Copiii care au crescut cu zahărul raționalizat. Ce au descoperit cercetătorii despre sănătatea lor, zeci de ani mai târziu

Copiii care au consumat mai puțin zahăr în primii doi ani de viață au avut, zeci de ani mai târziu, un risc mai mic de a dezvolta mai multe tipuri de cancer. Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au analizat datele medicale a peste 64.000 de persoane născute în Marea Britanie.

Copiii născuți în timpul războiului Foto: sursa: Getty images

Studiul, publicat în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), a analizat datele a 64.761 de persoane născute în Marea Britanie între 1951-1956, folosind informații din baza de date UK Biobank. Cercetătorii au profitat de o situație neobișnuită creată de încheierea bruscă a raționalizării zahărului în septembrie 1953.

În Marea Britanie, raționalizarea alimentelor fusese introdusă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe fondul problemelor de aprovizionare provocate de atacurile germane asupra navelor care transportau alimente și alte produse esențiale, potrivit yahoo.

Printre alimentele raționalizate s-a numărat și zahărul. Restricțiile au continuat și după încheierea războiului, iar în septembrie 1953 au fost eliminate. Consumul de zahăr a crescut rapid după renunțarea la raționalizare.

Cercetătorii au comparat astfel persoanele care au fost expuse restricțiilor privind zahărul în primele 1.000 de zile de viață de la concepție până la vârsta de doi ani, cu cele care au fost expuse mai puțin sau deloc acestor restricții.

Risc mai mic pentru cinci tipuri de cancer

Potrivit sursei citate, rezultatele au arătat că persoanele care au fost expuse mai mult timp la raționalizarea zahărului în primele etape ale vieții au prezentat, la maturitate, o incidență mai redusă pentru cinci tipuri de cancer.

Cea mai mare diferență a fost observată în cazul cancerului hepatic și al căilor biliare intrahepatice, pentru care riscul a fost cu aproximativ 69% mai mic.

În cazul altor forme de cancer, cercetătorii au identificat reduceri de: 52% pentru cancerul de prostată; 41% pentru cancerul pulmonar; 40% pentru cancerul rectal; 36% pentru cancerul de sân.

Studiul arată, de asemenea, că reducerea riscului a fost asociată cu durata expunerii la raționalizare: cu cât perioada în care o persoană a fost expusă restricțiilor asupra zahărului în primele 1.000 de zile a fost mai lungă, cu atât reducerea incidenței cancerului a fost mai pronunțată.

Efectele alimentației din copilărie au persistat zeci de ani

Cercetătorii au observat că diferențele nu s-au limitat la riscul de cancer. Persoanele care au trecut prin perioada de raționalizare în primele etape ale vieții consumau și la maturitate mai puțin zahăr, mâncau cantități mai mici de alimente și aveau diete mai sănătoase și mai diverse, la aproximativ cinci decenii după încheierea restricțiilor.

Una dintre explicațiile propuse este că preferințele alimentare se formează foarte devreme. Astfel, copiii obișnuiți cu un nivel mai redus de dulceață ar putea ajunge să prefere alimente mai puțin dulci și la maturitate.

„Nivelul de dulceață la care oamenii sunt expuși foarte devreme în viață poate modela preferințele gustative pentru o perioadă îndelungată”, a explicat Weilong Zhang, unul dintre autorii studiului.

Îmbătrânire biologică mai lentă

De asemenea, un alt rezultat important al cercetării a fost legat de telomere, structurile aflate la capetele cromozomilor care protejează materialul genetic.

Persoanele expuse raționalizării au avut telomere mai lungi. Potrivit cercetătorilor, diferența observată corespunde unei îmbătrâniri biologice cu aproximativ 2,2 ani mai puțin.

Autorii au identificat și niveluri mai reduse ale Granzyme B, un marker asociat activării imunitare cronice, ceea ce ar putea reprezenta un alt mecanism prin care alimentația din primele etape ale vieții influențează sănătatea pe termen lung.

O posibilă explicație este una biologică: alimentația din perioada timpurie a vieții poate influența dezvoltarea metabolismului, a organelor și a sistemului imunitar.

A doua explicație este comportamentală. Obiceiurile alimentare și preferințele pentru anumite gusturi formate în copilărie par să se păstreze pe termen lung.

Cercetătorii susțin că aceste două mecanisme ar putea explica de ce efectele unei perioade relativ scurte de restricție alimentară au fost observate chiar și după mai multe decenii.

Studiul nu înseamnă că zahărul provoacă direct cancerul

Deși rezultatele sunt spectaculoase, cercetătorii nu susțin că simpla reducere a zahărului în copilărie garantează protecția împotriva cancerului.

Studiul folosește date observaționale și exploatează schimbarea bruscă a politicii de raționalizare din 1953 ca pe un „experiment natural”. Autorii consideră că această situație le-a permis să compare grupuri de persoane expuse diferit la zahăr în primele etape ale vieții.

Prin urmare, rezultatele aduc noi dovezi că alimentația din primele 1.000 de zile de viață poate avea consecințe asupra sănătății care se întind pe parcursul întregii vieți.