Zelenski, potrivit unei declaraţii difuzate duminică. Detalii aici
UPDATE 16.03 Trei mari puteri din NATO vor să propună Ucrainei un pact de securitate pentru a încuraja Kievul să înceapă negocieri de pace
Germania, Franţa şi Marea Britanie, cei mai mari membri europeni ai NATO, cred că un pact care să oficializeze legături mai puternice între Alianţa Nord-Atlantică şi Ucraina ar putea fi o modalitate de a încuraja Kievul să înceapă discuţii de pace cu Rusia, chiar dacă Moscova continuă să ocupe teritoriul ucrainean, au declarat oficiali din cele trei guverne citaţi de cotidianul american „The Wall Street Journal“.
Premierul britanic Rishi Sunak a prezentat în urmă cu mai bine de o săptămână un proiect de acord care să ofere Ucrainei un acces mult mai larg la echipamente militare avansate, arme şi muniţie pentru a se apăra după ce războiul se va încheia. Parisul şi Berlinul susţin iniţiativa, toate cele trei guverne văzând-o ca pe o modalitate de a spori încrederea Ucrainei şi de a oferi guvernului de la Kiev un stimulent pentru a începe discuţiile cu Rusia, au declarat pentru „Wall Street Journal“ oficialii francezi, germani şi britanici. Detalii aici
UPDATE 15.43 În ce condiții poate câștiga Ucraina războiul?
Occidentul trebuie să se grăbească să asigure Kievului armele de care are nevoie înainte ca Rusia să-și reconstruiască forțele, îndeamnă un analist al ISW.
După un an de război al Federației Ruse împotriva Ucrainei, Kievul are nevoie de sprijin în timp util și constant din partea Occidentului pentru a câștiga confruntarea, scrie Mason Clark, analist și șef al grupului Rusia de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), pentru revista Time.
„Ucraina poate câștiga acest război, dar timpul este esențial. O încetare a focului este favorabilă Kremlinului și va opri doar temporar atacurile Rusiei, reducând șansele ca Ucraina să se întărească împotriva agresiunii ruse”, se spune în articol. Detalii aici
UPDATE 14.44 CNN: Acțiunile Moscovei cu privire la Republica Moldova seamănă izbitor cu cele dinaintea anexării Crimeei
Tensiunile cresc în Republica Moldova, un stat mic situat la granița de sud-vest a Ucrainei, unde Rusia a fost acuzată că planifică o lovitură de stat care ar putea trage națiunea în războiul Kremlinului, se arată într-o analiză CNN.
Jurnaliștii CNN scriu că președintele Republicii Moldova a acuzat Federația Rusă că folosește „sabotori” deghizați în civili pentru a stârni tulburările într-o perioadă de instabilitate politică, reluând avertismente similare din partea liderului de la Kiev.
Între timp, președintele rus, Vladimir Putin, a acuzat Kievul că plănuiește un atac asupra teritoriului pro-rus din Republica Moldova, Transnistria, unde Moscova are un punct de sprijin militar, sporind temerile că ar crea un pretext pentru o anexare în stilul celui din Crimeea. Detalii aici
UPDATE 14.36 Reacția ministrul german al apărării la iniţiativa Chinei pentru pace în Ucraina
Ministrul german al apărării Boris Pistorius a reacţionat cu scepticism duminică la iniţiativa Chinei pentru pace în Ucraina, informează Reuters, preluat de Agerpres.
„Când aud informaţii - şi nu ştiu dacă ele sunt adevărate - potrivit cărora China ar intenţiona să furnizeze drone-kamikaze Rusiei, în timp ce prezintă în acelaşi timp un «plan de pace», atunci eu sugerez să judecăm China după acţiunile sale, nu după vorbe", a declarat Pistorius la postul public de radio Deutchlandfunk. Detalii aici
UPDATE 12.55 Putin, interviu despre miza războiului din Ucraina: Cum am putea ignora capacitățile nucleare ale țărilor NATO?
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat într-un interviu la canalul public Rossiya 1 difuzat duminică că obiectivul Occidentului este provoace înfrângerea strategică Federației Ruse și apoi să o desființeze, astfel că nu are de ales decât să ia în considerare capabilitățile nucleare ale NATO, relatează Reuters.
NATO chiar ar fi pus totul pe hârtie, susține președintele rus fără a specifica sub ce formă. Detalii aici
UPDATE 11.33 Putin: Țările occidentale au un singur scop: să distrugă fosta Uniune Sovietică şi partea sa principală, Rusia
Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că participă la conflictul din Ucraina prin furnizarea de arme forţelor Kievului. Mai multe țări europene și nu numai s-au mobilizat și au ajutat Ucraina cu arme.
