De la Brexit la „Elveția Plus”: Cum au ajuns mașinile chinezești să apropie Marea Britanie de Uniunea Europeană

Marea Britanie ar putea negocia în câteva luni un acord de apropiere de Uniunea Europeană, în timp ce Parisul și Berlinul susțin includerea producătorilor britanici în programul „Made in Europe”, cu condiția alinierii Londrei la măsurile europene privind importurile de vehicule electrice din China.

Marea Britanie ar putea reintra în jocul economic european Foto: Shutterstock

Franța a renunțat joi la opoziția față de includerea Regatului Unit în legislația europeană „Made in Europe”, cu condiția ca guvernul britanic să se alinieze poziției UE privind tarifele aplicate vehiculelor electrice din China. Decizia reprezintă o apropiere de poziția Germaniei, care a susținut solicitările Londrei de a fi considerată țară europeană în sensul viitoarei legislații industriale, potrivit The Guardian.

Potrivit unui document comun franco-german consultat de The Guardian, cele două țări propun ca Marea Britanie să poată participa la program în ceea ce privește sectorul auto.

„Pentru sectorul auto, «Made in Europe» ar trebui să cuprindă UE-27 și o opțiune de includere suplimentară a partenerilor europeni care făceau parte din piața unică a UE la 1 ianuarie 2020, sub rezerva unui acord privind reciprocitatea deplină – adică adoptarea schemei de preferințe europene relevante pentru sectorul auto”, se arată în document.

Propunerea vizează în mod clar Regatul Unit, care făcea încă parte din piața unică la data respectivă. Aceasta ar permite includerea Norvegiei, care aparține pieței unice, dar nu este membră a UE.

Participarea ar fi condiționată de alinierea la măsurile europene de apărare comercială, inclusiv la tarifele impuse de UE în 2024 importurilor de vehicule electrice chinezești și la eventualele bariere comerciale viitoare. Printre acestea se numără și acordul privind cotele de export pentru automobilele hibride chinezești, aflat în curs de finalizare.

Documentul prevede, de asemenea, alinierea dinamică la condițiile UE privind investițiile țărilor terțe și la măsurile relevante de apărare comercială.

Industria auto, miza negocierilor dintre Londra și Bruxelles

Includerea Marii Britanii în program este importantă pentru producătorii britanici, deoarece excluderea acesteia ar putea dezavantaja companiile locale în cadrul achizițiilor publice și al anumitor contracte corporative, inclusiv cele pentru flotele de automobile. Londra se teme că ar putea pierde miliarde de lire sterline din comerțul cu sectorul auto dacă producătorii britanici ar fi excluși din lanțurile europene de aprovizionare.

Miercuri, directorul Mercedes-Benz a cerut liderilor europeni să permită participarea Regatului Unit la program, avertizând că excluderea sa ar reprezenta o „alegere deliberată” de a „afecta” industria auto din întregul bloc comunitar.

Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, a susținut, la rândul său, includerea britanicilor, afirmând că aceștia ar trebui „desigur” să facă parte din inițiativă, întrucât sunt deja aliniați la standardele europene de mediu și la legislația privind ocuparea forței de muncă.

Eurodeputatul a descris opoziția Franței drept „irațională” și „totodată atât de emoțională”. El a sugerat că poziția Parisului ar putea fi legată de dorința de a demonstra că pune interesele Franței pe primul loc înaintea alegerilor prezidențiale din aprilie anul viitor, în perspectiva cărora Marine Le Pen, opozantă a globalismului, ar putea ajunge la putere, scrie The Guardian.

Liam Byrne, președintele Comisiei pentru afaceri, inovare, știință și comerț din Parlamentul britanic, a declarat că alinierea la măsurile europene de apărare comercială reprezintă un compromis acceptabil pentru protejarea industriei britanice.

„Uneori, politica presupune alegerea celei mai puțin rele variante - alinierea cu Europa în privința măsurilor de apărare comercială împotriva unei Chine suprasubvenționate este modalitatea prin care obținem rezultate pentru toți”, a afirmat el.

„Tarifele pentru acestea ar fi un preț mic de plătit pentru protejarea unei industrii europene de producție care apără locurile de muncă de-a lungul lanțurilor de aprovizionare din Regatul Unit și ne face mai puțin vulnerabili la constrângerile exercitate de China în viitor”, a adăugat Byrne.

Ministrul britanic al Comerțului, Anas Sarwar, a transmis că Regatul Unit și Uniunea Europeană trebuie să își coordoneze măsurile pentru a răspunde dominației Chinei în sectorul auto, oferind cel mai clar semnal de până acum că Londra ar putea accepta alinierea la tarifele europene pentru vehiculele electrice chinezești.

Întrebat de Politico dacă Marea Britanie ar lua în calcul introducerea unor tarife pentru aceste vehicule, Sarwar a declarat că discuțiile cu partenerii europeni continuă.

„Sectorul auto și parteneriatul rămân puternice, dar trebuie să abordăm provocarea reprezentată de expansiunea rapidă a Chinei? Desigur că trebuie”, a afirmat ministrul.

„Cu cât Regatul Unit și UE lucrează mai mult împreună și acționează în pas, cu atât este mai bine pentru ambele părți, atât pentru Regatul Unit, cât și pentru Uniunea Europeană”, a adăugat el, citat de POLITICO.

