Comisia Europeană propune reformarea extinderii UE. Candidații ar putea fi integrați treptat, iar regulile pentru aderare înăsprite

Comisia Europeană propune o reformare a procesului de extindere a Uniunii Europene, în condițiile în care blocul comunitar trebuie să se pregătească pentru un viitor cu peste 30 de state membre. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a prezentat marți, 25 august, la Conferința Ambasadorilor Croați de la Zagreb, principalele direcții ale noii abordări.

Comisia Europeană. Foto: Pixabay

Kos a descris momentul drept un nou „moment Helsinki”, făcând referire la extinderea Uniunii de după Războiul Rece, când zece state au aderat la blocul comunitar. În opinia sa, schimbările geopolitice impun și transformarea procesului de extindere.

„Lumea s-a schimbat. Iar procesul de extindere trebuie să se adapteze la aceste schimbări”, a declarat marți comisarul Marta Kos.

Reformarea procesului decizional

Una dintre direcțiile propuse vizează reforme interne care să facă Uniunea Europeană mai flexibilă și mai eficientă în perioade de criză. Potrivit Martei Kos, anumite modificări ar putea fi realizate fără schimbarea tratatelor europene, relatează Euronews.

Printre ideile avansate se numără reducerea domeniilor în care un singur stat membru poate bloca deciziile celorlalte țări și chiar reducerea dimensiunii unor instituții europene.

Kos a indicat și mecanismul cooperării consolidate, folosit în prezent, printre altele, pentru proiecte precum zona euro și spațiul Schengen, drept un model care ar putea permite unor grupuri de state să avanseze mai rapid.

Candidații ar putea fi integrați treptat

O altă propunere importantă este renunțarea la logica „totul sau nimic” în procesul de aderare. Țările candidate ar putea beneficia treptat de anumite avantaje ale apartenenței la UE, chiar înainte de finalizarea negocierilor.

Marta Kos consideră că o astfel de abordare ar permite Uniunii să câștige timp și să reducă riscurile de influență externă asupra statelor candidate. Printre beneficiile deja acordate unor țări se numără accesul la zona SEPA și conectarea la rețelele energetice europene.

Procesul de aderare al Ucrainei reprezintă unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană susține accelerarea acestei formule. În același timp, Republica Moldova a început în iunie 2026 negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Reguli mai stricte pentru viitorii membri

Comisia Europeană vrea, de asemenea, garanții mai puternice pentru prevenirea regresului democratic și a încălcării statului de drept după aderarea unei țări la UE.

Marta Kos a avertizat că Uniunea trebuie să evite situațiile în care un nou membru se îndepărtează ulterior de valorile europene. Propunerea este controversată, fiind criticată de unii pentru că ar putea crea state membre de rang diferit.

Ambasadorul Muntenegrului la UE, Petar Marković, a declarat însă că Podgorica susține astfel de măsuri, cu condiția ca acestea să fie aplicate pe baza unor criterii obiective.

Măsuri tranzitorii și protejarea bugetului UE

Noua strategie trebuie să țină cont și de impactul extinderii asupra statelor care sunt deja membre ale Uniunii. Bruxellesul analizează posibilitatea unor măsuri tranzitorii care să permită integrarea noilor membri fără afectarea priorităților comunitare.

Unul dintre punctele sensibile este bugetul european. Potrivit Martei Kos, UE trebuie să se asigure că dispune de resurse suficiente pentru a finanța prioritățile existente și, în același timp, pentru a face față costurilor extinderii.

Propunerile Comisiei Europene urmează să alimenteze dezbaterea înaintea summitului liderilor europeni din octombrie, în condițiile în care perspectiva unei Uniuni cu peste 30 de membri ar putea necesita schimbări importante în modul în care funcționează blocul comunitar.

Uniunea Europeană își pregătește bugetul pentru 2028-2034 într-un moment în care extinderea spre est începe să schimbe și calculele financiare ale blocului comunitar. Ucraina va avea nevoie de sute de miliarde de euro pentru reconstrucție, Republica Moldova se apropie de UE, iar o eventuală aderare a celor două state ar pune presiune pe fondurile pentru agricultură și coeziune. Gabriela Ciot, profesor universitar de Relații Internaționale și Studii Europene la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a analizat pentru „Adevărul” ce înseamnă această schimbare pentru România și de ce Bucureștiul ar trebui să privească dincolo de riscul pierderii unor fonduri europene. Detalii AICI.