Goldman Sachs: Revenirea Marii Britanii pe piața unică a UE ar putea aduce economiei până la 150 de miliarde de lire sterline

Reintegrarea Marii Britanii în piața unică a Uniunii Europene ar putea majora dimensiunea economiei britanice cu până la 5%, echivalentul a aproximativ 150 de miliarde de lire sterline, potrivit unei analize Goldman Sachs. Estimarea readuce în prim-plan dezbaterea privind costurile economice ale Brexitului, la zece ani de la referendumul din 2016, și apare într-un moment în care la Londra sunt discutate posibilitățile de apropiere de Bruxelles.

Foto: AP

Într-o notă adresată clienților, analiștii băncii americane susțin că o relație economică mai strânsă cu Uniunea Europeană ar putea oferi Regatului Unit un avantaj semnificativ pe termen lung. În funcție de forma pe care ar lua-o această apropiere, efectele asupra economiei ar putea varia considerabil, de la câștiguri mai limitate în cazul unei uniuni vamale până la beneficii mai ample în eventualitatea revenirii pe piața unică.

Goldman Sachs estimează că reintegrarea în piața unică ar putea majora economia britanică cu 2% până la 5%, ceea ce ar însemna un plus cuprins între 61 și 152 de miliarde de lire sterline până la începutul următorului deceniu, scrie The Telegraph. Banca apreciază că apropierea de piața europeană ar putea susține perspectivele de creștere ale Regatului Unit, însă recunoaște că materializarea acestor beneficii ar necesita negocieri, compromisuri politice și timp.

De la uniune vamală la revenirea pe piața unică

Opțiunile pentru refacerea relațiilor economice dintre Londra și Bruxelles sunt diverse și presupun niveluri diferite de integrare. Una dintre variante ar fi aderarea la o uniune vamală, care ar facilita comerțul cu bunuri prin reducerea sau eliminarea tarifelor vamale între participanți, fără a însemna însă revenirea la toate regulile pieței unice.

Potrivit estimărilor prezentate de Goldman Sachs, o uniune vamală similară, în anumite privințe, cu acordul dintre Uniunea Europeană și Turcia ar putea aduce economiei britanice un beneficiu de aproximativ 30 de miliarde de lire sterline.

O revenire la piața unică ar presupune un grad mai ridicat de integrare economică și acces mai amplu la piața europeană, dar ar ridica și probleme politice sensibile privind regulile comune, libertatea de circulație și mecanismele de supraveghere. În funcție de modelul negociat, apropierea de UE ar putea implica obligații suplimentare pentru Regatul Unit, chiar dacă acesta nu ar reveni automat la statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii.

Analiștii Goldman Sachs consideră că avantajul economic al unor relații mai strânse ar putea fi substanțial, dar subliniază că o eventuală resetare a relației cu Bruxelles-ul nu ar produce rezultate imediate. Orice acord ar trebui negociat, iar beneficiile s-ar acumula în timp, pe măsură ce companiile și investitorii s-ar adapta noului cadru comercial.

Cât a costat Brexitul economia britanică

La aproape un deceniu de la referendumul din 23 iunie 2016, impactul economic al Brexitului continuă să fie disputat. În urma votului, aproximativ 51,9% dintre participanți au ales ieșirea din Uniunea Europeană, în timp ce 48,1% au votat pentru rămânere. Regatul Unit a părăsit oficial blocul comunitar la 31 ianuarie 2020, iar perioada de tranziție s-a încheiat la 31 decembrie în același an, când au intrat în aplicare noile condiții comerciale.

Potrivit evaluării citate de The Telegraph, Goldman Sachs estimează că economia britanică este cu aproximativ 6% mai mică decât ar fi fost în absența Brexitului. Această cifră reprezintă o estimare contrafactuală, adică o comparație între evoluția economică observată și un scenariu ipotetic în care Regatul Unit ar fi rămas în UE. Ea nu înseamnă că produsul intern brut al țării s-a redus efectiv cu 6% de la referendum.