În cadrul unui discurs susținut la Summitul de afaceri germano-britanic, Sarwar a avertizat asupra efectelor protecționismului și ale extinderii rapide a capacităților industriale chineze asupra lanțurilor de aprovizionare.

„Avem un protecționism puternic de o parte și o expansiune rapidă de cealaltă parte, iar guvernele din întreaga lume, cu economii de dimensiuni similare cu ale noastre și ale Germaniei, încearcă să înțeleagă ce înseamnă toate acestea pentru lanțurile noastre de aprovizionare”, a spus el.

Ministrul a precizat că nu le cere partenerilor europeni să renunțe la inițiativa „Made in Europe”, amintind că și Regatul Unit are propria campanie „Made in UK”.

„Ceea ce aș spune, însă, este să evităm consecințele neintenționate ale unei reacții exagerate, care ne-ar afecta companiile în acest proces”, a subliniat Sarwar.

Poziția sa vine în contextul în care secretarul britanic pentru Afaceri, Jonathan Reynolds, afirmase anterior că Londra nu va accepta să fie constrânsă să adopte politica europeană privind tarifele. El a explicat că decizia britanică trebuie să țină cont de orientarea exporturilor naționale și de riscul unor măsuri de retorsiune comercială.

Regatul Unit lucrează cu Comisia Europeană pentru a evita introducerea, de la începutul anului viitor, a unui tarif de 10% pentru vehiculele electrice, când urmează să intre în vigoare reguli mai stricte privind originea produselor, în baza acordului comercial post-Brexit.

Un purtător de cuvânt al Downing Street a declarat că guvernul britanic nu analizase încă toate detaliile propunerii franco-germane, dar a salutat obiectivul includerii țării în legislația industrială europeană, dacă acesta va fi confirmat.

„Aceasta este o propunere franco-germană și mai există un proces european de parcurs, dar, dacă se confirmă, salutăm obiectivul includerii Regatului Unit în Industrial Accelerator Act. Ar fi o veste bună pentru industria auto britanică și pentru locurile de muncă și investițiile pe care aceasta le susține în Regatul Unit”, a transmis reprezentantul guvernului.

Legislația „Made in Europe”, cunoscută și sub denumirea de Industrial Accelerator Act, ar urma să acorde un tratament preferențial produselor fabricate în UE în anumite proiecte de achiziții publice. Aprobarea politică este așteptată până la sfârșitul anului sau la începutul lui 2027.

Bernd Lange a apreciat că există încă timp pentru introducerea unor prevederi privind participarea britanicilor, având în vedere procedurile Parlamentului European și competențele de examinare ale celor trei comisii implicate.

„Există 5.100 de amendamente”, a precizat el, referindu-se la procesul legislativ de durată, în care se va discuta și includerea Regatului Unit.

Excluderea britanicilor ar putea provoca și o dispută juridică privind acordul comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit, care permite comercializarea bunurilor britanice pe piața unică fără bariere, atât timp cât acestea respectă standardele blocului comunitar.

Modelul „Elveția plus”, propus pentru apropierea Marii Britanii de UE

Dincolo de negocierile privind industria auto, Bernd Lange consideră că Marea Britanie ar putea aprofunda relațiile cu Uniunea Europeană printr-un acord de tip „Elveția plus”, care ar putea fi negociat în câteva luni de la o eventuală decizie politică în acest sens.

„Mi-ar plăcea foarte mult să văd Marea Britanie înapoi”, a declarat eurodeputatul german, care a fost implicat în negocierile privind Brexitul. El a afirmat că UE resimte absența britanicilor din procesul decizional, având în vedere tradiția Regatului Unit de promovare a piețelor deschise și a democrației.

Fostul premier britanic Boris Johnson a respins ideea unei relații cu UE după modelul elvețian, întrucât aceasta presupune libera circulație a persoanelor și alinierea la reglementările europene. Totuși, acest tip de acord este considerat adesea o etapă intermediară către aderarea deplină la blocul comunitar.

Elveția nu este membră a UE, dar a încheiat anul trecut un acord-cadru care consolidează accesul fără fricțiuni la piața unică, prin intermediul a peste 100 de acorduri și al unui nou cadru de cooperare.

În baza acestuia, țara beneficiază de acces la piața europeană a electricității, la programele spațiale, la Erasmus și la programul de cercetare Digital Europe, precum și de participarea la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.

În schimb, Elveția a acceptat libera circulație a persoanelor și plata a 375 de milioane de euro anual către fondurile economice și de coeziune ale UE.

Lange consideră că acest model ar putea servi drept punct de plecare pentru o relație mai strânsă cu Regatul Unit, însă acordul elvețian are un caracter „pasiv”, fără a permite participarea la procesul decizional european.

„Ca proces pas cu pas, există, desigur, multe posibilități, dar mi-ar plăcea foarte mult ca Marea Britanie să revină și în procesul decizional politic și să se implice politic. Așadar, avem modelul Elveției [...] Elveția plus, aș spune, pentru că acesta presupune anumite forme de implicare, dar nu și statutul de membru cu drepturi depline”, a explicat eurodeputatul.

Potrivit acestuia, alegerea viitorului tip de relație cu UE depinde în întregime de Londra. Dacă guvernul britanic ar opta pentru un acord de tip „Elveția plus”, negocierile s-ar putea încheia rapid, în pofida eventualelor obstacole politice.