Europa ezită, în timp ce atacurile rusești se intensifică. Nici NATO nu are un plan de răspuns

Deși statele europene folosesc un limbaj dur față de Kremlin și discută despre viitoare opțiuni de răspuns, strategia rămâne, deocamdată, „calm și continuăm", potrivit unui diplomat NATO de rang înalt.

NATO nu are un plan în fața amenințărilor rusești Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

În ciuda intensificării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice și a fabricilor de armament din Europa, statele membre NATO rămân reticente în a lua măsuri dure și imediate, de teamă să nu provoace o reacție din partea Kremlinului.

Capitalele europene analizează mai multe variante — printre care deschiderea unei dezbateri privind posibilitatea ca așa-numitele atacuri hibride să activeze clauza de apărare colectivă prevăzută de articolul 5 al NATO, o comunicare mai unitară în cazul unor incidente, precum și un accent mai puternic pe protecția infrastructurii critice —, potrivit a trei diplomați NATO și unei alte persoane familiarizate cu subiectul, care au vorbit sub protecția anonimatului, dată fiind sensibilitatea temei. Deocamdată, însă, Europa evită orice pas radical, în parte de teamă că o astfel de escaladare ar putea degenera într-un război total cu Rusia.

„Avem toate opțiunile de răspuns... unele vor fi publice, altele nu", a declarat luni, pentru POLITICO, secretarul general al NATO, Mark Rutte. „Îi transmit lui Putin și tuturor celor care vor să asculte: dacă continuați așa, nu doar că vom recurge la opțiunile noastre de răspuns, dar vom continua și sprijinul pentru Ucraina."

Presiune tot mai mare, dar fără pași decisivi

Aceste apeluri la acțiune reflectă îngrijorarea tot mai accentuată legată de frecvența în creștere a actelor de sabotaj, atacurilor cibernetice și a altor operațiuni aflate sub pragul unui război convențional pe teritoriul Europei. În weekend, o dronă rusească a lovit un tren în apropierea graniței polono-ucrainene, la scurt timp după ce prin zonă trecuseră oficiali occidentali de rang înalt din domeniul securității, în timp ce autoritățile bulgare au deschis anchete privind două explozii produse la depozite de armament din țară.

„Presiunea crește, având în vedere evenimentele de la granița poloneză", a declarat un al patrulea diplomat NATO, de rang înalt. Deocamdată, însă, strategia rămâne „să păstrăm calmul și să continuăm... să sprijinim în continuare Ucraina".

Cele mai grave incidente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, luna trecută, au fost, până acum, zădărnicite. Tot mai mulți oficiali europeni se confruntă însă cu perspectiva unui atac reușit, cu victime, și cu reacția publică pe care aceasta ar declanșa-o.

„Serviciile secrete au făcut o treabă bună" până acum, a spus un oficial european de rang înalt din domeniul apărării. „Dar am avut noroc  - nu au existat incidente majore... dacă nu acționăm, lucrurile s-ar putea agrava considerabil.”

„Suntem, cu siguranță, prea timizi", a declarat europarlamentarul german Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta comisiei pentru apărare a Parlamentului European. „Vladimir Putin nu se oprește niciodată, se apropie tot mai mult... trebuie să arătăm că suntem dispuși să ripostăm."

O dezbatere abia la început

În interiorul NATO, aliații nu au elaborat încă, în mod formal, un plan de răspuns la creșterea numărului de incidente, potrivit a doi dintre diplomații citați mai sus. Opțiuni sensibile, precum operațiunile cibernetice ofensive împotriva Rusiei, rămân, de regulă, în sarcina serviciilor naționale de informații.

Informal, unii aliați discută despre posibilitatea deschiderii unei dezbateri privind pragul de la care o acumulare de atacuri sub-convenționale ar putea activa articolul 5, potrivit celor trei diplomați. Clarificarea acestui prag ar transmite un semnal clar Rusiei și ar arăta opoziția unită a NATO față de astfel de atacuri, au precizat doi dintre diplomați, recunoscând însă că, deocamdată, nu există un consens pe această temă.

Oficialul european citat anterior a spus că deschiderea acestei discuții este „utilă", dar a avertizat că ea trebuie însoțită de o „voință politică" clară pentru un răspuns militar, pentru a nu goli de conținut clauza de apărare colectivă. Ezitările repetate ale președintelui american Donald Trump față de NATO și de principiul apărării colective fac ca această dezbatere să fie și mai delicată. „Am luat în calcul invocarea articolului 5", a spus un diplomat din Europa de Est. „Dar nu vrem să escaladăm, pentru că am putea avea efectul opus - i-am putea arăta lui Putin că Trump nu este pregătit să ajute."

Statele membre discută, de asemenea, despre modul în care ar putea atribui, rapid și colectiv, aceste atacuri Kremlinului. Aliaților li s-ar putea cere și să precizeze mai clar sumele alocate pregătirii civile și protecției infrastructurii - spitale incluse - în contextul angajamentului de a aloca 1,5% din PIB pentru apărarea civilă până în 2035, un obiectiv ale cărui criterii exacte de calcul rămân, deocamdată, neclare.

Gerlinde Niehus, fostă oficială NATO și expertă independentă în securitate, a declarat că alianța ar trebui să pregătească „pachete de răspuns prestabilite" pentru viitoare atacuri specifice, coordonate cu guvernele și serviciile de informații. În prezent, a spus ea, Putin „mizează în mod clar pe procesele decizionale lente și pe inerția instituțională dintre NATO și UE". Dacă un incident grav de sabotaj legat de Rusia nu ar primi un răspuns clar din partea NATO, „acest lucru ar submina fundamental credibilitatea alianței", a avertizat ea, o îngrijorare pe care Rutte a respins-o luni, declarând că nu crede că, într-un astfel de scenariu, NATO ar fi perceput drept slab.

Nici Uniunea Europeană nu e unită

Și Uniunea Europeană analizează noi măsuri, însă, deocamdată, există puține semne că se pregătește un răspuns imediat. Apărarea și securitatea ar urma să fie un subiect central al discursului anual al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care ar urma să pună accentul pe amenințările hibride și pe strategia de securitate a blocului comunitar, așteptată de mult timp și care ar urma să fie prezentată în săptămânile următoare, potrivit a doi oficiali europeni.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pregătește, de asemenea, noi sancțiuni împotriva a 1.600 de entități, propuse însă înainte de cele mai recente incidente din weekend. Parlamentul European urmează să adopte, în această săptămână, o rezoluție nelegislativă, inițiată de europarlamentara lituaniană Rasa Jukneviciene, care descrie Rusia, într-un limbaj neobișnuit de dur, drept „cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre". Un alt raport, care cere consolidarea capacității agențiilor UE de a acționa împotriva activităților hibride, ar urma să fie adoptat, la rândul său.

Totuși, semn că Europa rămâne divizată în privința unui răspuns mai ferm, capitalele europene nu au reușit, luni, să prelungească sancțiunile UE împotriva a aproximativ 3.000 de persoane și companii ruse.

Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a declarat că Bruxellesul trebuie să ia măsuri imediate, precum închiderea Mării Baltice pentru flota-fantomă rusă, sprijinirea Ucrainei pentru dublarea capacității de producție a dronelor și chiar utilizarea unor atacuri cibernetice pentru a întrerupe alimentarea cu energie electrică în Rusia. „Ne ascundem în spatele cuvântului «hibrid», sperând că ne va proteja de orice contramăsură", a spus el. „Trebuie să încetăm cu non-măsurile, pentru că ele nu fac decât să îl invite pe Putin să escaladeze."