Cresc tensiunile între Europa și Rusia. Germania se pregătește să acuze Moscova pentru atacul cu dronă de la Leipzig

Cancelarul german Friedrich Merz se pregătește să acuze Rusia pentru tentativa de atac cu dronă de la Leipzig și să anunțe sancțiuni „ample”, într-o nouă înăsprire a poziției Berlinului față de Moscova.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz Foto: EPA-EFE

Planul guvernului german ar urma să includă măsuri directe împotriva unor entități rusești, în timp ce UE înaintează cu un nou pachet de sancțiuni, pregătit în paralel la Bruxelles, au declarat pentru POLITICO și pentru WELT AM SONNTAG trei oficiali familiarizați cu situația, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea discuta despre acest subiect sensibil.

Anunțul este programat pentru începutul săptămânii viitoare, în contextul reuniunii miniștrilor de Externe ai UE care va avea loc marți în Irlanda, însă ar putea fi făcut mai devreme, în funcție de decizia lui Merz, au precizat doi dintre oficiali.

Unul dintre oficialii familiarizați cu situația a declarat că, în urma incidentului cu drona de la Leipzig, nu mai este suficientă expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin. Cei trei oficiali au refuzat să ofere detalii despre măsurile exacte pe care Merz intenționează să le anunțe.

Nu este clar în ce măsură Berlinul intenționează să atribuie responsabilitatea pentru tentativa de atac cu dronă unor persoane sau entități rusești individuale ori guvernului rus. Germania se pregătește deja pentru o reacție dură din partea Moscovei, oficialii afirmând că Berlinul trebuie să fie pregătit pentru eventuale măsuri punitive din partea Rusiei.

Măsura planificată este anunțată într-un moment de tensiuni ridicate cu Rusia, pe fondul unei serii de incidente produse pe teritoriul european și descrise de oficiali de rang înalt drept „război hibrid”. Marți, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită-surpriză la Moscova, unde a avertizat guvernul rus să nu escaladeze tensiunile cu NATO.

Miza politică internă

Momentul în care este așteptat anunțul lui Merz este însă sensibil și din punct de vedere politic intern. Duminica viitoare vor avea loc alegeri în landul german Saxonia-Anhalt, urmate, două săptămâni mai târziu, de alegeri în Mecklenburg-Pomerania de Vest și Berlin.

În Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania de Vest, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru poziția sa favorabilă Rusiei, conduce în sondaje.

Merz anunțase deja marți că incidentul de la Leipzig va avea consecințe severe, fără să indice însă în mod explicit cine va fi vizat.

„Atacul cu dronă de la Leipzig, printre altele, arată că ne confruntăm și cu amenințări foarte reale”, a declarat el. „Guvernul federal îi va face pe autorii atacurilor hibride să plătească un preț. Vor plăti pentru asta.”

Întrebat de POLITICO despre planul Germaniei de a atribui direct responsabilitatea Rusiei, un purtător de cuvânt al guvernului a declarat: „Cancelaria nu face speculații. Singurul lucru care contează este atribuirea oficială făcută de guvernul federal, la propria discreție și după evaluarea tuturor rezultatelor anchetei.”

Berlinul pregătește măsuri mai dure împotriva Moscovei

Tentativa de atac dejucată la aeroportul Leipzig/Halle a fost deja asociată în mod puternic cu Rusia în urma unor investigații jurnalistice. Potrivit unei relatări publicate de instituții de presă germane, drona, care fusese echipată cu explozibili, era destinată să lovească un avion cargo Antonov ucrainean, utilizat și pentru transportul de echipamente militare.

Wall Street Journal a relatat că evaluările serviciilor de informații americane au atribuit în mod direct Rusiei responsabilitatea pentru dronă.

Există, de asemenea, asemănări cu o serie de atacuri de sabotaj asupra transporturilor aeriene de marfă din Europa, produse în 2024 și despre care se suspectează că ar fi fost comise de serviciile de informații ruse. Moscova a negat orice implicare.

Deocamdată, nu este clar ce informații noi au determinat Berlinul să atribuie direct Rusiei responsabilitatea. Pragul probatoriu necesar pentru o atribuire oficială este ridicat, iar în trecut autoritățile germane au evitat astfel de acuzații. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, declara la începutul acestei luni că „important este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică”.

Doi dintre oficiali au descris măsura care urmează să fie anunțată drept „Zeitenwende 2.0”, cu referire la schimbarea istorică de paradigmă în domeniul apărării anunțată de fostul cancelar Olaf Scholz ca reacție la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Descoperirea unui depozit de arme în apropiere de Berlin a contribuit, de asemenea, la schimbarea de poziție a Germaniei. Într-o zonă împădurită din apropierea lacului Müggelsee, agenți ai serviciului german de informații interne au descoperit un depozit subteran în care se aflau două arme semiautomate.

Cazul a fost făcut public în urma unei investigații realizate de consorțiul format din instituțiile media germane NDR, WDR și Süddeutsche Zeitung, deși descoperirea fusese făcută în octombrie anul trecut.

Potrivit relatării, cele două arme erau depozitate în recipiente rezistente la intemperii și se aflau într-o stare aproape nouă. Depozitul conținea și o cantitate neobișnuit de mare de muniție. Armele ar fi fost pregătite pentru a fi folosite imediat.

Procurorul general federal al Germaniei anchetează acum cazul, existând suspiciuni privind pregătirea unei fapte grave de violență care ar putea amenința statul.

În ultimele săptămâni, în țările membre NATO au avut loc o serie de incidente legate de securitate. În România, o dronă maritimă încărcată cu explozibili a fost descoperită la câteva sute de metri de proiectul de exploatare a gazelor Neptun Deep din Marea Neagră și neutralizată de forțele armate române. Președintele Nicușor Dan a acuzat explicit Rusia pentru incident, amintește POLITICO.

UE pregătește un nou pachet de sancțiuni

În acest context, la nivelul UE este pregătit un nou pachet amplu de sancțiuni împotriva Rusiei.

Acesta urmează să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, programată marți și miercuri la Wicklow, în Irlanda, potrivit a trei diplomați europeni care cunosc direct discuțiile și cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi deschis despre acest subiect confidențial.

Potrivit unuia dintre diplomați, în prezent sunt analizate 1.600 de propuneri de includere pe listele de sancțiuni, dintre care 800 vizează persoane și alte 800 companii din Rusia. Sancțiunile ar urma să fie adoptate la jumătatea lunii octombrie.

Un alt diplomat a declarat că este din nou discutată utilizarea activelor bancare rusești de stat înghețate, deși acest proces este unul de durată și va necesita eforturi pentru a convinge Belgia, care s-a opus mult timp acestei idei. Cea mai mare parte a rezervelor Băncii Centrale a Rusiei înghețate în UE se află la Euroclear, cu sediul la Bruxelles.

Compania financiară belgiană este unul dintre cele mai importante depozitare centrale de valori mobiliare, iar guvernul condus de Bart De Wever este îngrijorat de posibilitatea unor represalii din partea Rusiei.

Toți cei trei diplomați au vorbit despre o extindere semnificativă a sancțiunilor actuale împotriva Rusiei.

„Strategia este să folosim toate mijloacele disponibile. Aplicăm fiecare regim de sancțiuni posibil”, a declarat primul diplomat european.