„Ei (ţările NATO) trimit Ucrainei arme în valoare de zeci de miliarde de dolari. Aceasta este cu adevărat participare” (la conflictul din Ucraina), a spus Putin într-un interviu pentru canalul Rossia-1, difuzat duminică. Detalii aici
UPDATE 10.30 Ofensivele ruse întreprinse lângă Iahidne au eşuat, anunță armata ucraineană. Rusia susține contrariul
Armata ucraineană a anunţat duminica aceasta că ofensivele ruse întreprinse zilele trecute lângă localitatea Iahidne au eşuat. Declarația vine după ce grupul de mercenari Wagner a clamat capturarea acestei localităţi din estul Ucrainei, situată lângă o zonă de lupte intense.
Statul Major al forţelor armate ucrainene a anunţat într-un raport actualizat duminică dimineaţa că Rusia continuă să-şi concentreze eforturile ofensive de-a lungul întregii linii a frontului din jurul oraşului Bahmut, unde se află Iahidne. Detalii aici
UPDATE 08.51 De ce a așteptat Putin până în 2022 ca să lanseze invazia pe scară largă în Ucraina
De ce Putin a așteptat până în 2022 să lanseze o invazie pe scară largă în Ucraina? Aniversarea unui an de la invazie este un moment oportun pentru a reflecta asupra evoluțiilor care au adus Europa în acest punct, a apreciat Anatol Lieven, director al programului Eurasia din cadrul Quincy Institute for Responsible Statecraft.
De-a lungul anilor, Moscova nu și-a ascuns dorința de a-și impune dominația asupra Ucrainei, iar Putin a formulat argumente în acest sens în discursurile și scrierile sale de-a lungul anilor.
De ce, așadar, nu a încercat Putin să captureze Kievul încă din 2014, profitând de protestele antiguvernamentale, mulțumindu-se în schimb să anexeze Crimeea și să ofere susținere neoficială separatiștilor pro-ruși din regiunea Donbas?
UPDATE 06:40 Ucrainenii rezistă în Bahmut atacurilor constante ale forțelor ruse
Comandantul ucrainean Yuri Madyar a declarat că trupele ucrainene reușesc să facă față atacurilor semnificative venite din partea rușillor în Bahmut.
"Trupele ucrainene și-au păstrat pozițiile în toate cele trei suburbii ale lui Bakhmut - nordul, estul și sudul-sud-vestul. Inamicul nu a avut succese teritoriale", a spus Madyar.
„Operațiunile de asalt ale inamicului au eșuat”, a mai adăugat acesta.
UPDATE 06:00 Lukasenko consideră dezavantajoasă deschiderea unui front în Transnistria de către Ucraina
Președintele din Belarus, Aleksandr Lukasenko a afirmat sâmbătă că este puțin probabil ca Ucraina să deschidă un nou front în Transnistria.
"Nu cred. Este pur şi simplu dezavantajos pentru ei. Occidentului i-ar plăcea să rezolve dintr-o lovitură problema cu Rusia şi să închidă această gaură gri, aşa cum se spune, şi să unească Moldova, să o împingă în România sau să o facă pro-occidentală. Este scopul lor. Ucrainenii nu au nevoie. Nu cred că ucrainenii vor înnebuni şi vor deschide un al doilea front", a declarat liderul din Belarus.
Lukasenko consideră că Occidentul profită de situația din Transnistria pentru a destabiliza lucrurile în această regiune.
"Totul ar trebui subminat. Este în interesul Occidentului. Nu cred că ucrainenii au nevoie. Dacă deschid al doilea front acolo, va fi cam fatal.”, a mai adăugat Lukasenko.
UPDATE 05:00 Vor mai urma sancțiuni pentru Rusia, afirmă Zelenski
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă, în timpul discursului de sâmbătă seară, că vor mai urma sancțiuni pentru Rusia, până când nu va mai rămâne nimic din potențialul agresiunii ruse.
“Cel de-al zecelea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei pentru declanşarea războiului a fost aprobat astăzi. Al zecelea şi evident nu ultimul pachet. Sancţiunile vor continua să fie introduse, astfel încât să nu rămână nimic din potenţialul agresiunii ruse.
Acum, noi paşi de sancţiuni sunt în al zecelea pachet, puternic, împotriva industriei de apărare şi a sectorului financiar al statului terorist şi împotriva propagandiştilor care au înecat societatea rusă în minciuni şi încearcă să-şi răspândească minciunile în întreaga lume. Cu siguranţă nu vor reuşi.
Diplomaţii noştri şi întregul stat lucrează pentru extinderea sancţiunilor globale şi, în special, europene, asupra industriei nucleare ruseşti, Rosatom, a tuturor celor implicaţi în programul de rachete şi şantajul nuclear al statului terorist. Partenerii – Statele Unite, Marea Britanie – au făcut deja paşi relevanţi. Ne aşteptăm la paşii corespunzători de la Uniunea Europeană”, a spus Zelenski.