Ieșirea din piața unică și din uniunea vamală a modificat condițiile în care companiile britanice fac comerț cu partenerii europeni. Formalitățile vamale, cerințele de conformitate și barierele administrative suplimentare au complicat unele fluxuri comerciale, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. În paralel, incertitudinea privind relațiile comerciale viitoare a influențat deciziile unor investitori și companii.

Totuși, separarea efectelor Brexitului de cele ale altor șocuri economice rămâne dificilă. Pandemia de COVID-19, criza energetică, inflația și evoluția productivității au afectat economiile europene în aceeași perioadă. Din acest motiv, estimările privind pierderile economice provocate de Brexit depind de ipotezele utilizate și de modelul de comparație ales.

Economiștii contestă amploarea pierderilor estimate

Nu toți economiștii sunt de acord cu ideea că Brexitul a redus atât de mult performanța economică a Marii Britanii. Martin Beck, economist-șef la WPI Strategy, consideră că diferențele de creștere dintre Regatul Unit și principalele economii europene nu susțin în mod evident scenariul unor pierderi de amploarea celor estimate de Goldman Sachs.

Potrivit lui Beck, din 2016, economiile Marii Britanii, Germaniei, Franței și Italiei au înregistrat ritmuri de creștere relativ apropiate, deși modeste. Regatul Unit ar fi avut o evoluție ceva mai bună decât Germania și Italia, dar mai slabă decât Franța.

Economistul susține că estimările privind costul Brexitului implică, în esență, ipoteza că economia britanică ar fi depășit substanțial performanța celorlalte mari economii europene dacă țara ar fi rămas în UE. În opinia sa, o asemenea concluzie necesită explicații suplimentare, mai ales având în vedere impactul pandemiei și al șocului prețurilor la energie asupra economiei britanice.

Londra caută o nouă relație cu Bruxelles-ul

Discuțiile despre apropierea de Uniunea Europeană au revenit în prim-planul politicii britanice. Andy Burnham a pledat pentru un dialog mai amplu privind viitorul relației dintre Regatul Unit și blocul comunitar, iar un summit cu reprezentanții europeni este prezentat drept o posibilă etapă în acest proces.

Și premierul britanic a susținut că Londra trebuie să exploreze posibilitățile de consolidare a relațiilor cu UE. În acest context, analiza Goldman Sachs ar putea alimenta argumentele celor care consideră că reducerea barierelor comerciale și o integrare economică mai profundă ar putea îmbunătăți perspectivele de creștere ale țării.

Există însă și avertismente privind riscurile redeschiderii dezbaterii despre Brexit. Andy Haldane, fost economist-șef al Băncii Angliei, a declarat că o relație mai bună cu UE ar putea genera beneficii economice pe termen de cinci, zece sau cincisprezece ani. În același timp, el a avertizat că reluarea unei confruntări politice majore privind statutul Regatului Unit ar putea amplifica incertitudinea și ar putea determina companiile să amâne investițiile.

Revenirea în UE, o decizie economică și politică

Goldman Sachs susține că apropierea de piața unică ar putea aduce beneficii economice importante Regatului Unit, însă materializarea acestora ar depinde de forma acordului, de condițiile negociate și de timpul necesar implementării. Estimările de până la 152 de miliarde de lire sterline trebuie interpretate ca un scenariu economic pe termen lung, nu ca o sumă care ar intra imediat în bugetul britanic.

În același timp, o eventuală revenire la piața unică sau la un model de integrare mai profundă ar presupune negocieri complexe și compromisuri politice. Pentru Londra, provocarea ar fi să găsească un echilibru între reducerea barierelor economice cu principalul său partener comercial și menținerea autonomiei politice asumate după ieșirea din UE.

La zece ani de la referendumul care a schimbat relația Marii Britanii cu Europa, dezbaterea privind Brexitul rămâne deschisă. Analiza Goldman Sachs adaugă o nouă estimare la discuția despre costurile și beneficiile acestei decizii, dar amploarea eventualelor câștiguri va depinde de alegerile politice și de acordurile pe care Londra va reuși să le negocieze cu Bruxelles-ul.