Islanda, împărțită de referendumul privind negocierile cu UE. Rezultatul rămâne incert

Referendumul din Islanda privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană se anunță extrem de strâns, după numărarea primelor voturi. Diferența dintre tabăra celor care se împotrivesc și cea a susținătorilor reluării negocierilor este de doar câteva sute de voturi, iar rezultatul final nu poate fi încă anticipat.

Islanda face deja parte din piața unică europeană prin SEE și Schengen. Foto: Shutterstock

După numărarea a 153.197 de voturi din cele aproximativ 270.000 de persoane cu drept de vot, 50,1% dintre alegători s-au pronunțat împotriva propunerii guvernului, în timp ce 49,9% au votat pentru, potrivit postului public de televiziune RÚV și BBC. Diferența era de numai 435 de voturi.

Întrebarea adresată alegătorilor a fost: „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?”

Referendumul a fost organizat mai devreme decât planificase inițial guvernul condus de premierul Kristrún Frostadóttir. Executivul de centru-stânga promisese organizarea unui astfel de scrutin până în 2027, însă a decis să îl devanseze pe fondul tensiunilor internaționale, inclusiv al declarațiilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda.

În Islanda, țară cu aproape 400.000 de locuitori, campania electorală s-a concentrat însă mai ales asupra industriei pescuitului. Resursele marine reprezintă un sector esențial pentru economia țării, iar produsele pescărești și industriile maritime generează aproape 40% din exporturile Islandei.

Oponenții reluării negocierilor se tem că aderarea la UE ar putea reduce controlul Islandei asupra propriilor zone de pescuit, prin aplicarea politicii comune a Uniunii Europene în domeniul pescuitului.

Islanda face deja parte din piața unică europeană prin Spațiul Economic European și din zona Schengen, însă aderarea la UE ar presupune, printre altele, intrarea în uniunea vamală și, în cele din urmă, adoptarea monedei euro.

Reykjavik a depus prima cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, după criza financiară care a dus la prăbușirea sistemului bancar islandez. Negocierile au avansat considerabil, însă au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic. Pescuitul a reprezentat și atunci unul dintre principalele puncte de dispută.

Premierul Kristrún Frostadóttir a declarat, după ce a votat în capitala Reykjavik, că referendumul reprezintă un moment important pentru țară.

„Este o zi importantă. Așteptăm de ani de zile să putem vota”, a spus premierul, adăugând că guvernul își va continua activitatea indiferent de rezultatul scrutinului.

Un eventual vot favorabil nu ar însemna automat aderarea Islandei la Uniunea Europeană. El ar permite doar reluarea negocierilor de aderare. În cazul în care negocierile s-ar încheia cu un acord, acesta ar trebui supus unui nou referendum. De asemenea, un eventual vot „Nu” nu ar împiedica Islanda să reia negocierile în viitor.

Pe lângă argumentele economice, în campanie au fost abordate și problemele de securitate. Islanda este membră fondatoare a NATO, însă nu are armată proprie și se bazează pe aliați pentru apărare. Reykjavikul a sprijinit Ucraina după declanșarea invaziei ruse și și-a exprimat îngrijorarea față de intensificarea activităților maritime ale Rusiei în apropierea insulei.

Declarațiile lui Donald Trump privind posibilitatea preluării Groenlandei de către Statele Unite au alimentat, de asemenea, dezbaterea privind securitatea și poziționarea internațională a Islandei.

Mize uriașe și frica de a pierde controlul asupra pescuitului

Românca Mirabela Blaga, avocat în Islanda, explică pentru „Adevărul” de ce votul este la limita imposibilului, ce mize financiare uriașe sunt la mijloc și cum influențează costul vieții.

„Pentru islandezi pescuitul nu e doar economie, e identitate, e o luptă istorică pentru apele lor. Al doilea e agricultura - se tem că regulile comune ale UE le-ar afecta fermele, care oricum funcționează cu ajutorul unor subvenții gândite pentru un climat foarte greu. Al treilea e frica generală de-a nu mai avea cuvântul decisiv - deși, ca să fiu corectă, tabăra pro-UE are un argument bun aici: Islanda oricum respectă majoritatea legilor europene prin acordul cu Spațiul Economic European, doar că nu are niciun vot la ele. Deci aderarea ar putea, de fapt, să le dea mai multă voce, nu mai puțină”, a declarat Mirabela Blaga. Interviul poate fi citit în totalitate AICI.