UPDATE 02:00 Biden, despre cererea lui Zelenski să primească avioane de luptă: „Nu are nevoie de F-16 acum"
Preşedintele american Joe Biden a negat posibilitatea livrării unor avioane de vânătoare Ucrainei în cadrul ajutorului militar oferit acestei ţări în războiul cu Rusia, fără a exclude însă furnizarea unor astfel de avioane în anii care vin, relatează sâmbătă agenţia DPA.
"Nu are nevoie de F-16 acum", a răspuns Biden într-un interviu la postul ABC, întrebat despre cererile insistente ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca armata sa să primească avioane de luptă occidentale, în special F-16.
Din punctul de vedere al responsabililor militari americani, a explicat Biden, în prezent nu este oportun transferul unor astfel de arme către armata ucraineană. "Dar nimeni nu poate şti de ce va fi nevoie într-un an, doi sau trei", a adăugat liderul de la Casa Albă, după ce a anunţat vineri, la împlinirea unui an de la începutul campaniei militare ruse contra Ucrainei, un nou pachet de ajutor militar pentru aceasta din urmă, în valoare de circa 2 miliarde de dolari.
La o conferinţă de presă desfăşurată tot vineri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou crearea unei "coaliţii aeriene" care să ofere ţării sale avioane de luptă, asemeni "coaliţiei tancurilor". Deşi a admis că aceasta "este o temă dificilă", el s-a declarat încrezător că "va fi depăşit acest tabu", la fel cum s-a întâmplat cu tancurile moderne, al căror transfer către Kiev a fost refuzat iniţial de ţările occidentale, dar în cele din urmă Ucraina va primi peste 60 de tancuri germane Leopard 2, 14 tancuri britanice Challenger 2 şi, într-un orizont de timp mai îndepărtat, 31 de tancuri americane M1 Abrams.
UPDATE 00:00 Şeful grupării Wagner revendică ocuparea unei noi localităţi din apropiere de Bahmut
Şeful grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a revendicat sâmbătă capturarea de către combatanţii săi a încă unui sat din apropiere de Bahmut, oraş ucrainean pe care trupele ruse încearcă să-l cucerească din vară, relatează AFP şi Reuters.
"Pe 25 februarie, la ora 19:00, unităţile de asalt ale companiei militare private Wagner au obţinut controlul complet al localităţii Iagidne, la nord de Bahmut", afirmă Prigojin într-un mesaj video, postând pe Telegram şi o fotografie cu combatanţi Wagner în faţa panoului rutier cu numele acestui sat. El anunţase cu o zi în urmă şi capturarea localităţii Berkgovka, un alt sat din apropiere de Bahmut, potrivit Agerpres.
Informaţiile date de şeful Wagner despre ultima localitate cucerită nu sunt deocamdată confirmate de alte surse, dar dacă se adevereşte ocuparea satului Iagidne aceasta ar însemna că trupele ruse au câştigat noi poziţii, respectivul sat fiind la doar doi kilometri de centrul Bahmutului, un oraş cu o importanţă strategică asupra căreia opiniile diferă, dar care a devenit atât pentru armata rusă cât şi pentru cea ucraineană un simbol al luptei lor pentru controlul regiunii Donbas din estul Ucrainei.
Trupele ruse încearcă să încercuiască oraşul şi au reuşit să taie mai multe rute de aprovizionare ale trupelor ucrainene. Acestea din urmă, susţine unitatea Wagner, au detonat barajul Pivnivtcinîi de la vest de Bahmut, informaţie de asemenea neconfirmată de alte surse.
Mulţi etnici maghiari înrolaţi în armata ucraineană au murit pe front, afirmă ministrul ungar de externe
Numeroşi etnici maghiari din Ucraina care au fost înrolaţi în armata ucraineană au murit pe front, a afirmat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-un interviu acordat sâmbătă postului american CNN, preluat de MTI, motiv pentru care el a insistat din nou că Ungaria pledează pentru negocieri de pace care să conducă la încheierea acestui război declanşat de Rusia în urmă cu un an.
Pacea între Ucraina şi Rusia poate fi obţinută doar dacă cei care sunt parte în conflict pot vorbi unii cu ceilalţi, "de aceea canalele de comunicare trebuie menţinute deschise (...) Dacă nu există comunicare, dacă sunt tăiate canalele de discuţie, atunci renunţăm chiar şi la speranţa de pace", a indicat ministrul ungar.
"Ca ţară vecină, pentru noi o încetare imediată a focului şi pacea sunt vitale, nu doar pentru că suntem vecini, ci şi din cauza faptului că unguri mor în acest război", a subliniat Szijjarto. Membri ai comunităţii etnice maghiare, fiind cetăţeni ucraineni, au fost înrolaţi în armata ucraineană, mulţi dintre ei au fost desfăşuraţi în prima linie a frontului şi mulţi au murit acolo, a adăugat el.