Video Putin avertizează Europa: „Trimiterea unor trupe în Ucraina înseamnă război cu Rusia”. Ce vinovat găsește pentru războiul de la graniță

Președintele rus Vladimir Putin a lansat un nou avertisment la adresa statelor europene, afirmând că trimiterea unor trupe pe teritoriul Ucrainei ar echivala cu un „război cu Rusia”. De asemenea, o parte importantă a discursului a fost destinată acuzațiilor la adresa NATO și a guvernelor occidentale.

Președintele rus Vladimir Putin. Foto: AFP

Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului de Afaceri BRICS de la New Delhi, unde liderul de la Kremlin a criticat dur Occidentul și a apărat poziția Moscovei în războiul din Ucraina.

„Acum vorbesc despre posibilitatea de a trimite trupe pe teritoriul Ucrainei. Asta înseamnă război cu Rusia”, a declarat Putin, referindu-se la discuțiile privind o posibilă prezență militară europeană în Ucraina ca parte a unor viitoare garanții de securitate, relatează Kyiv Post.

Țările europene au analizat o astfel de opțiune cu scopul de a descuraja Rusia să reia ofensiva în cazul unui armistițiu sau al unui acord de pace. Până în prezent, nu a fost desfășurat un contingent european în Ucraina.

Putin a susținut în același discurs că Rusia este țara împotriva căreia au fost impuse cele mai multe sancțiuni din lume.

„Peste 30.000 de sancțiuni au fost impuse Rusiei”, a afirmat liderul rus, susținând că numărul este aproape dublu față de cel al măsurilor restrictive impuse tuturor celorlalte state la un loc.

Sancțiunile occidentale au fost extinse masiv după invazia pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, și au vizat inclusiv sectoarele financiar, energetic, tehnologic și militar-industrial ale Rusiei.

În pofida presiunilor economice, Putin a susținut că Rusia și-a consolidat suveranitatea și și-a reorientat comerțul către alte piețe. El a invocat o creștere cumulată a PIB-ului de 10,3% în perioada 2023-2025 și o rată a șomajului de 2,3% ca dovezi că sancțiunile nu au avut efectul urmărit de Occident. Economia rusă a încetinit însă în 2026, în contextul cheltuielilor ridicate pentru război, al inflației și al deficitului de forță de muncă.

Putin acuză Occidentul pentru războiul din Ucraina

O parte importantă a discursului a fost destinată acuzațiilor la adresa NATO și a guvernelor occidentale. Putin a susținut că Revoluția Euromaidan din 2014, care a dus la îndepărtarea președintelui prorus Viktor Ianukovici, ar fi fost o „lovitură de stat” orchestrată de Occident pentru a atrage Ucraina în NATO.

„În cele din urmă, aceasta a devenit cauza principală a evenimentelor tragice de astăzi din Ucraina”, a susținut Putin. 

Relatarea liderului rus omite însă acțiunile militare ale Moscovei din 2014, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei și intervenția în conflictul din Donbas, precum și decizia Rusiei de a lansa invazia pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie 2022.

Putin a reluat și acuzațiile potrivit cărora guvernul ucrainean ar fi „neo-nazist”, o caracterizare folosită frecvent în discursul Kremlinului, și a susținut că Occidentul ar fi încercat să slăbească Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice.

De asemenea, liderul rus a criticat actuala conducere europeană, afirmând că populațiile sunt speriate cu o „amenințare imaginară” din partea Moscovei.

„Nu există o astfel de amenințare și nu a existat niciodată. Nu amenințăm și nu vom amenința țările europene”, a spus Putin, înainte de a avertiza că o eventuală trimitere de trupe europene în Ucraina ar însemna război cu Rusia.

„Tot ceea ce se întâmplă astăzi în Europa este rezultatul greșelilor sistemice ale așa-numitului Occident sau, mai exact, ale globaliștilor occidentali, în politică, securitate și economie”, a mai declarat Putin. 

Atacuri la adresa G7 și elogii pentru BRICS

Putin a prezentat BRICS drept o alternativă la actuala ordine economică dominată de Occident. El a afirmat că statele BRICS au generat peste 40% din PIB-ul mondial în ultimii cinci ani, față de aproximativ 29% pentru Grupul celor Șapte.

Liderul rus a ironizat G7, pe care l-a numit „așa-numitul G7”, întrebând retoric de ce grupul este considerat „mare”. Rusia a făcut parte din formatul G8 până în 2014, când a fost suspendată în urma anexării ilegale a Crimeei.

Putin a criticat și politicile energetice europene, susținând că renunțarea la contractele pe termen lung pentru gazele rusești a contribuit la creșterea prețurilor. El a indicat niveluri de aproximativ 1.000 de euro pentru 1.000 de metri cubi și a avertizat că prețurile ar putea crește în continuare.

Declarațiile sale au omis însă faptul că Europa și-a accelerat reducerea dependenței de energia rusească după invazia Ucrainei și că Moscova a folosit în repetate rânduri livrările de energie ca instrument de presiune în relația cu statele europene.

În final, Putin a susținut că BRICS nu este construit împotriva Occidentului, ci pentru apărarea intereselor statelor membre. „Nu ne construim activitatea împotriva nimănui. O facem pentru noi, pentru interesele noastre”, a declarat liderul de la Kremlin.